Studentii incep miercuri noul an universitar. Care sunt modificarile aduse legii si scandalurile care au efecte asupra activitatii universitare
Peste 450.000 de studentii din toata tara incep miercuri noul an universitar 2014-2015, dintre care aproape 340.000 invata in universitatile stat pe locurile bugetate si pe locurile cu taxa si aproximativ 110.000 de studenti in universitati particulare, relateaza Agerpres.
In anul universitar 2014-2015 vor intra in lichidare 135 de specializari/ programe universitare, dupa ce in anul 2013-2014 au intrat in lichidare 186.
Festivitati de deschidere a anului universitar 2014-2015 vor avea loc miercuri in Capitala la Universitatea Politehnica, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Academia de Studii Economice, Universitatea din Bucuresti si Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara. Universitatea Tehnica de Constructii va avea festivitatea luni.
Ministerul Educatiei Nationale a dispus pentru anul universitar 2014-2015 efectuarea de activitati de control, in mod direct, precum si in colaborare cu Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior, pentru trei universitati, potrivit unei hotarari de guvern.
Cele trei institutii care vor fi monitorizate sunt: Universitatea ‘Bioterra’ din Bucuresti, in baza Raportului Corpului de control al ministrului Educatiei Nationale, Universitatea Romana de Stiinte si Arte ‘Gheorghe Cristea’ din Bucuresti, in baza comunicarii ARACIS, ca urmare a depasirii termenului de depunere a dosarului pentru evaluare institutionala, Universitatea ‘Apollonia’ din Iasi, in baza Raportului Corpului de control al ministrului Educatiei Nationale si al Raportului ARACIS privind nerespectarea standardelor de calitate si acordarea calificativului ”Lipsa de incredere”, prevede actul normativ.
„Structurile si specializarile/programele de studii cuprinse in proiectul de act normativ, potrivit legii, au avut la baza: crearea premiselor pentru asigurarea unui echilibru corespunzator intre studiile de licenta si studiile de masterat; implicarea comunitatii academice in prospectarea cererilor sociale si economice de calificari universitare, in organizarea fluxurilor studentesti si a programelor de studii in functie de aceste cereri, astfel incat sa sporeasca in mod notabil contributia invatamantului superior la orientarea si accelerarea schimbarilor din societatea noastra. In acest sens, Senatele universitare elaboreaza planuri strategice de dezvoltare institutionala, in special centrate pe programe de studii si de cercetare si incheie contracte institutionale cu Ministerul Educatiei Nationale prin care isi asuma responsabilitatea publica a cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare ce le sunt alocate”, se arata in nota de fundamentare a hotararii de guvern.
Noul an universitar – un inceput prefatat modificari si scandaluri care au zdruncinat invatamantul superior
Anul universitar 2014-2015 aduce cateva premiere in istoria invatamantului superior romanesc. Pentru prima data in ultimii 20 de ani, elevi fara diploma de bacalaureat vor putea studia in cadrul universitatilor. Printr-o modificare ce nu a fost pusa in dezbatere, guvernul Ponta a introdus in legea educatiei posibilitatea ca universitatile sa infiinteze colegii pentru absolventii de liceu care au picat Bacalaureatul sau care nu s-au dus la examen. Unele universitati private au anuntat imediat ca, in cazul in care tinerii de la aceste colegii vor lua bacalaureatul dupa un an de colegiu, le vor recunoaste studiile facute in acel an fara diploma de BAC si ii vor trece direct in anul II de Facultate.
Ministerul Educatiei a reactionat si a sustinut ca echivalarea studiilor din aceste colegii in invatamantul universitar nu este posibila, insa cele mai mari universitati din Romania, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea din Bucuresti, au avertizat public ca acest lucru este posibil si ca ele nu vor infiinta astfel de colegii.
Metodologia de organizare a acestor colegii a fost publicata in Monitorul Oficial abia in urma cu 20 de zile si, desi unele universitati au anuntat ca inscriu persoane la astfel de colegii, nu se cunosc nici pana in prezent informatii esentiale precum: cand va incepe scoala in aceste colegii (ele fac parte din invatamantul nonuniversitar), cand se vor organiza concursurile pentru posturile de profesori care sa predea aici, de unde au facut universitatile rost de laboratoare si spatii de practica necesare acreditarii unor astfel de forme de postliceale sau cand vor incepe controalele ARACIP.
De altfel, metodologia prevede ca „institutiile de invatamant superior acreditate inainteaza, in conditiile legii, Ministerului Educatiei Nationale lista calificarilor ce se propun a fi scolarizate in cadrul colegiilor in anul scolar 2014-2015, insotita de planul de scolarizare, cuprinzand calificarile/ocupatiile profesionale si numarul de locuri pentru fiecare domeniu, pana la data de 20 octombrie 2014, in vederea aprobarii prin ordin al ministrului educatiei nationale”.
