Parlamentul si lista medicamentelor de aur

“Nu sunteti pe lista, n-am ce sa va fac”, ii spune gardianul unuia dintre pacientii care doreste sa participe la sedinta Parlamentului Romaniei. In sala sunt prezenti vreo 60 de deputati, din cei peste 400 alesi. La tribuna, un fost ministru vorbeste tot despre o lista. Pronunta des si cu incantare, ca pe o incantatie, formula “profesori renumiti”.

Ii urmeaza actualul ministru care isi proclama, tot de la tribuna, “tristetea”. Un deputat glumeste cu jurnalistele. Colegii rad cu pofta. Se lafaie in fotoliile moi. Viata a fost buna cu ei. Deasupra lor, din balconul de la etajul doi, ii privesc pacientii.

UN MECANISM DUR

Au trecut sase ani de cand statul roman, incalcand toate regulile si legile, a refuzat sa mai actualizeze lista medicamentelor pe care le compenseaza. De aceea, pacientii romani nu pot ajunge la multe dintre medicamentele nou aparute in aceasta perioada. Sunt prea scumpe. Nici statul nu are suficienti bani pentru a subventiona toate aceste medicamente noi. Niciuna dintre tarile europene nu-si permite asa ceva.

Tocmai de aceea s-a inventat un mecanism (cunoscut sub acronimul HTA) prin care se decide care medicament anume merita sa fie compensat. In primul rand, el trebuie sa fie eficient terapeutic. Apoi e nevoie ca pretul lui sa nu depaseasca un anumit nivel de la care compensarea va insemna risipa de bani.

Nu compensezi un medicament foarte scump care imbunatateste viata a 10 de pacienti, ramanand astfel cu mai putin bani pentru medicamentul cu pret moderat care salveaza viata a 1000 de pacienti.

Desi dur, mecanismul HTA este necesar in conditiile unui buget finit. Dar pentru functionarea lui justa e nevoie de mai multi experti: medici, economisti si specialisti in sanatate publica. Romania este cunoscuta ca una dintre ultimele tari europene care inca risipeste bani compensand medicamente lipsite de eficienta (celebrul caz al Tanakan-ului), in detrimentul terapiilor noi care au potentialul de vindeca mii de pacienti.

UN SINGUR EXPERT PENTRU O LISTA DE MILIOANE

Motivul principal al acestei situatii a fost, mult timp, lipsa unei institutii capabile sa aplice mecanismul HTA. In urma cu doi ani ani, Ministerul Sanatatii a infiintat un departament special pentru acest scop. Intentia era imitarea modelului britanic al institutului NICE, cel mai performant din lume, acolo unde aproape o suta de specialisti se ocupa de evaluarea noilor medicamente.

Departamentul omolog din Romania a angajat la inceput doar doi oameni. Apoi au mai fost scoase la concurs patru posturi, care insa nu s-au ocupat. Conducerea Ministerului Sanatatii din Romania a decis sa nu se mai chinuie cu organizarea unui nou concurs: doi experti erau suficienti.

In toamna lui 2013, la doar doua luni dupa ce companiile farmaceutice au propus Ministerului Sanatatii un total de 167 de medicamente pentru evaluarea HTA, unul dintre cei doi experti a demisionat.

CONFLICT DE INTERESE?

Modelul britanic prevede doua etape pentru evaluarea HTA: una care stabileste din punct de vedere medical care dintre medicamentele propuse sunt cele mai bune. Si cealalta care spune daca ele sunt si eficiente din punctul de vedere al costurilor.

De evaluarea medicala s-au ocupat comisiile numite de fostul ministru al Sanatatii, Eugen Nicolaescu. Fiecare medicament a primit o nota, in functie de cel putin doua studii clinice favorabile existente si de alte tari UE unde este compensat. Nota maxima: zece. Nota minima pentru a fi acceptat pe lista subventionarii: sapte. Au trecut acest prag 108 medicamente.

Apoi s-a mai negociat putin si s-a stabilit ca sapte este o nota prea exigenta. Autoritatile au decis ca sase e suficient. Inca 28 de medicamente au fost acceptate. Din totalul de 136, doar 12 medicamente nu au trecut examenul HTA pe stil romanesc.

Comisia principala insarcinata de ministrul Sanatatii cu aceasta evaluare din punct de vedere medical este alcatuita din opt profesori bine cunoscuti in lumea medicala. Cinci dintre acestia au mentionat in declaratiile lor publice ca au legaturi financiare cu companiile farmaceutice active in Romania si cu un interes comercial direct in lista despre care vorbim.

Existenta unui potential conflict de interese a fost subliniata chiar de premierul Romaniei, Victor Ponta, care in urma cu doar cateva zile ruga Ministerul Sanatatii “ca aceasta lista sa fie pentru bolnavi, nu pentru firmele de medicamente. Noul ministru, domnul Banicioiu, are de verificat in primul rand sa nu punem acolo pe lista numai ce vor unele firme. Acolo e o bataie tot timpul”.

CONTROL NU, RISIPA DA

Cea mai importanta etapa a mecanismului HTA in cazul Romaniei, evaluarea eficientei costurilor medicamentelor, nu s-a facut. Cu un singur expert angajat de Ministerul Sanatatii acest lucru a fost imposibil.

Nu a fost suficient timp nici pentru finalizarea altor elemente tehnice importante, de pilda de cati bani in plus va avea nevoie bugetul Sanatatii pentru a putea sustine suplimentarea acestei liste.

Au fost inaintate trei estimari diferite: una din partea Ministerului Sanatatii (in jur de 135 milioane de Euro doar pentru ce a ramas din 2014), alta a Ministerului de Finante si cea de-a treia a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Insa cel mai important defect al acestei noi liste este ca inca nu au fost eliminate acele medicamente a caror eficienta terapeutica este indoielnica si pe care statul risipeste banii.

Cel mai probabil este ca lista alcatuita in timpul mandatului lui Eugen Nicolaescu, cu toate scaderile ei, sa intre in vigoare pana pe 1 mai 2014. Liberalul stie foarte bine acest lucru dar a insistat sa depuna o motiune in Parlament impotriva succesorului sau, Nicolae Banicioiu, pe aceasta tema.

Dar parlamentarii (cu doua exceptii: cea a liberalului Horia Cristian si a udmr-istului Cseke Attila) nu au folosit ocazia pentru a discuta si a incerca sa gaseasca solutii pentru problemele amintite mai sus.

S-au atacat politic, s-au ironizat, s-au insultat. Niciun cuvant despre conflictele de interese sau despre absenta evaluarii economice. S-au acuzat de populism, de incompetenta, de politicianism. Au facut glumite smechere si au citit texte patetice.

La final si-au luat gentile din piele fina si s-au batut cu o cordialitate ghiftuita peste spate. Deasupra lor, din balconul de la etajul doi, ii priveau pacientii.