Unificarea dreptei. Citeva observatii si o predictie

PNL si PDL au inceput discutiile despre o colaborare imediat dupa alegerile europarlamentare, confiscind spatiul mediatic si dauna scorului mare obtinut de PSD. De ce atita graba si care sint mizele atit pentru partidele de dreapta, dar mai ales pentru electorat? Plus o predictie: daca nu va promova o reforma fiscala similara cu introducerea cotei unice de 16%, noua alianta se va impune cu greu in rindul antreprenorilor.

Mizele interne

Atit PNL, cit si PDL au obtinut la europarlamentarele de duminica rezultate sub tintele asumate de liderii lor. Luni dimineata, in ambele partide se instalase deja o stare de nemultumire care putea duce la miscari riscante pentru Crin Antonescu, respectiv Vasile Blaga.

Cei doi s-au repliat rapid. Crin Antonescu a facut ceea ce promisese – si-a depus demisia si a anuntat congres nou. Mai mult, a dat o lovitura de imagine: a propus afilierea la PPE (dreapta europeana), din care face parte deja PDL. Apoi, in paralel cu Vasile Blaga, a anuntat deschiderea negocierilor PNL-PDL pentru o colaborare pentru prezidentiale.

Tensiunea interna in ambele partide, inerenta ratarii tintei de la europarlamentare, s-a disipat rapid. Activul de partid a primit o noua tinta, un nou obiectiv realist: cistigarea (in comun) a alegerilor prezidentiale inpotriva PSD.

Miza relatiei cu PSD

PSD a fortat o reactie in PNL atunci cind l-a folosit pe Calin Popescu Tariceanu drept cal troian. La vedere. Initiativa lui Tariceanu de a forta participarea la sedinta conducerii PNL de luni dimineata, de o ineleganta extrema, i-a stirnit si mai mult pe liberalii satui de presiunile facute de PSD pentru ruperea PNL.

Crin Antonescu, ajutat de colegii din conducerea partidului, a rezistat asaltului matinal al PSD si l-a dat afara pe Tariceanu, dupa care l-a exclus din partid si pe Radu Stroe, o alta cirtita a PSD. Cum putea insa sa determine activul de partid sa reziste cintecului de sirena al PSD? Simplu, dindu-i o noua perspectiva, aceea a unei aliante mai naturale, cu PDL. Si a reusit, cel putin pentru moment.

Si la PDL a existat tentatia PSD. Constrinsi sa gaseasca alternativa la majoritatea fragila cu UDMR si UNPR (care cer tot mai mult pentru a nu trada), PSD-istii au tatonat o posibila alianta post-europarlamentare cu PDL. Blaga a retezat echivocul atunci cind a anuntat ca va discuta doar cu PNL.

Miza mostenirii dreptei post-Basescu

In ultimii ani, PDL si PNL au trait, mediatic cel putin, in umbra lui Traian Basescu. Blaga si Antonescu au si spus-o in campania pentru europarlamentare, cind au reclamat ca dezbaterea publica a fost pur si simplu confiscata de lupta Basescu – Ponta.

E de inteles frustrarea celor doua partide fata de capacitatea uriasa a lui Traian Basescu de a stabili agenda publica. Mai ales de cind a rupt PDL pentru a-i da un partid nou-nout Elenei Udrea, presedintele Basescu a devenit practic un adversar pentru ambele partide.

Acesta e motivul principal al excluderii PMP de la discutii. Evident, conteaza si rezultatul slab al PMP, doar 6%, ceea ce reduce sensibil marja de negociere a presedintelui in viitoarea constructie politica. Iar prezenta incapatinata a Elenei Udrea, adversar definitiv al lui Blaga, face ca puntile de legatura intre PDL/PNL si PMP sa fie taiate in acest moment.

Odata ce PNL va intra cu acte in rindul popularilor europeni se rezolva si problema reprezentarii in Romania a PPE, si ascendentul PMP scade si mai mult.

• Dar ce consecinte va avea aceasta marginalizare a lui Traian Basescu si a noului sau partid?

Un efect negativ ar putea fi indepartarea de agenda reformista promovata cu incapatinare de Basescu, deseori impotriva partidului sau coalitiei care l-a sustinut: reforma in justitie, intarirea institutiilor statului de drept, reforma administratiei ineficiente. Cu Traian Basescu in interior, noua constructie ar avea garantate aceste obiective pe agenda. Cu un nou partid controlat de Crin Antonescu, Vasile Blaga si oamenii din generatia lor, vor exista semne de intrebare legitime.

Un efect pozitiv ar putea fi determinarea presedintelui Basescu sa ramina o voce puternica de opozitie la Victor Ponta/PSD. „Obiectivul meu, chiar daca aceasta atitudine are pierderi electorale si pentru mine, este ca pana in noiembrie acest om sa ajunga la un nivel la care sa nu mai poata deveni presedintele Romaniei”, spunea Traian Basescu in 17 mai. E posibil ca presedintele sa-si foloseasca toata energia in aceasta directie, transformindu-se intr-o tinta vie pentru PSD. Gestionata corect, situatia ar putea fi cistigatoare pentru PNL/PDL, care ar putea fi lasate sa-si utilizeze energiile pentru a construi in liniste, fara presiunea PSD.

Miza noului presedinte/premier

Desemnarea candidatului comun la presedintie si al partenerului de tandem pentru postul de premier e cheia de bolta a noii constructii. Catalin Predoiu, Crin Antonescu, Klaus Iohanis sau MR Ungureanu sint numele vehiculate pina acum pentru o posibila candidatura la prezidentiale. Nici unul nu garanteaza in acest moment victoria impotriva unui candidat al PSD, oricare ar fi acela. Fiecare dintre cei 4 de mai sus are probleme: fie de imagine, fie lipsa de notorietate, fie lipsa de credibilitate, fie incapacitate de adaptare la electorat.

Vor ceda si unii si altii si vor accepta o solutie din afara? Si daca ar fi de acord, cine sa fie personajul? Aici e marea problema a noii constructii. Aici se va juca de fapt existenta aliantei sau a viitorului partid rezultat din fuziunea PNL cu PDL.

Miza pentru electorat

Prinsi de frenezia breaking-news-urilor despre negocierile PNL si PDL, riscam sa pierdem din vedere interesul public. De fapt, asta e miza cea mare. Va reusi alianta PNL/PDL sa promoveze o agenda corecta, care ne intereseaza pe toti?

Ca sa capteze mare parte a publicului de dreapta, noua alianta trebuie sa aiba ca obiectiv intarirea institutiilor statului de drept, mentinerea Romaniei pe traseul euroatlantic, rezolvarea coruptiei cronice care sufoca spiritul antreprenorial, creativitatea si care determina milioane de romani sa plece definitv din tara.

Ca sa capteze publicul, alianta PNL/PDL (plus alte partide mai mici care se vor alipi) trebuie sa inteleaga ca succesul din 2004 al Aliantei DA s-a bazat si pe creativitatea echipei economice de la acel moment, care a promis si a livrat cota unica de 16% cu o indrazneala care a sedus micii antreprenori. Daca va promite masuri minimale precum scaderea cu citeva puncte a CAS sau a TVA, fara sa promita o revolutie fiscala reala si fezabila, noua alianta nu va produce scinteia mult-asteptata.