VIDEO Masa rotunda HotNews.ro: Efectele pe care acordul de liber-schimb UE-SUA le-ar putea avea asupra economiei. Prioritatile Romaniei in negocieri

Efectele pe care viitorul acord de liber schimb UE-SUA le va avea asupra economiei europene si prioritatile Romaniei in negocierile pentru TTIP au fost discutate, joi, in cadrul unei mese rotunde organizate de HotNews.ro. La dezbatere au participat inalti reprezentanti ai Parlamentului European, Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Ambasadei SUA, Ambasadei UK, AmCham, sindicate, ONG-uri. Dezbaterea a fost transmisa LIVE VIDEO TEXT incepand cu ora 10.00.

Broadcast live streaming video on Ustream

Masa rotunda „Acordul de liber schimb UE-SUA (TTIP). Posibile efecte asupra economiei si prioritatile Romaniei” face parte din programul de informare pe tema TTIP pe care HotNews.ro il desfasoara in prezent, cu sprijinul Ambasadei SUA. Dezbaterea va fi moderata de Cristian Pantazi, redactor-sef HotNews.ro.

Participanti masa rotunda:

Angela Filote (Reprezentanta CE in Romania)
Ioan Mircea Pascu (Parlamentul European, vicepresedinte)
Anca Harasim (director executiv AmCham)
Ravi Buck (Ambasada SUA in Romania)
Pompiliu Tamas (Ambasada Marii Britanii in Romania)
Mirela Caravan (relatii internationale – Blocul National Sindical)
Stefan Padure (Pro Agro, vicepresedinte)
Lavinia Andrei (Fundatia Terra Mileniul III, presedinte)

Puteti adresa intrebari participantilor la rubrica de comentarii a acestui articol.

Angela Filote, reprezentanta CE in Romania:

Prioritatea numarul 1 a UE in aceasta perioada e relansarea cresterii economice si crearea de locuri de munca, prin acest parteneriat consideram ca avem sanse mari sa atingem acest obiectiv
Odata cu noua comisie, am pus mai mult urechea la pamant pentru a vedea care e perceptia nu doar in randul statelor membre, dar si in randul cetatenilor UE. Si am realizat numeroase ingrijorari. Am decis sa facem mult mai transparente negocierile privind aceste acorduri. De exemplu, mandatul de negociere a fost facut public, lucru total fara precedent in istoria negocierilor comerciale de pana acum

Ioan Mircea Pascu, Parlamentul European:

Relatia transatlantica s-a bazat si se bazeaza in continuare, in domeniul politico-militar, pe NATO, acea institutie care exprima colaborarea intre cele doua maluri ale Atlanticului. Uniunea Europeana a aparut ca un raspuns la dominatia economica americana si a ramas un competitor. Acest acord aduce un element de colaborare si in competitia dintre cele doua maluri ale Atlanticului.
Occidentul se afla in momentul de fata sub presiunea noilor centre de putere care apar in lume. Exista o presiune si pe institutiile occidentale, dar si pe regulil. Exista state care vor sa impuna alte reguli. Centralitatea Occidentului este pusa in discutie. Din punctul acesta de vedere, un asemenea acord este un raspuns al Occidentului la aceste presiuni care vin din partea altor centre de putere. El are nu doar beneficii concrete, economice si comerciale, politice, dar este si o necesitate.
Mai mult, este vorba despre o serie intreaga de implicatii geopolitice, intre care as mentiona chestiunii unui anumit model care poate sa devina atractiv pentru actori din sistem care inca ezita sa aleaga intre o tabara sau alta. Va fi un pol de atractie, va fi un imbold pentru alte institutii si parteneriate regionale, care vor fi impinse sa preia o responsablitate in zonele lor
Daca discutam despre crearea unei singure piete energetice transatlantice, mai intai trebuie sa o realizam la nivel european. DIn acest punct de vedere, acordul incurca jocurile altora
Exista o promisiune de burden sharing mai mare fata de SUA si in acest fel si NATO este intarit prin acest acord
Sunt propuneri ca aceasta platforma sa fie o platforma deschisa, astfel magnetismul ei ar reprezenta un element de stabilitate in cadrul sistemului. Regulile care sunt stabilite cu acest proiect vor putea fi transmise si OMC si chiar dincolo
Acest acord nu va fi un document ca atare, ci un set de intelegeri cu organisme de administrare a domeniilor respective
La Parlamentul European e un numar mic de oameni care au acces la aceste documente, transparenta inca nu e prea mare, din motive bine intelese.
Pentru noi se impune o monitorizare serioasa a discutiilor – misiunea noastra si a CE de aici sunt foarte importante in acest sens. (…) Din cand in cand trebuie sa avem analize de parcurs, discutii cu stakeholderii pentru a vedea cum putem sa imbunatatim rezultatul final
Este un acord extraordinar de important si prin consecintele pe care le are, dar este dificil de negociat.
Daca nu il facem, actuala erodare a pozitiei Vestului va continua

Stefan Padure, Pro Agro:

Este o necesitate. Practic, OMC a fortat de foarte mult timp libertatea.
Alegerile de dinainte si diversele referendumuri arata ca europenii s-au indepartat de Uniunea Europeana. Noi, ca tara nou venita, avem mai multe lucruri de invatat.
Tarile aflate acum in criza stu sa se intoarca la munca. Noi nu prea avem la ce sa ne intoarcem
S-a creat o Europa socialista, prin diverse mecanisme care nu sunt direct alocate productiei. In SUA, lucrurile merg putin altfel, politicul merge in interesul producatorilor si al consumatorilor. America are istoria muncii si a conducerii federative pe care Europa nu o are
Noi am facut parte dintr-o delegatie europesana, in iulie, o delegatie de 10 persoane din cadrul organizatililor europene care a vizitat, a discutat in etapa premergatoare a rundei a sasea a TTIP. Am putut sa avem contact cu partile americane implicate si sa vedem ambele pozitii. Transparenta a fost totala. Eu cred ca Europa ar trebui sa faca acest lucru, nu America.
In aceste intalniri am putut sa vad doua atitudini – una a administratiei Obama, iar acordul de liber schimb este al administratiei Obama, care isi doreste acest lucru; si o abordare a mediului privat, de business. Unde oamenii au spus: daca nu avem asta, asta, asta, nu ne intereseaza. Scurt.
Europa e departe, dar Romania e si mai departe de tratat. Nu cred ca vor fi negociate prea repede lucruri legate de industria alimentara.
Europa poate consuma OMG-uri, dar nu le poate cultiva. Puiul clorinat e o alta problema ridicata

Pompiliu Tamas, Ambasada Marii Britanii

S-a spus ca TTIP ar favoriza marile corporatii, in detrimentul IMM-urilor. Noi credem ca nu este asa, pentru ca in primul rand companiile mici au probleme de a accesa piata americana si de a se adapta reglementarilor de acolo. Deci, ca urmare a TTIP, in primul rand companiile mici vor castiga.
In al doilea rand, consumatorii vor avea de castigat, ca urmare a unui acces la informatii mai larg.

Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene

Romania are, in mometul de fata, o interactiune comerciala mai redusa decat au vecinii ei cu Statele Unite. Cred ca este foarte important ca IMM-urile din Romania sa cunoasca aceatsa negociere pentru un tratat care le va facilita accesul pe piata americana si sa foloseasca la maximum instrumentele de dezbatere si consultare publica.
In momentul de fata avem deschisa o consultare publica special pentru IMM-uri, legata de acest acord, deschisa pana pe 15 decembrie. Inciurajez IMM-urile care vor sa patrunda pe piata americana sa se foloseasca de aceasta oportunitate, sa vada care sunt principalele linii de negociere si pentru a incerca sa influenteze negocierea si in favoarea lor.

Ravi Buck, Ambasada SUA

Va multumesc pentru invitatie. Noi primim cu placere orice oportunitate de a lucra cu HotNews si cu ceilalti parteneri ai nostri de aici, pentru a difuza public aceste discutii despre TTIP, pentru ca noi consideram ca sunt foarte importante.
Negocierile TTIP sunt una dintre prioritatile de varf ale administratiei Obama. Dar acest scop nu este doar al administratiei Obama. Foarte multe grupuri interesate din SUA au discutat cu reprezentantii alesi din Statele Unite, atat democrati cat si republicani.
Noi ramanem optimisti ca negocierile TTIP vor ajunge la final inainte de a deveni un subiect de discutie daca viitoarea administrratie le va sustine sau nu.
Mi-e foarte greu sa cred ca vreo administratie care va urma administratiei Obama, din 2016, va decide sa arunce la gunoi un acord de liber-schimb monumental ca acesta.
Cand va fi incheiat, TTIP va deveni cel mai mare acord comercial din lume. Va cuprinde aproape jumatate din produsul intern brut mondial. Acesta va deveni atat de important pentru companiile americane si europene, precum si pentru consumatori.
Nu cred ca Europa se poate teme ca din anul 2016 toata aceasta munca depusa in negocierile TTIP a fost in zadar. Este prea important pentru orice administratie pentru a-l anula. Aveti un partener si un aliat in Statele Unite.

Lavinia Andrei, Terra Mileniul III:

Se vorbeste foarte putin in Romania despre acest acord si cred ca merita mult mai multa atentie. Am citit foarte mult in ultimul timp despre acest tratat si inca simt nevoia unor dezbateri tematice. Cred ca sunt multe intrebari la care avem nevoie de raspunsuri – ca societate civila, ca institutii. Iar aceasta dezbatere ar trebui sa aiba loc si cu actori politici si factori de decizie
In aceasta noapte, la nivel european au fost stranse peste un milion de semnaturi impotriva TTIP si CETA. 1 milion de cetateni au spus nu acestui tratat. Nu avem nimic impotriva unui tratat intre SUA si UE. Sigur ca e nevoie de un astfel de tratat. Problema de la care s-a plecat a fost experienta avuta pe tratatul cu Canada, negociat absolut in secret – si acela contine ISDS, clauze care nu sunt in favoarea cetatenilor sau companiilor, noi avand experiente cu companii canadiene in special pe problema de mediu
Sa nu uitam ca aparitia mandatului de negociere a fost ca urmare a presiunii societatii civile. Apreciem acest lucru.
Si referitor la acest mandat avem observatii. Una, ingrijoratoare, este legata de componenta de energie – vom pune la dispozitie neconditionat si sustenabil resursele naturale. Eu, ca cetatean, sunt foarte ingrijorat. Cand ai resursele naturale puse la dispozitie neconditionat, poti sa faci orice afacere.
Pozitia societatii civile referitoare la clauzele acestor tratate e foarte importanta. Sa nu uitam ca pana la un moment dat nu se stia nimic despre continutul acestui tratat. Mi se pare de neconceput ca parlamentarii nostri europeni sa nu aiba acces la aceste documente, ci doar un grup foarte restrans.
Din punct de vedere privat, asa cum companiile isi fac studiile si planurile lor, si oameni de stiinta fac astfel de studii. Si a aparut un astfel de studiu facut de un centru universitar din SUA care desfiinteaza cele spuse in conferinte de presa, referitor la locuri de munca, la cresterea PIB. As vrea sa vad ceva clar – astea sunt avantajele, astea sunt dezavantajele
In mandatul de negociere, referirea la IMM-uri este sumara
Orice tratat care duce la dereglementari, indeosebi in ceea ce priveste protectia mediului, nu este sustenabil. Daca o companie functioneaza sub tratat si nu primeste un acord de mediu, poate da in judecata statul pentru ca nu a obtinut avizul de mediu. (…) Nu vrem sa pierdem ce am castigat pana acum, respectiv legislatia de mediu si punerea ei in aplicare.

Mirela Caravan, BNS:

Pentru sindicate primeaza modelul social european la care nu vom renunta. Miscarea sindicala europeana, din care BNS face parte, e foarte ingrijorata fata de mersul acestor negocieri. Multe dintre temeri au fost redate de antevorbitoarea mea. S-a aflat tarziu despre negocieri si mandatul de negociere.
In Romania, in ultimii ani, am avut de-a face cu o deregularizare a pietei muncii, in mare parte prin interventia AmCham. Prin urmare e foarte importanta componenta de consultare reala
Trebuie realizate multe analize de parcurs.
A existat o discutie la nivelul miscarii sindicale europene cu Ambasadorul SUA la UE. Acolo s-a stipulat ca pentru lucratori e foarte important sa stim cand si daca vor exista prevederi privind relatiile de munca
Stim ca, de exemplu, in SUA exista incalcari grave privind dreptul la libera asociere, lucru punctat anual.
Ne opunem unor prevederi legate de ISDS pentru ca nu vrem sa fie ciuntit cadrul legal existent

Angela Filote:

S-a citat un pic eronat un articol din Mandat, cel referitor la materia prima – el mentioneaza respectarea conditiilor impuse de lege. In UE am consturit o legislatie de protectie a mediului, a sanatatii publice foarte solida, care va continua sa fie aplicata si in conditiile in care va exista un astfel de tratat
In privinta ISDS, ceea ce propune Comisia este o conditie foarte constrangatoare.
In actuala filosofie a mecanismului, sunt foarte putine cazuri in care se poate merge in arbitraj international. S-au facut foarte multi pasi pentru a preveni folosirea abuziva a acestui mecanism

Anca Harasim, AmCham:

Legaturile comerciale existente astazi: 40% din puterea de cumparare mondiala. Economia transatlantica sprijina 15 mil. de locuri de munca si genereaza 5 miliarde de dolari ca volum total al vanzarilor.
Acordul de liber schimb adreseaza in principal accesul pe celelalte piete in ceea ce priveste tarifele,s erviciile, achizitiile, iar pe partea de chestiuni de reglem avem alinierea standardelor si o compatibilitate a standardelor pe ambele parti
Beneficii ale UE: 150 miliarde de euro. Beneficii SUA: 90 miliarde euro – estimari
Tarife: va creste productivitatea in valoare totala de 107 miliarde de euro (UE), 71 miliarde pentru SUA
Alinierea reglementarilor va duce la scaderea preturilor
Daca ne uitam in buzunarul fiecarei familii din UE ca o consecinta a cestui acord: fiecare familie si-ar creste veniturile cu 545 de euro anual
IMM-uri: in acest sens am organizat si vom continua sa organizam conferinte si seminarii pentru companiile interesate – sa vada cum se pot pregati de pe acum pentru a-si creste business-ul dupa aplicarea tratatului. Circa 30% din volumul exporturilor, atat in SUA cat si in UE, e generat de companiile mici
Reducerea tarifelor va duce la scaderea costurilor de productie pentru micii intreprinzatori
In zona de servicii, numarul IMM-urilor fiind foarte mare, va exista o crestere
Avantaje de participare a companiilor mici la achizitiile publice, care vor produce locuri de munca, in special in domeniul consultantei, infrastructurii si in cea a productiei
Avantaj pe costurile vamale
In ceea ce priveste proprietatea intelectuala, sunt reglementari foarte stricte atat in SUA, cat si in Europa. Un acord de liber schimb si o aliniere a acestor reglementari va stimula partea de creativitate pentru companiilor mici.
Avantaje pentru comertul electronic, prin eliminarea unor obstacole
Orice reglementare agreata in cadrul acordului e vazuta prin prisma impactului pe care l-ar avea asupra intreprinderilor mici

Ravi Buck, Ambasada SUA:

In martie, am avut o prezentare a beneficiilor TTIP pentru IMM-uri – o companie care dorea sa distribuie sobe in SUA avea la dispozitie un singur punct de vanzare, dupa introducerea unui acord SUA-Mexic a putut sa-si extinda reteaua de distributie.
Armonizarea reglementarilor: din cauza diferentelor de reglementare,, o companie trebuie sa produca, de exemplu, spbe de un anumit fel pentru Europa, altele pentru SUA, din cauza reglementarilor diferite.

Stefan Padure:

Nu e vorba neaparat d eprocesarea vizelor, aceasta poate sa se faca si instantaneu. Chestiunea este ca un roman este in pozitie de inferiotate fata de un cetatean european in relatia cu SUA. Eu am participat la o delegatie in SUA si am fost trimis intr-o zona separata de restul colegilor din UE si a fost neplacut

Ioan Mircea Pascu:

Exista o propunere ca macar unul sau doi din fiecare comitet PE sa aiba acces la documentele referitoare la TTIP. Sunt putini care au acces. Noi, ceilalti, avem un raportor din umbra care ne spune – acestea sunt lucrurile, acestea se discuta la nivel de grup. La noi in grupul socialist, ca europarlamentari avem doi reprezentanti care se ocupa de acest subiect si au un punct obligatoriu pe ordinea de zi a sedintelor, avem degetul pe puls, ca sa spun asa. Dar nu suntem specialistii care sa urmarim aceasta chestiune strict.

Angela Filote:

Unul dintre motivele pentru care, acum, accesul este limitat este temerea ca vor exista scurgeri de informatii carre sa afecteze interesele europene. De aceea sunt propuse sanctiuni in cazul in care exista scurgeri.

Stefan Padure:

Fac un apel la adresa parlamentarilor si autoritatilor sa ne cheme la discutii si pe noi, din societatea civila. Nu am primit niciodata solicitari. [In PE] se discuta la nivel de grup parlamentar, dar poate Romania are alte interese. Am avut problema micilor – era o problema a producatorilor romani cu Comisia Europeana, dar am rezolvat-o direct. Haideti sa ne facem o echipa mai apropiata si sa vedem si de interesul national
Cu europarlamentarii am avut relatii mai bune decat cu parlamentarii. Noi ne punem la dispozitie.

Concluzii:

Stefan Padure

Cred ca acest tratat este o intoarcere la normalitate. Restrictiile au aparut destul de tarziu. Lucrurile se regleaza natural. Revenirea la simplitate ne va duce la ceva mult mai bun. Pentru Romania, legat de industria agro-alimentara, cred ca Romania poate penetra pe piata americana cu produse de calitate.

Anca Harasim:

Acordul va demonstra ca impreuna suntem mai putenrici. Lansam o invitatie autoritatilor romane – am descoperit deschidere la Ministerul Economiei – de a ne implica in astfel de dezbateri care sa aduca la masa toti actorii implicati, asa incat fiecare voce sa fie ascultata, acordul inteles, iar investitorii mici sa poata intelege cum pot folosi acordul in folosul lor

Pompiliu Tamas:

Legat de ISDS – Marea Britanie are peste 90 de tratate si din experienta noastra nu am avut probleme, e folosit ca un ultim recurs.
Trebuie sa devenim mai ambitiosi, sa gandim ce avem de castigat, nu doar ce pierdem, prin acest tratat. Intrebarea este daca vrem ca firmele romanesti sa beneficieze de protectie
Cine castiga mai mult – cele europene sau cele americane? Pentru ca firmele americane s-ar putea sa aiba un acces la o piata mai omogena, cea europeana

Mirela Caravan:

Pana acum, informatiile la care noi am avut acces si pe care le-am putut transmite de la nivel national la nivel european au fost doar prin intermediul confederatiei la care suntem afiliati

Am notificat UE si europalrmanetari romani atunci cand a avut loc modificarea legislatiei muncii in Romania, cand s-a dereglementat puternic piata muncii si s-au anihilat instrumente pentru protejarea pietei muncii
Pentru mine e clar ca acest acord va fi incheiat, ceea ce e important e sa existe o evaluare foarte solida, pentru ca pana acum studiile se cam bat cap in cap. Vrem sa acest tratat sa respecte democratia si drepturile fortei de munca, sa nu se abdice de la modelul social european.

Lavinia Andrei:

Daca la nivel de candidat europarlamentar a fost foarte greu sa obtinem raspunsuri, va dati seama ca in Romania e si mai greu. Vom incepe relatii institutionale si cu autoritatile – a fost si aceasta perioada electorala
Am auzit foarte multe lucruri, raman foarte multe intrebari inca nesolutionate, mi-as dori sa continuam seria intalnirilor – spre exemplu partea serviciilor de interes public – sanatate, educatie, alimentare cu apa
Intrebare: ce ne impiedica sa eliminam tarifele de orice forma, birocratia intre cele doua parti? de ce ne trebuie acest acord? De ce nu putem stabili un memorandum de tipul „de maine nu mai avem tarife vamale”, de exemplu.
Vom fi cu ochii pe ce se intampla cu acest tratat

Ravi Buck:

Cred ca, din nefericire, in Romania multi dintre stakeholderii ce vor fi afectati de acest acord nu stiu inca despre ce e vorba. Mesajul meu catre toti romanii este ca trebuie sa va asigurati ca vocea voastra e auzita, ca sunteti la curent cu ce se discuta la Bruxelles si cum aceste discutii va influenteaza afacerea, productia. Daca Romania asteapta ratificarea si abia apoi va incepe sa faca lucruri, atunci va trebui sa concureze cu alti europeni care se pregatesc deja. Romania ar trebui sa fie pregatita pentru acest tratat.
Acest acord nu va influenta nimic in afara comertului si investitiilor – UE nu va deveni al 52-lea stat american, SUA nu vor deveni al 29-lea stat UE. Acest acord va elimina, doar, bariere comerciale si va incuraja investitiile

Ioan Mircea Pascu

Eu cred ca vom avea un acord pentru ca exista constientizarea importantei lui, la toate nivelurile. Dar e foarte complex si cu atat mai mult posibilitatea de a nu avea suficienta informatie, sau informatie eronata, manipulari e mai mare. Cred ca ar fi util ca pe zonele de discutie sa incercam sa facem, cat mai e timp, niste intalniri cu stakeholderi. In orice caz autoritatile, ministerele trebuie sa fie implicate, prezente.
Poate ar trebui gasit un mecanism sa generam un numar cat mai mare de asemenea discutii concomitent.
Timpul nu trebuie pierdut

Angela Filote:

Aceasta dezbatere pentru mine a demonstrat ca sunt foarte necesare asemenea discutii. Sunt intrebari legate de chestiuni solutionate deja in perioada negocierilor, dar acest lucru nu se cunoaste.
La modelul social european nu se va renunta.
Serviciile de interes public nu fac obiectul acestor negocieri si nu au facut niciodata obiectul negocierilor pentru tratate de liber schimb
Un apel la IMM-uri: sa se foloseasca de perioada de consultare publica, deschisa pana pe 15 decembrie. Celelalte organizatii: inregistrati-va in registrul transparentei care exista la Bruxelles si care asigura participarea la dezbateri pe aceste teme. O conditie este sa dati la randul dvs dovada de transparenta inregistrandu-va in registrul respectiv.