Scandalul NSA. Ce risc distractiv si-a asumat seful serviciului de informatii externe al Germaniei si ce a stiut despre el Cancelaria germana

Cancelaria federala ar fi fost informata inca din anul 2008 despre actiunile de spionaj ale serviciilor secrete americane in Germania si Europa, relateaza televiziunea de stat germana, citand informatii aparute in Bild am Sonntag (BamS). In urma analizei unor documente intrate in posesia acestei publicatii, spionajul american ar fi fost facut cu participarea serviciului de informatii externe al Germaniei, BND. Acesta ar fi detectat cu ani in urma malpraxis-ul legat de verificarile practicate de National Security Agency (NSA) si ar fi remis in sensul acesta un raport strict confidential conducerii guvernului german. „Cancelaria federala este mai implicata decat se stie pana acum, in scandalul de spionaj declansat in jurul BND”, conchide BamS.

In raportul secret inaintat Cancelariei s-ar fi specificat faptul ca NSA a incercat sa dobandeasca informatii exhaustive despre concernele de armament EADS si Eurocopter, fapt care contravine intereselor germane. In plus, asa-numitii „selectori” de informatii monitorizate de NSA nu se incadrau in profilul de sarcini convenit cu serviciul de informatii externe german si nici in intelegerea din 2002, dintre Germania si SUA, privitoare la lupta comuna impotriva terorismului global.

BND n-ar fi raspuns solicitarilor de clarificare cerute de jurnalistii de la BamS, iar seful Cancelariei de atunci, Thomas de Maizière (CDU), in prezentministru de interne, n-ar fi vrut sa isi exprime pozitia, invocand ancheta in curs.

Referitor la scandalul interceptarilor si colectarilor de informatii ale NSA in Germania, Comisia Parlamentara din Bundestag a demarat o ancheta. Unul dintre documentele primite de Comisie ar fi datat din anul 2010 si cuprinde informatii legate de intalnirea dintre reprezentanti SUA si urmasul lui de Maiziere ca sef al Cancelariei de la Berlin, Ronald Pofalla (CDU). Pofalla a fost sef al Cancelariei lui Merkel intre octombrie 2009 si decembrie 2013, in prezent fiind retras din politica si lobby-ist al Deutsche Bahn AG.

„Macar Pofalla putea, prin urmare, sa fie informat despre aceste practici”, deduc jurnalistii de la Tagesschau.de. Mai mult, in 2011, Cancelaria ar fi primit de la serviciile de spionaj americane material compromitator referitor la un angajat care lucra in serviciul secret 6. Acest functionar cu experienta ar fi furnizat informatii presei germane. La finele lunii august 2011, dupa o discutie personala cu Pofalla, acest functionar ar fi fost mutat la Arhive. El a contestat in instanta mutarea sa si se pare ca, „pana in ziua de astazi, el ar fi ramas angajat al Cancelariei”.

Joi 23 aprilie a aparut in presa germana informatia publica potrivit careia NSA cu sprijinul BND ar fi spionat intentionat comunicarea dintre firme europene si politicieni. Serviciul de informatii externe german s-ar fi lamurit pe parcursul anilor precedenti de un fapt: „criteriile de cautare livrate de americani pentru fluxul de date interceptat contravine intereselor germane si europene”. Pana acum, Cancelaria germana ca autoritate de supraveghere declara ar fi fost informata asupra acestui fapt „de putin timp”.

Purtatorul de cuvant al guvernului, Steffen Seibert, a explicat ca „in continuare nu exista indicii de spionaj masiv al cetatenilor germani si europeni”. Cancelaria este insa de mai multe saptamani „intr-un contact intens“ cu BND si a constatat acolo „deficite tehnice si organizatorice”. „Cancelaria federala a dispus imediat remedierea acestora, a adaugat Seibert.

Opozitia din Parlamentul german nu este insa dispusa sa mai inghita aceasta „politica a strutului fata de SUA”. Gregor Gysi,seful de factiune al partidului Stangii, Die Linke, considera ca e „pur scandal“ faptul ca BND si NSA au efectuat in Europa peste 40.000 de interceptari ilegale. Iar vicepresedintele factiunii Verzilor, Konstantin von Notz, a solicitat explicatii din partea cancelarului Angela Merkel. „Acum chiar ca s-a depasit orice limita“ a declarat el, pentru Leipziger Volkszeitung. Von Notz cu greu isi poate imagina ca, pana de curand, Cancelaria investita cu functie de control n-a stiut despre turnura luata de aceste practici.

Scandalul interceptarilor NSA pe teritoriul Europei a fost declansat in 2013, in urma dezvaluirilor facute de Edward Snowden. „Bomba informationala“ a explodat in momentul in care s-a aflat de interceptarea chiar si a unui handy de partid al cancelarului Angela Merkel. Despre fondul problemei am relatat in detaliu in octombrie 2013, in articolul „SUA si Germania, ureche la ureche”, ca si in vara lui 2014.

Dupa multe negatii si tergiversari legate de „stiinta si nestiinta: institutiilor germane, s-a aflat ca un angajat al BND-ului german ar fi spionat pentru CIA.

In cadrul noilor dezvaluiri legate de prezumtiva participare cu buna stiinta a BND-ului la spionajul NSA in Germania si de prezumtiva stiinta a Cancelariei despre aceasta – nu de azi, nici de ieri, ci de ani buni-, problema care s-ar pune este al carui cap cade: al unei sefe de guvern sustinute de o coalitie cu 80% voturi in Parlament, care sta minunat in sondaje si barometrul politic, sau al presedintelui de servicii externe, adica al BND, Gerhard Schindler (62 de ani).

Parintii lui Schindler provin din Transilvania si Basarabia. Inca de student, el a intrat in Partidul Liberal (FDP). Pana in 1984, Schindler a lucrat ca politist de frontiera, iar apoi a urcat constant in schema, ajungand in 2008 director in Ministerul de Interne si responsabil cu siguranta publica. La investirea sa ca presedinte al BND, in 2012, Schindler a spus: „No risk, no fun”, indicand probabil faptul ca e dispus si binedispus, la riscurile meseriei. In afara de scandalul NSA, el a mai fost implicat, chiar in anul investirii, in scandalul legat de transportarea cu avionul BND a unui covor cumparat in scop privat, din Afghanistan, de fostul ministru al Dezvoltarii, Dirk Niebel.