Amenintarea tacuta a Rusiei. Vectorii de influenta prin care Kremlinul joaca pe scena interna din Romania

„Nu avem un pericol pentru Romania (din partea Rusiei) in mod rational, dar trebuie sa ne pregatim pentru irational”, spunea Traian Basescu la finalul lunii august, in plina campanie camuflata a Rusiei de rupere a estului Ucrainei. Irational sau nu, Rusia isi joaca deja in Romania mai multe atuuri construite in timp sau in pripa. Scopul Kremlinului este de influenta jocul intern si cel extern al unei tari-problema, asa cum incearca sa o faca pe tot flancul sau Vestic: in cele trei tari baltice si in Polonia, ca sa nu mai vorbim de Republica Moldova ori Ucraina. Miza majora pentru Kremlin este pastrarea NATO si UE cit mai departe de granitele sale pentru a nu importa valorile democratice din blocul Occidental si pentru a nu-si vedea sfera de influenta micsorata.

Dar cum poate juca Rusia in interiorul unui stat membru NATO si UE? Nu e Romania pazita de orice influenta de la Rasarit la 10 ani de aderare la NATO si 7 ani de la intrarea in Uniunea Europeana? Ba da, lucrurile s-au schimbat enorm gratie apartentei la cele doua cluburi, gratie reformelor majore din justitie, din serviciile de informatii, din mediul de afaceri. Dar fisuri in armura exista oriunde, in orice tara din lume, iar ele reprezinta vulnerabilitati pe care o tara precum Rusia, a carei orientare devine tot mai anti-Occidentala, nu se poate abtine sa nu le exploateze.

Iata citeva dintre aceste vulnerabilitati (din punctul de vedere al Romaniei) sau oportunitati (din punctul de vedere al Rusiei):

Partida maghiara. Revitalizarea tensiunilor romani-maghiari ar fi un cistig urias pentru Rusia, caci un astfel de conflict intern macina toate energiile unui stat si e terenul perfect pentru jocuri subterane (amintiti-va de evenimentele din Targu-Mures din martie 1990). O analiza a Center for Eurasian Strategic Intelligence arata cum joaca Ungaria pe mina Rusiei si cum Viktor Orban, prin intermediul unor lideri UDMR, incearca sa tensioneze relatia romano-maghiara. Deocamdata, partidele mainstream de la Bucuresti nu au intrat in hora, dar vedem aparitia unor mici partidulete si formatiuni civice similare cu Jobbik

Partida ortodoxa. Exista in rindul Bisericii Ortodoxe Romane un numar semnificativ de prelati care au aderat la curentul pan-slavist, din convingere profunda sau cointeresati. Principalele idei ale acestui curent propagat de Biserica Orodoxa Rusa (care e trup si suflet alaturi de Putin) sint un traditionalism feroce si lupta impotriva Occidentului decadent. Ambele idei au un potential distructiv major pentru Romania, cu o populatie rurala de aproape 50% din total, slab educata si permisiva la propaganda. De remarcat ca cei mai multi dintre acesti prelati se afla in Moldova, acolo unde insusi seful Mitropoliei, Teofan, este un convins filorus, spre deosebire de Patriarhul Daniel, considerat ecumenist.

Coruptia. Institutiile, partidele sau companiile conduse de personaje corupte sint extrem de vulnerabile in fata unor incercari de penetrare. Inutil de elaborat. Merita doar amintit ca intr-o mai veche sedinta a CSAT, lupta impotriva coruptiei a fost desemnata obiectiv strategic major.

Miscarile de mediu. „Maturizarea” proiectului gazelor de sist a adus un val de proteste fara precedent. Zeci de ONG-uri mai mici sau mai mari, mai noi sau mai vechi, au inceput sa protesteze fata de un proiect ale carui detalii le erau complet straine (am constatat asta in zeci de discutii cu activisti de mediu). Insusi secretarul general al NATO a declarat ca in spatele acestor miscari se afla Rusia, interesata ca tarile din sud-estul Europei sa nu isi micsoreze gradul de dependenta de Gazprom. Departe de mine ideea de a sustine ca toate aceste ONG-uri sau miscari civice fac jocul Rusiei. Dimpotriva, multe dintre ele fac o treaba excelenta si onesta, suplinind lipsa de comunicare evidenta a companiei Chevron sau a autoritatilor romane. Dar cind vad metodele propagandistice, cu mijloace financiare surpinzatoare, utilizate de unele dintre ele, nu ma pot intreba de unde vin acesti bani.

Presa. Demult nu a mai avut Romania o presa atit de slabita ca acum. Cu o piata media distorsionata de jucatori care au interese politice, cu o criza care nu se mai termina, multe institutii mediatice sint vulnerabile in fata unor tentatii venite dinspre Rusia, via vectorii sai locali.

Republica Moldova. Romania a investit, alaturi de UE, sume si energii considerabile in proiecte din Republica Moldova. Orientarea ei pro-europeana este un atu strategic major pentru Bucuresti. Un joc la destabilizare al Rusiei in rindul puterii de la Chisinau nu e insa exclus, iar alegerile din noiembrie 2014 vor fi un mare punct de inflexiune pentru vecinii nostri de peste Prut. Vor reusi sa se mentina pe orbita europeana, in ciuda sanctiunilor si amenintarilor Moscovei, sau vor ceda in fata Kremlinului? De acest raspuns va depinde o parte insemnata a politicii externe romanesti in deceniul acesta.