De ce nu s-a plans Adrian Nastase la CEDO de conditiile din inchisoare. A avut regim preferential?

Fostul premier, Adrian Nastase, a pierdut procesul la CEDO, insa din lista lunga de acuzatii aduse institutiilor statului roman – toate respinse de Curtea de la Strasbourg – lipseste cea mai des intalnita reclamatie. Majoritatea detinutilor din Romania, inclusiv de la Jilava unde a fost inchis Nastase, se plang la CEDO de conditiile de detentie si castiga, din simplul motiv ca mizeria din inchisorile romanesti arata cam la fel. Nastase n-a invocat nimic din toate acestea, fapt care ridica din nou in mod legitim intrebarea daca nu a beneficiat de conditii privilegiate in penitenciarul Jilava, din moment ce tocmai acest punct lipseste din rechizitoriul acuzatiilor aduse de fostul premier statului roman.

Adrian Nastase a formulat o duzina de plangeri, toate respinse de CEDO. Le redam mai jos:

• 1. Nastase s-a plins ca nu a fost judecat de un tribunal independent, impartial si legal, pe motiv ca ca unul dintre judecatori, doamna I.B., nu a fost numita judecator prin decret al presedintelui Romaniei.
• 2. Nastase s-a plins ca Inalta CUrte a refuzat sa sesizeze Curtea Constitutionala pe exceptii de neconstitutionalitate ridicate de el, texte legislative privind puterea discretionara a formarii completului de judecata, transformarea procurorilor in judecatori in absenta unui decret al presedintelui Romania si compozitia completului de judecata in recurs.
• 3. Nastase s-a plins ca procurorul a avut o pozitie privilegiata in sala de judecata si ca Parchetul a avut avantaje fata de avocatii sai
• 4. Nastase s-a plins de nerespectarea principiului egalitatii de arme pe motiv ca ca nu a avut dreptul sa participe la audierile cu usile inchise privind cererile sale de recuzare, in timp ce procurorul a participat si si-a prezentat oral argumentele
• 5. Nastase s-a plins de lipsa de echitate a procedurii judiciare.
• 6. Nastase a reprosat Inaltei Curti ca nu i-a dat o ocazie adecvata, in procedura de recurs, sa raspunda argumentelor Parchetului legate de realizarea faptelor incriminate si care ar fi avut o incidenta asupra elementului intentional al infractiunii
• 7. Nastase s-a plins ca din ianuarie 2011 sedintele de judecata s-au tinut cu o cadenta prea ridicata.
• 8. Nastase s-a plins de imposibilitatea de a interoga martorii, pe motiv ca Parchetul a organizat interogatorii simultane
• 9. Nastase s-a plins ca condamnarea sa a fost motivata politic.
• 10. Nastase s-a plins de schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti in privinta calcularii prescripriei penale
• 11. Nastase a denuntat necunoasterea art. 1 al Protocolului nr. 1 al Conventiei in ce priveste sanctiunile pecuniare impuse si al costului ridicat al cheltuielilor de judecata
• 12. Nastase s-a plins ca i-a fost adusa atingere dreptului la libera asociere din cauza interdictiei ocuparii functiei de sef al unui partid politic

Toate aceste reclamatii au fost declarate inadmisibile de Curtea de la Strasbourg. Avocatul lui Adrian Nastase a fost Corneliu Liviu Popescu, despre care unii juristi spun in gluma ca „are mai multe procese pierdute la CEDO decat cele castigate de statul roman”.

Adrian Nastase a stat in inchisoare 9 luni, din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013, la penitenciarul Jilava, unde a executat o parte din pedeapsa primita in Trofeul Calitatii. La data de 7 ianuarie, s-a intors in penitenciar, fiind condamnat in dosarul Zambaccian. Si aceasta condamnare a ispasit-o, pana in 21 august 2014, cand a fost eliberat conditionat, tot din penitenciarul Jilava.

Adrian Nastase nu s-a plans nici o secunda de conditiile din inchisoare, cum au facut majoritatea celorlalti condamnati. HotNews.ro a ridicat o serie de semne de intrebare in octombrie 2012 din cauza ca Adrian Nastase publica o serie de articole pe blog parand sa aiba parte de acces la net si conditii preferentiale. Nastase a raspuns atunci pe blog ironic, afirmand ca „aici, în penitenciar, am acces preferenţial la pix. Pixul asta scrie însă, în mod automat, comentarii împotriva lui Băsescu şi a slugilor sale”.

Insa nu toti detinutii s-au bucurat de conditiile lui Adrian Nastase. De pilda, Sorin Ovidiu Vantu, eliberat recent tot din penitenciarul Jilva, indemna politicienii pe blogul sau, cand inca era in penitenciar, sa „investeasca in puscarii” deoarece investesc astfel in viitorul lor si descria astfel conditiile din penitenciar: „Tot cu niste mici investitii in tifon, apa de la Jilava ar putea fi imbuteliata si vanduta chiar si pe piata franceza, facand Evian-ul sa isi ceara singur iesirea de pe piata. De tifon este nevoie pentru a separa larvele de libelula care curg la robinet odata cu apa.”

Ulterior, putin dupa eliberarea sa, intr-un interviu pentru ziarul Adevarul publicat pe 3 decembrie, SOV a elaborat pe tema conditiilor de la Jilava: „Dragii mei, puşcăria este un loc înfiorător. Prin câteva elemente: pe timpul ăsta e un frig… Dacă stai afară la minus zece grade, eşti OK. La aceeaşi temperatură, dacă ai intrat într-o celulă d-aia, eşti mort. Este un tip de frig sideral, abisal. Nu mai spun de mâncare, după foie gras şi după lobster parcă nu prea merge fasolea cu cârnaţi, aia făcută la ghium. Nu mai spun de apă, dai drumul la chiuvetă şi îţi curge apă cu mormoloci. Jumătate din puşcăriaşi sunt bolnavi de stomac din cauza apei. Stau câte 15 într-o cămăruţă, e imposibil din 15 să nu se băşească unul la o oră. Şi aşa mai departe. Sfatul meu a fost „bă dobitocilor care conduceţi ţara, mai băgaţi nişte bani ca să fie căldură şi apă rece, că o s-ajungeţi şi voi aici“. Deci, a fost la caterincă, am vrut să reclam condiţiile de acolo, dar fără să fac pe reclamagiul.”

CEDO a condamnat Romania pentru conditiile din inchisoari, inclusiv de la Jilava.

Astfel, cetățeanul sirian Ahmad Ali, transferat în 2008 la Jilava, unde a rămas până la eliberare în 2010 s-a plâns la CEDO pentru supraaglomerarea din celulele în care a stat la Jilava, de frigul de pe timpul iernii, igiena precară din camere, mâncarea proastă și apa infestată cu viermi. Curtea Europeană a considerat că aceste fapte încalcă articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului și a dispus despăgubirea lui cu suma de 3000 de euro, exact suma cerută de Ali ca prejudiciu moral.

Alti doi condamnati care au executat pedepse la Jilava in perioada 2009 – 2011 au primit castig de cauza la CEDO, statul roman fiind condamnat tot din cauza conditiilor de detentie.

De pilda, fostul senator PSD, Catalin Voicu si alti trei puscariasi au castigat in iunie 2014 la CEDO invocand condiţiile din arest, de supraaglomerare şi lipsă de igienă din penitenciarele Botosani, Poarta Alba, Rahova si Margineni.

• Citeste si analiza lui Miron Damian CEDO acordă „Trofeul Calității” celor de la DNA si ICCJ