Diplomatii europeni au inceput sa contureze lista neagra a rusilor care ar putea fi supusi sanctiunilor

Lista demnitarilor rusi care ar putea fi supusi sanctiunilor europene – interdictia vizelor si inghetarea de active – include sefi de servicii secrete, ministri, parlamentari si oameni de afaceri, scrie EUobserver, care noteaza insa ca draftul listei este deocamdata confidential.

Ministerul britanic de externe a discutat cu oficiali din ambasadele londoneze ale Americii, Canadei, Frantei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Elvetiei si Turciei, pentru a analiza cine poate fi inclus pe aceasta lista.

Joi, diplomatii europeni au demarat discutiile despre componenta listei negre, dar putini analisti cred ca acest lucru il va determina pe presedintele Rusiei, Vladimir Putin, sa renunte la actiunile din Crimeea.

Deocamdata, draftul acestei liste este confidential, dar diplomatii consultati de EUobserver spun ca nu vor fi impuse sanctiuni impotriva lui Vladimir Putin sau a ministrului sau de externe Serghei Lavrov.

In schimb, vor fi vizati apropiatii lui Vladimir Putin.

Analistii afirma ca oficialii rusi implicati in operatiunile din Crimeea sunt:

• Alexander Bortnikov (seful serviciului secret FSB, ex-KGB); Serghei Glaziev (consilier al Kremlinului); Serghei Ivanov (seful de cabinet al lui Putin); Nikolay Patrushev (seful Consiliului de securitate); Serghei Shoigu (ministrul Apararii); Vladislav Surkov (consilier) si Alexandr Vikto (comandantul flotei ruse din Marea Neagra).

In cazul in care UE doreste sa dea o tenta mai politica acestor sanctiuni, ar putea viza parlamentari:

• Valentina Matvienko (presedintele Senatului) care a gestionat adoptarea rezolutiei privind invadarea Crimeei de catre trupele rusesti, Alexei Pushkov (seful comisiei pentru afaceri externe din camera inferioara), Dmitri Rogozin (vicepremier), Vladimir Jirinovsky (parlamentar), care a vizitat Crimeea si a cerut alipirea ei de Rusia.

De asemenea, statele europene ar putea tinti aliatii de afaceri ai lui Putin.

• Alexei Miller (presedintele Gazprom), Igor Secin (unul dintre cei mai vechi prieteni ai lui Putin, care conduce acum compania petroliera Rosneft), Vladimir Iakunin (multimilionarul care conduce caile ferate).

Alte optiuni mai exotice i-ar putea viza pe Ramzan Kadirov, presedintele Ceceniei, care a spus ca trimis trupe paramilitare in Crimeea, sau Alexandr Zaldostanov, un prieten al lui Putin care conduce Night Wolves, motociclistii care s-au deplasat in Crimeea pentru a-si anunta sprijinul pentru secesiune) si Dmitri Kiseliov, un propagandist care conduce televiziunea RT.

UPDATE Un purtator de cuvant al Rosneft a comentat ca impunerea de sanctiuni fata de Igor Secin ar reprezenta o „prostie” si ar afecta mai mult companiile occidentale care au relatii de afaceri cu gigantul rus.

„Sper ca totul se va sfarsi ca o simpla retorica”, a afirmat Mihail Leontiev, dupa ce cotidianul german Bild a scris ca Secin s-ar putea afla printre rusii afectati de sanctiunile europene.

„E o prostie, un sabotaj meschin si evident, la adresa lor, in primul rand”,a adaugat acesta.

Andrew Wood, ambasadorul britanic in Rusia in perioada 1995 – 2000, nu crede ca Vladimir Putin va ceda la astfel de presiuni. „Stim de acum ca nu va asculta”, acest lucru ar echivala cu o sinucidere politica, a precizat el, dar, in opinia sa, Putin ar putea incerca sa limiteze pagubele generate la nivel international.

Euobserver noteaza ca, spre deosebire de oligarhii ucraineni, inaltii oficiali ai administratiei ruse nu detin averi semnificative in Europa.

Dar astfel de sanctiuni ar putea afecta autoritatea lui Putin.

Presedintele Rusiei „se descrie drept o persoana care capabila sa isi protejeze oamenii loiali, de la portar la varful lantului de comanda, dar sanctiunile vor arata ca nu le poate garanta impunitatea”, a declarat un oficial american implicat in alcatuirea acestei liste negre.

Invitarea Turciei si Elvetiei in negocierile din Marea Britanie arata ca Londra este dispusa sa mearga destul de departe in incercarea de descurajare a Moscovei.

Bancile elvetiene sunt un refugiu sigur pentru elita economica a Rusiei, in timp ce Turcia este o destinatie de vacanta populara pentru clasa de mijloc a Rusiei.

Dar exista si divergente in cadrul acestor negocieri.

Ministerul elvetian de externe a precizat, pentru EUobserver, ca subiectul sau principal in discutiile din Londra a fost inghetarea activelor reprezentantilor fostului regim de la Kiev, si nu Rusia.

O sursa diplomatica turca a mentionat ca Ankara este ingrijorata de situatie: „Turcia primeste 60% din gazul natural din Turcia. O companie ruseasca construieste prima centrala nucleara a Turciei. Dezvoltatori turci au obtinut contracte de miliarde. In aceasta privinta, pozitia noastra nu este diferita de cea a Germaniei: Realpolitik”.