Sari direct la conținut

Zapada si mister la Ecuator – O poveste cu exploratori, alpinisti, talhari si canibali

HotNews.ro
Carstensz Pyramid, Foto: PRWeb
Carstensz Pyramid, Foto: PRWeb

Aproape de Ecuator, din jungla de nepatruns intr-o indepartata regiune a Indoneziei se ridica un munte de 5.000 de metri altitudine unde zapada e un lucru obisnuit, iar vremea buna e uluitor de rara. Carstensz Pyramid este cel mai inalt varf dintre Himalaya si Anzi, iar marea provocare este ca la muntele ecuatorial numit de localnici Puncak Jaya se ajunge greu. Vorbim de una dintre cele mai izolate regiuni din lume, o zona plina de pericole. Despre un trecut cu lupte si canibali, dar si despre un prezent cu birocratie si oameni foarte rabdatori puteti citi in articol.

Cand exploratorii europeni povesteau acum cateva secole ca au vazut zapada la Ecuator, erau luati in ras si la fel a fost privit in 1632 olandezul Jan Carstenszoon care a zarit de la mare departare intr-o foarte rara zi frumoasa ghetarii din jurul muntelui din Indonezia care-i va purta numele.

In perioada medievala si in Europa varfurile montane erau considerate locuri periculoase unde omul nu avea de ce sa calce fiindca ar deranja salasul spiritelor si ar aduce raul asupra comunitatii. Si triburile din zona muntelui Carstensz se temeau de zona din jurul masivului si nu se apropiau, avand credinta ca spiritele ii vor ucide pe cei care vin pe teritoriul lor. Si zapada a contribuit la sentimentul de frica, fiind un element inexplicabil pentru oameni care au trait o viata la 30 de grade in jungla umeda si incinsa .

In orice caz, de urcat pe varf nici nu se punea problema inainte de nasterea alpinismului modern fiindca portiunile finale erau prea dificile pentru oamenii de rand care nu aveau cu ce sa asigure.

Un loc nu doar exotic, ci si periculos

Muntele Carstensz (4.884 metri) se afla pe insula Noua Guinee, a doua ca marime din lume, dupa Groenlanda. Insula e formata din doua provincii indoneziene (in vest), iar partea de est e ocupata de statul Papua-Noua Guinee.

Provincia Papua din Indonezia, numita pana de curand Irian Jaya, are o suprafata mai mare decat Romania, dar populatia este de sub 4 milioane, intr-o tara cu 235 milioane de locuitori. Nu e insa de mirare, fiindca putine locuri din lume sunt atat de izolate si cu densitate umana atat de mica, doua treimi din suprafata provinciei fiind acoperita de jungla.

Situatia e complicata si de faptul ca se gasesc 250 de triburi, dar si multa adversitate, existand o grupare armata care de peste 40 de ani cere independenta provinciei. In plus, compania miniera americana Freeport face bani grei dintr-o mina ce a creat un dezastru ecologic si nu e de acord ca alpinistii sa se apropie de zona miniera aflata aproape de varful numit de localnici Puncak Jaya. Statul indonezian nu are de ce sa fie nemultumit de companie, fiindca ea este unul dintre cei mai mari platitori de taxe.

Lucrurile sunt si mai palpitante fiindca unele populatii traiesc precum in Epoca de Piatra, au existat chiar in a doua parte a secolului XX cazuri de canibalism, dar sunt prezenti si „vanatorii de capate” care rapesc occidentali si cer recompense. Cu greu pot fi confirmate aceste lucruri, insa mai multe expeditii, inclusiv cea romanesca la care a participat si romanul David Neacsu in 2007, au avut parte de sechestrari, bastinasii cerand bani pentru a-i lasa sa mearga mai departe.

Cele mai grotesti sunt povestile despre canibalism, un caz ceva mai documentat fiind in 1968 cand doi misionari si-ar fi gasit sfarsitul in acest mod teribil. Se spune ca de atunci au mai fost cazuri si cand o serie de straini au disparut in jungla deasa, scenariul de canibalism a fost printre cele mai invocate. Cazurile nu sunt documentate, dar ipoteza a starnit mereu interesul publicului.

Un lucru este clar: in ultima jumatate de secol in aceasta parte de lume au fost torturati oameni, altii au fost alungati din locurile natale, a existat si epurare etnica, dar si episoade de conflict armat intre triburi. De ce ar vrea oamenii sa vina de peste tot din lume in acest loc uitat de lume, dar mai ales extrem de periculos? Pentru Carstensz Pyramid, un munte de aproape 5.000 de metri aflat la doar patru grade de Ecuator, un loc inconjurat nu doar de jungla densa, ci si de trei ghetari care se topesc rapid, dovada ca acum 15 ani erau cinci ghetari acolo…

Piramida lui Carstensz – Suspans, obstacole, jungla

Pe varfurile cele mai inalte din Himalaya sau din Anzi mai grea este partea tehnica propriu-zisa, atacarea peretilor super-inclinati si a portiunilor periculoase si instalarea multor tabere intermediare. Pe Carstensz doar ultimii 900 de metri diferenta de nivel sunt grei si adevarata provocare tine de a ajunge la munte propriu-zis fiindca in afara de pericolele pomenite mai sus se adauga si uriasa birocratie , Pentru a razbate prin numeroasele puncte de control, trebuie obtinute aproape zece permise de la autoritati, iar asta costa.

