Ce șanse are România să intre în 2023 în Schengen / Trei scenarii și varianta de compromis luate în calcul de oficialii români / Cu ce ne ajută rezoluția dură adoptată de Parlamentul Europen

Parlamentul European(PE) a cerut Consiliului UE, prin adoptarea unei rezoluții dure (care critică votul dat de Austria), să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. Europarlamentarul Victor Negrescu explică pentru HotNews.ro ce efecte ar putea avea adoptarea acestui document și cum ar putea fi folosit de România.

Documentul adoptat de PE se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolaescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).

În rezoluția adoptată miercuri, Parlamentul European cere Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.

• CONSULTĂ AICI REZOLUȚIA

Practic, prin adoptarea rezoluției de către Parlamentul European se recunoaște că s-au încălcat drepturile fundamentale ale cetățenilor români și anumite prevederi din tratatele europene și, în același timp, se admite că există o discriminare la adresa României. Odată ce forurile europene recunosc discriminarea României, trebuie să și reacționeze în sprijinul țării noastre.

„Se creează instrumentele juridice astfel încât instituțiile europene să reacționeze în cazul unui un eventual refuz”

• „Invităm Parlamentul și Comisia să analizeze ce instrumente există pentru a invalida veto-ul dat de Austria și pentru a ataca la Curtea de Justiție Europeană aceste decizii folosind precedente sau chiar să folosească legislația europeană aflată în vigoare, care presupune că atunci când un stat încalcă legsilația europeană și drepturile cetățenești ar trebui să există penalități sau chiar sancțiuni, dar și măsuri compensatorii pentru statele care au avut de suferit.
• Cu alte cuvinte, conducerile PE și CE se pot prevala de această rezoluție și pot acționa în judecată pe viitor la Curtea Europeană de Justiție”, a explicat Negrescu.

De menționat este că PE a mai atacat la Curtea Europeană de Justiției o speță legată de Schengen, când statele membre nu respectau prevederile legate de libera circulație și a câștigat, susține Negrescu. Astfel, după adoptarea rezoluției, precedentul poate fi folosit și în această speță, în cazul României, la următorul consiliul JAI dacă Austria ar da un nou vot negativ.

• „Rezoluția menține subiectul sus pe agenda europeană și arată că există și alternativă, iar România are acum pârghii și poate cere explicații în cazul în care va exista un nou blocaj.
• Pur și simplu se creează instrumentele juridice astfel încât instituțiile europene să reacționeze în cazul unui un eventual refuz”, subliniază Negrescu.

În acest an mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), în lunile septembrie, octombrie și decembrie.

Ce scenarii sunt luate în calcul și care sunt șansele României de intrare în Schengen în 2023

Oficialii români iau în calcul trei scenarii pentru intrarea României în spațiul Schengen.

Potrivit lui Negrescu, scenariul pozitiv este ca în sesiunea din octombrie să existe un consens și România să intre în Schengen în două etape: cu partea aeriană în primă etapă și la 1 ianuarie 2024 a doua etapă, cu frontierele terestre.

Scenariul al doilea ar fi varianta de compromis, care ar implica discutarea în consiliul JAI în decembrie și intrarea României în Schengen după alegerile pentru Parlamentul European și după cele din Austria, undeva în toamna anului 2024.

Al treilea scenariu ia în calcul opoziția Austriei și după alegerile lor. În cazul acesta, România are acum instrumentele și pârghiile legale invocate și în Rezoluția adoptată și le-ar putea folosi în așa fel încât să se forțeze o decizie pentru România la Curtea de Justiție Europeană.

Concret, România prin intermediul instituțiilor europene PE și CE poate ataca la Curte folosindu-se de instrumente juridice și se poate invalida juridic dreptul de veto al Austriei invocând faptul că se încalcă drepturile cetățenilor români. „Comisia Europeană și Parlamentul European pot iniția demersul cum a făcut în cazul Ungariei și Poloniei, însă procedura juridic este de durată, susține Victor Negrescu.

„Este o situație mai puțin favorabilă”

• „Mergem pe scenariul precaut să vedem care sunt variantele posibile, încercăm să implusionăm guvernul din Austria să-și schimbe poziția.
• Este mai greu anul acesta pentru că urmează alegerile pentru Parlamentul European în iunie 2024 și alegerile din Austria, iar actualul cancelar va candida și deja are în platforma sa electorală subiectul migrației. Este o situație mai puțin favorabilă.
• Mergem pe precauție. Anul trecut, așteptările au fost foarte mari și am văzut ce a ieșit.
• Pe de altă parte, sunt două lucruri importante care s-au întâmplat anul acesta: avem un document al președinției spaniole ca referință privind necesitatea aderării României la spațiul Schengen; a doua chestiune este angajamentul public, în conferință de presă, al cancelarului Olaf Schroder, care a promis că se va implica personal. Urmează o întâlnire între cancelarul german și cel austriac, unde credăm că va exista și acest subiect care va fi discutat Sunt două lucruri care au fost realizate anul acesta”, susține europarlamentarul român.

În concluzie, eurodeputatul Victor Negrescu susține că șansele României sunt favorabile după ridicarea MCV și pentru Bulgaria pentru că dinspre Olanda semnalele sunt pozitive, iar Austria ar putea să rămână singură. „Sperăm ca presiunea împreună cu partenerii europeni să crească. Există o regulă informlă potrivit căreia niciun stat nu rămâne izolat, ultimul în decizie”, mai spune Negrescu.

Cât timp ar putea bloca Austria aderarea României la Schengen

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.

Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.

Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.

Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat în 28 aprilie ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, conform Politico.

• „Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută”, a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
• „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze”, a mai spus șeful diplomației austriece. (Foto: Dreamstime)