Investitorii germani, in stand-by fata de Romania?

Ministrul de externe al Germaniei, Frank Walter Steinmeier, va fi luni 9 martie, la Bucuresti si Sibiu, intr-o vizita oficiala, dupa care isi va continua drumul spre Bulgaria. In aceeasi zi, ministrul social-democrat ii va intalni pe presedintele Iohannis, pe premierul Ponta si pe omologul sau din MAE, Bogdan Aurescu. Discutiile politice vor fi completate de cele pe teme „economice si sociale“, dupa cum precizeaza Oficiul de presa al Cancelariei federale. In sensul economic, care pe romani ii intereseaza cel mai mult, e vorba concret de „o noua investitie a unei firme germane din Bucuresti“, la care e anuntata prezenta ministrului de externe german. Oare care sa fie aceasta si cate oportunitati de angajare ofera ea?

Informatiile sunt putine. Aflam insa din comunicatul oficial al Consulatului german de la Bucuresti ca jurnalistii trebuie sa se acrediteze la Global Account Shared Service Centers der Deutschen Bahn-Schenker AG, 5-7 Dimitrie Pompei Blvd, et. 7 , Bucuresti. Prin urmare, e vorba de o firma de management contabil (debitori/creditori) asociata companiei de logistica DB-Schenker AG. Consortiul germano-austriac a intrat pe piata romaneasca acum cativa ani, inghitind o societate comerciala profitabila, cu capital suta la suta romanesc.

La mijlocul lunii decembrie 2008, Deutsche Bahn prin firma-fiica Schenker & Co AG cu sediul la Viena incheia achizitia firmei de expeditii romanesti S.C. Romtrans S.A., societate aflata integral in proprietate privata romaneasca. Romtrans, infiintata in 1952 si una dintre cele mai profitabile firme din cercul intreprinderilor de comert exterior existente de pe vremea comunista, a fost privatizata in 1994 prin metoda MEBO.

MEBO (Management Employee Buyouts) este o metoda de privatizare care presupune trecerea mijloacelor de productie ale unitatii economice care se vrea privatizata, din proprietatea statului in proprietatea angajatilor. Nemtii si austriecii de la Schenker au cumparat la finele anului 2008 peste 99% din actiunile Romtrans, preluand astfel controlul absolut asupra firmei. Au avut loc reduceri de personal, iar salariile operativilor ramasi au cam batut pasul pe loc.

In planul de asanare al DB intra, pe langa „problema rentabilitatii Romtrans“ si calculul „vechilor datorii: terenuri si ateliere de reparatii inutile“ . Interesul strategic la DB fiind expeditiile internationale, reteaua logistica, transportul combinat pe calea ferata si in porturile de la Marea Neagra, s-a lansat ideea ca „numeroase imobile aflate in proprietatea anterioara a Romtrans ar putea fi sacrificate“.

Achizitia a fost estimata in presa la 80-100.000.000 de euro, ea a facut parte din planul de propulsare al Deutsche Bahn la bursa. Momentul lansarii coincidea, in mod nefericit, cu declansarea crizei financiare globale. Listarea la bursa a DB, prevazuta pentru luna octombrie 2008, a esuat. Nu insa si fuziunea completa a Romtrans cu DB si Schenker, care sub numele DB Schenker Romtrans s-a inscris atunci intr-o retea logistica de mare anvergura europeana, cu sute de puncte de lucru.

„Deutsche Bahn si-a intins tentaculele in multe directii, in ce priveste expansiunea. Daca ma gandesc la achizitiile din Romania, imi pot imagina ca acestea s-ar putea reflecta pozitiv asupra evolutiei cursului actiunii“ spunea pe atunci Karl-Peter Naumann, presedinte al Asociatiei calatorilor Pro Bahn. N-a fost sa fie. Caile ferate germane nu s-au lansat in 2008 la bursa, iar in 2011 ideea pare sa fi fost abandonata de tot, seful concernului, Rüdiger Grube, declarand ca listarea la bursa „nu e momentan o tema”.

In 2009, DB a intrat in scandalul spionarii de date personale care a afectat imaginea si altor mari companii din Germania: Lidl, Kabel Deutschland, Telekom. Raportul intern al DB a fost facut public in cursul anchetei. In el au fost descrise cele cinci mari actiuni initiate de DB intre 1998 si 2006, prin care „datele personale ale angajatilor Cailor Ferate germane au fost confruntate cu cele ale furnizorilor”. Datele cuprindeau nume, adrese, numere de telefon si conturi bancare.

Fostul sef al companiei, Hartmut Mehdorn, a negat totul. „Nimeni n-a fost spionat, ascultat si turnat”, a declarat el. In presa germana s-a scris insa despre „actiuni complexe de spionaj al e-mailurilor”. DB si-a justificat actiunile gen Big Brother prin lupta impotriva coruptiei in firma. Astfel, compartimentul de revizie interna al firmei ar fi verificat sistematic e-mailurile angajatilor, cu scopul de a identifica destinatarii acestora. Intre destinatari au fost in special vizati expertii in transporturi si persoane cu opinii critice vizavi de Deutsche Bahn, unii fiind membri in Parlament.

Revista Spiegel relata si despre e-mailuri adresate unor jurnalisti: „Se poate spune ca erau vizate toate acele mailuri adresate redactiei si domeniului Spiegel.de”. „Filtrul intern a fost comandat direct de sus, dupa spusele unor insideri DB” mai preciza publicatia sus-numita. In martie 2009, Mehdorn (n. 1942 la Varsovia) a plecat, cu multumiri din partea cancelarului Angela Merkel, pentru performanta sa ca presedinte al consiliului de administratie al Deutsche Bahn (1999-30.03.2009). Iar pentru ca omului se pare ca nu ii suradea iesirea la pensie, el a mai trecut pe la varful altor importante companii germane.

Intre 1 septembrie 2011 si 7 ianuarie 2013, Mehdorn a fost director la Air Berlin, iar din 11 martie 2013, presedinte al consiliului de administratie al Flughafen Berlin Brandenburg GmbH, societatea care construieste noul aeroport din capitala germana. Finalizarea acestui mega-proiect a fost mereu amanata din cauza deficientelor de constructie semnalizate pe parcurs, a inghitit sute de milioane de euro suplimentare, proiectul devenind „ciuca batailor“ presei germane si un plauzibil motiv pentru demisia de anul trecut a primarului Berlinului, Klaus Wowereit, dupa 13 ani de mandat. Anul trecut, Mehdorn si-a anuntat si el demisia, recunoscandu-si implicit neputinta in problema darii in folosinta la termen, a aeroportului numit.

Revenim la Global Account Shared Service Centers der Deutschen Bahn-Schenker AG, centrul contabil din Bucuresti la care va merge luni si ministrul de externe Steinmeier, in cadrul anuntatei „inaugurari a unei noi investiţii a unei firme germane“, dupa cum o numeste agentia de presa Mediafax. Compania germana anunta ca „de la 1 februarie 2015, procesul de management si monitorizare al debitelor catre Schenker Romtrans S.A. urmeaza a fi facut prin DB SCHENKER GLOBAL SERVICES EUROPE S.R.L. (SSC), companie cu rolul de a sprijini activitatile contabile prezente, pentru a standardiza toate aceste procese ale Schenker Group la nivel european. Cinci oportunitati de angajare de specialisti au fost anuntate in internet.

Orice investitie e buna, insa mai buna e una de anvergura. Chiar daca Germania figureaza printre marii investitori in economia Romaniei, interesul momentan al companiilor germane fata de Romania pare a fi in stand-by, iar faptul ca presedinte al tarii a fost ales un etnic german nu este nici el, se pare, singurul stimulent pentru investitori.

Intr-un interviu acordat prin e-mail lui Cristian Pantazi si publicat duminica de Hotnews.ro, ministrul Steinmeier declara: „Prezenta indelungata si importanta a unor investitori germani in Romania demonstreaza ca interesul este mare. Romania ramane in continuare o locatie cu mare potential. Aici firmele germane gasesc forta de munca motivata si bine pregatita, unele locatii bucurandu-se de o lunga traditie industriala. Insa, referitor la investitii, nu putem trece cu vederea faptul ca in Europa concurenta este mare“.

„Daca Romania doreste sa atraga noi investitori si sa extinda ramuri economice mai pretentioase, va trebui, in egala masura, sa continue sa-si puna la punct propria competitivitate. Din contactele noastre cu companii am aflat ca extinderea infrastructurii, mai multa siguranta juridica si licitaţii publice echitabile, precum si o administratie eficienta vor reprezenta atuuri importante in unor cadrul unor viitoare decizii investitionale, luate în favoarea Romaniei“, a precizat el.