O expeditie nu poate fi organizata fara ajutorul unei agentii locale (serioasa) ce trebuie sa obtina permisele, sa gaseasca porterii si sa aranjeze cu transportul. Costurile sunt mari: in niciun caz sub 10.000 de dolari, dar pot depasi 20.000 daca apar evenimente neprevazute sau daca e folosit transportul cu elicopterul sau e nevoie de interventia de urgenta a acestuia.

Puncak Jaya este cel mai inalt varf dintre Himalaya si Anzi, ascuns in jungla indoneziana la doar 4 grade latitudine de Ecuator. Aerul umed face ca muntele sa fie mai mereu acoperit de nori, numarul zilelor complet frumoase pe varf fiind in medie de patru-sase intr-un singur an. Temperaturile zilnice nu variaza mult, fiind cam intre -2 si +2 si numai in cazuri exceptionale scad sub -8 sau urca peste 6 grade.

Gasindu-se intr-o zona atat de salbatica, exploratorii nu s-au putut apropia decat in secolul XX cand mijloacele de transport s-au modernizat. Asa se face ca abia la trei secole de la prima informatie despre ghetarii de la Ecuator au aparut primele descrieri mai detaliate ale muntilor.

In 1913 s-a apropiat de zona varfului medicul britanic A Wollaston care sapte ani mai tarziu recomanda ca zona sa fie lasata neatinsa, fiindca acolo existau printre ultimele triburi care nu au luat contact cu civilizatia moderna si locul ar trebui pastrat ca un muzeu etnologic natural.

Nu a fost sa fie asa fiindca olandezii, care detineau colonia Indiilor de Vest, au descoperit in anii 30′ uriase zacaminte de cupru si au inceput exploatarile, distrugand si relieful. Tot in anii 30′ o expeditie olandeza a fost aproape de a urca in premiera Piramida lui Carstensz, insa au urcat un varf din apropiere – Ngga Pulu – despre care au crezut – in mod eronat – ca e mai inalt.

Freeport Mining, compania americana de minerit cu extinse activitati in zona a interzis mult timp accesul turistilor, cel mai recent intre 1995 si 2005 si chiar dupa aceasta perioada inca trebuie obtinut un permis de la ei.

Primii oameni care au escaladat varful au fost europeni, in 1962, grupul fiind condus de Heinrich Harrer, celebru explorator si alpinist cunoscut pentru premiera pe peretele de nord al Eiger-ului in Alpi (1938) si pentru cartea Sapte Ani in Tibet in care e descrisa viata de dinaintea invaziei chineze. Nu se stie cati oameni au ajuns pe varf de atunci, insa in 2010 a ajuns acolo si tanara Crina Coco Popescu ce avea atunci doar 15 ani (cea mai tanara alpnista din lume care a atins varful).

Cele mai apropiate orase cu aeroporturi sunt la cinci – sase zile de mers prin jungla pana la tabara de baza (3800 metri), padurea fiind pana la 3500 de metri altitudine. De aici ultima parte – cea de catarare – este cea mai grea, fiind pereti de aproape 1.000 metri inaltime si inclinatie mare.

E greu sa i se gaseasca un loc pe „harta” recordurilor

Carstensz Pyramid este in centrul unei controverse si fiindca unii includ varful in clubul select Seven Summits, adica in randul celor mai inalte varfuri de pe fiecare continent, iar altii nu il includ. Cei care nu il considera cel mai inalt varf al unui continent spun ca este situat in Indonezia care este parte a Asiei, unde cel mai inalt varf este Everestul.

Tabara „adversa” ce are mai multi adepti, spune ca geografic vorbind, Puncak Jaya este cel mai inalt punct al Oceaniei, iar celebrul alpinist austriac Reinhold Messner l-a urcat ca parte a turului sau de Seven Summits, alegand acest munte extrem de izolat in detrimentul celui mai inalt punct al Australiei, Mount Kosciuszko (care la 2.228 metri este o simpla plimbare de placere pentru un alpinist cu experienta).

Carstensz Pyramid, sau Puncak Jaya, cum ii spun localnicii, are toate atuurile pentru aventura perfecta: este departe de civilizatie, este intr-o zona cu primejdii si este plin de neprevazut. Nu este o plimbare de week-end si nici una pentru oamenii cu bani putini.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro