FOTOGALERIE Mall-ul de la palatul Stirbey de pe Calea Victoriei a primit unda verde de la Ministerul Culturii
Ministerul Culturii a dat unda verde proiectului imobiliar de la Palatul Stirbey de pe Calea Victoriei din Capitala. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri inaltime la doar cativa metri de palat care este monument istoric si dublu ca inaltime fata de acesta. In plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterana, potrivit documentelor obtinute de HotNews.ro. Palatul Stirbey va fi restaurat si functionalizat. Proiectul a fost criticat in nenumarate randuri de arhitecti si societatea civila fiind considerat prea masiv pentru zona respectiva.
Ministerul Culturii a dat aviz pentru restaurarea palatului Stirbey pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele palatului unde ar urma sa se construiasca mai multe locuinte de lux si un mall. Avizul este semnat de secretarul de stat Radu Boroianu.
documente
(6 Feb 2014) PDF, 2MB
„Documentatia propune realizarea unui complex multifunctional: locuinte de lux, spatii tip galerii comerciale, la subsoluri se vor rezolva: parcare cca 500 locuri; spatii de retail, spatii tehnice, boxe, noduri circulatie, adapost ALA conform norme; la primul subsol, parter, mezanin si partial etaj I – spatii publice, galerii comerciale, expozitii; la etaje locuinte. Din punct de vedere volumetric, in spatele Palatului Stirbei este un atrium cu acoperis retractabil, care sugereaza gradina palatului. Se reconstituie grajdurile. Palatul se profileaza pe un ecran (zid inverzit), in spatele caruia se ridica afla volumul nou de locuinte, cu inaltime maxima -34.45m, parterul este retras spre str. Banului, Budisteanu si catre imobilul Budisteanu nr. 5, volumele coboara in trepte. inaltimea maxima spre str. Banului este de 21.50m, spre str. Budisteanu – 17.50 – 21.50m”, se arata in avizul emis de Ministerul Culturii.
Proiectul a fost avizat atat in 2010 si de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, parerea comisiei stand la baza avizului emis de Ministerul Culturii.
In 2010, ONG-urile au protestat in nemumarate randuri si au cerut Ministerului sa nu aprobe proiectul. In vara anului 2011 insa, proprietarul palatului si al terenului din spatele acestuia, Ovidiu Popescu, a murit, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic despre acest proiect.
Doi ani mai tarziu, fiul acestuia, Alexandru Popescu, a revenit si a continuat procedura de aprobare la Ministerul Culturii, obtinand avizele necesare.
In 2013 nu s-a stiut nimic despre faptul ca acest proiect, de mare importanta pentru oras, se discuta la Ministerul Culturii. Proiectul a primit aviz si de la Primaria Capitalei in 2009. In final, Consiliul General al Municipiului Bucuresti va decide daca proiectul se aproba sau nu.
Palatul gazduia cele mai frumoase baluri in secolele XIX
Palatul Stirbey a fost construit intre 1833-1835 dupa planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbey (1799-1869), in acel moment mare logofat. In timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856), Barbu Stirbey a folosit palatul ca resedinta domneasca. In 1852, acestuia i se aduc modificari de catre Xavier Villacrosse si Moritz von Ott.
In 1882, Alexandru Stirbey, fiul domnitorului, schimba dupa proiectul arhitectului Friederic Hartmann fatada dinspre Calea Victoriei si apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea si de la inceputul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se tineau aici. In spatele palatului era amenajata una dintre cele mai frumoase si luxoase gradini din Bucuresti.
Complexul a ramas in posesia familiei Stirbey pina in 1948, cind are loc nationalizarea. Atunci bunurile si pivnitele revin Intreprinderii de industrializare a vinului. Intre 1954 – 1977, in palat este gazduit Muzeul de Arta Populara. La inceputul anilor ’80, se deschide aici Muzeul Ceramicii si Sticlei, ce va functiona pina in 1994. Intre 2001-2004, palatul a fost recuperat de mostenitorii familiei Stirbey si a fost vandut unui anume Ovidiu Popescu.