Initiativa infiintarii colegiilor apartine Senatului unei universitati, iar „pentru anul scolar 2014-2015, institutiile de invatamant superior de stat acreditate pot proceda, in conditiile legii, la organizarea de colegii in cadrul carora se desfasoara nivelul de invatamant tertiar nonuniversitar care se finanteaza integral de catre solicitanti”.
Posibilitatea infiintarii acestor colegii este prevazuta de ordonanta de urgenta 49/2014, prin care Guvernul Ponta a modificat 97 de puncte din Legea Educatiei Nationale. Citeste mai jos cele mai importante prevederi pe universitar ale ordonantei care modifica brutal legea:
- O persoana fizica poate fi de acum fondatoare a unei universitati private, ea poate propune desfiintarea institutiei de invatamant superior, caz in care patrimoniul universitatii revine fondatorului (Primii care au incercat sa modifice legea in acest sens au fost Petru Filip si Catalin Croitoru (ambii fosti parlamentari PDL, ulterior trecuti la PSD), iar Curtea Constitutionala a decis in 2012 ca modificarea Legii Educatiei Nationale care faciliteaza trecerea patrimoniului universitatilor private in mainile fondatorilor este neconstitutionala – n.red.)
- Ministerul Educatiei va putea suplimenta cifra de scolarizare a unei universitati, cu pana la 10% din capacitatea stabilita de ARACIS.
- De acum inainte, universitatile pot organiza doctorate si la formele de invatamant cu frecventa redusa.
- „In cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala”
Efectele Ordonantei de Urgenta 49/2014 asupra universitatilor, explicate de Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania:
„1. Universitatile devin mosii unde rectorii si membrii senatului universitar pot ramane in functie pe viata
Daca pana acum o persoana putea fi in functia de rector maxim 8 ani, noul OUG modifica aceasta limitare la maxim 2 mandate succesive complete. Cu alte cuvinte, rectorii vor putea sa isi dea demisia cu cateva zile inaintea finalizarii celui de-al doilea mandat, dupa care vor putea candida din nou sau, daca vor o vacanta de 4 ani, vor putea folosi modelul Putin pentru a reveni in functia de rector (situatii care s-au intamplat deja in trecut). Mai mult decat atat, cadrele didactice vor putea sa isi rezerve pe viata scaunele de senatori universitari, transformandu-se in adevarati mosieri care controleaza si monopolizeaza puterea din universitate.
2. Incompatibilitatea rector-parlamentar ramane istorie, dand unda verde politicului in universitati
Chiar daca primul pas spre eliminarea incompatibilitatii intre functia de rector si membru al Parlamentului a fost facut prin intermediul OUG 92/2012 care a abrogat articolul care prevedea ca persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita concomitent si functia de rector, Guvernul Ponta face acum miscarea decisiva de eliminare a incompatibilitatilor. Astfel, avand in vedere ca textul Constitutiei prevede ca functia de parlamentar e incompatibila cu functia publica de autoritate, OUG-ul nu mai lasa loc niciunei interpretari care sa sugereze incompatibilitatea intre functia de rector si parlamentar, specificand ca functiile de conducere din universitate nu sunt functii publice de autoritate. Prin urmare, politicul se intoarce glorios in universitati, aducand cu el lupte politice care vor prima interesului de dezvoltare reala a universitatilor.
3. Vom avea doctoranzi care fac cercetare „de acasa”
Prevederile OUG-ului dau inca o lovitura calitatii si credibilitatii studiilor doctorale, reintroducand doctoratul la forma „cu frecventa redusa”. In contextul numeroaselor scandaluri din ultimii ani legate de modul de organizare a studiilor doctorale, Guvernul pluseaza si da acum posibilitatea obtinerii titlului de doctor si celor care vor face cercetare „de acasa”, fara sa fie indrumati real si constant de conducatori de doctorat. Vom asista asadar la un „boom” al numarului de doctori, doctori care in realitate nu au cercetat nimic pe toata perioada studiilor.
4. Universitatile particulare se vor transforma in afaceri profitabile pentru persoane fizice si vor functiona dupa reglementari care nu tin cont de lege
OUG-ul da posibilitatea oricarei persoane fizice de a infiinta o universitate particulara. Legea prevede ca „in caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondatorilor”, ceea ce inseamna ca orice persoana fizica poate infiinta o universitate particulara, dupa care o poate desfiinta insusindu-si patrimoniul dobandit din taxele studentilor pentru care nu a platit impozit sau TVA, deoarece universitatile sunt institutii non-profit. Afacerea devine si mai profitabila in contextul in care OUG-ul prevede ca universitatile particulare stabilesc singure structura, atributiile, durata mandatelor sau alte considerente legate de statutul acestora, fara sa mai fie obligate sa respecte prevederile legii in acest sens. Practic, acest lucru va duce la o scadere dramatica a calitatii sistemului de invatamant particular, creand adevarate fabrici de diplome care pot functiona dupa propriile reguli.
5. Universitatile vor putea inmatricula cu 10% mai mult studenti decat le permit resursele pe care le au la dispozitie
In contextul in care Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior stabileste periodic capacitatea de scolarizare pentru programele de studii ale universitatilor in urma unor vizite de evaluare, urmarind indicatori ca numarul de cadre didactice sau existenta unei baze materiale adecvate studiului, Guvernul da posibilitatea universitatilor sa inmatriculeze cu 10% mai multi studenti fata de cati ar putea scolariza la un nivel calitativ raportat la resursele pe care le are. Mai mult, va da posibilitatea Ministerului sa redistribuie preferential bani si locuri pentru universitati, in functie de afinitati sau prietenii.
6. Cadrele didactice care ajung la varsta pensionarii vor putea candida in continuare pentru functii de conducere sau vor putea conduce doctorate
Cadrele didactice titulare care depasesc varsta pensionarii si pentru care senatul decide pastrarea calitatii de titular, vor beneficia de toate drepturile calitatii de cadru didactic titular, incluzand aici dreptul de a candida pentru functii de conducere sau dreptul de conduce doctorate. Astfel, vom avea persoane care se vor inscauna la conducerea universitatii pana la adanci batraneti, fara sa accepte ideea renuntarii la putere pentru generatii mai tinere.”
Efectele crizei demografice asupra universitatilor
HotNews.ro a aratat intr-un articol intitulat „Explicatia financiara a Universitatii fara BAC” care este contextul in care s-a produs aparitia acestor colegii in universitatile romanesti. Masura vine la 4 ani de la reducerea promovabilitatii la Bacalaureat prin introducerea camerelor video si in criza demografica – ambele cu efecte directe asupra incasarilor universitatilor. De la peste 400.000 de studenti inscrisi la privat in 2008, numarul a scazut la 79.246 studenti anul trecut, potrivit INS.
Universitati Particulare: Numarul studentilor din universitatile private din 1997 pana in 2013
110.715 studenti – Anul 1997
130.054 studenti – Anul 1998
130.492 studenti – Anul 1999
150.674 studenti – Anul 2000
146.815 studenti – Anul 2001
139.038 studenti – Anul 2002
143.904 studenti – Anul 2003
155.301 studenti – Anul 2004
202.786 studenti – Anul 2005
265.243 studenti – Anul 2006
380.509 studenti – Anul 2007
410.859 studenti – Anul 2008
322.337 studenti – Anul 2009
239.938 studenti – Anul 2010
140.388 studenti – Anul 2011
99.676 studenti – Anul 2012
79.246 studenti – Anul 2013 (* Raportarea pe acest an are ca sursa primara tot INS, dar este luata din raportul Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior – CNFIS)
Universitati de Stat: Numarul studentilor din universitatile de stat din 1997 pana in 2013
249.875 studenti – Anul 1997
277.666 studenti – Anul 1998
322.129 studenti – Anul 1999
382.478 studenti – Anul 2000
435.406 studenti – Anul 2001
457.259 studenti – Anul 2002
476.881 studenti – Anul 2003
495.034 studenti – Anul 2004
513.678 studenti – Anul 2005
520.263 studenti – Anul 2006
526.844 studenti – Anul 2007
480.239 studenti – Anul 2008
452.982 studenti – Anul 2009
433.063 studenti – Anul 2010
399.464 studenti – Anul 2011
364.916 studenti – Anul 2012
341.560 studenti – Anul 2013 (* Raportarea pe acest an a fost comunicata HotNews.ro de catre Ministerul Educatiei)
Datele de mai sus provin de la Institutul National de Statistica si reprezinta numarul de studenti la licenta la inceputul fiecarui an universitar, indiferent de formele de invatamant pe care le frecventeaza (zi, seral, frecventa redusa, deschis la distanta) si de varsta.
Si Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS) a avertizat vara aceasta ca universitatile traverseaza una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Pe fondul declinului demografic, al scaderii numarului de absolventi cu Bacalaureat si al crizei, sistemul de invatamant superior de stat inregistreaza o scadere „dramatica la nivelul studentilor inmatriculati in regim cu taxa”.Limitarea fondurilor din taxe duce la o „dependenta mai accentuata fata de veniturile obtinute din alocari de fonduri de la bugetul de stat”, ceea ce le vulnerabilizeaza din nou, avand in vedere ca sistemul este permanent subfinantat, se arata in raportul CNFIS pe 2013, care precizeaza ca „pentru multe universitati particulare se pune problema pur si simplu a existentei”.
Topul universitatilor in functie de numarul de studenti:
- Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca: 36.391 studenti in total (la licenta, master si doctorat), dintre care 13.628 cu taxa
- Universitatea din Bucuresti: 30.487 studenti in total, dintre care 9.241 cu taxa
- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi: 26.200 studenti in total, dintre care 9.188 cu taxa
- Universitatea Politehnica din Bucuresti: 25.382 studenti in total, dintre care 2.699 sunt cu taxa
- ASE Bucuresti: 23.678 studenti in total, dintre care 11.464 cu taxa
- Universitatea din Craiova: 20.088 studenti in total, dintre care 7.104 cu taxa
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro