O propunere de modificare a legii drepturilor de autor permite includerea "accidentala" a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material / Fost sef ORDA: Plagiatorii vor zburda liberi in tara asta / Initiatorul legii: Nici prin cap nu ne-a trecut acest gand
O noua propunere legislativa de modificare a legii privind drepturile de autor, initiata de deputatul liberal Gigel Stirbu, prevede printre altele faptul ca este permisa „includerea accidentala a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material”. Contactat de HotNews.ro, avocatul Robert Bucur, fost director general ORDA, a declarat ca un plagiator se va putea prevala de acest articol si de altele pentru a scapa de acuzatie, spunand ca a plagiat accidental. „In mod cert asta ar putea fi un scop, ar putea fi facuta si cu dedicatie aceasta modificare a legii. Plagiatorii vor zburda liberi in tara asta”, a avertizat Robert Bucur. De cealalta parte, deputatul Gigel Stirbu a afirmat pentru HotNews.ro ca „nici gand nu a avut legiuitorul” sa se refere la plagiate. „Este vorba numai si numai de societatea informationala”, a sustinut initiatorul, care precizeaza ca modificarile aduse legii sunt luate „cuvant cu cuvant” din Directiva europeana 29/2001 pe care Romania este obligata sa o introduca in lege.
Deputatul PNL Gigel Stirbu a depus in septembrie, la Senat, o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Printre propunerile de modificare a legii se numara si introducerea prevederii ca in reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea catre public, fara un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic este permisa (exprimarea apartine initiatorului – n.red.): „folosirea in scopul unic de ilustrare in cazul predarii sau a cercetarilor stiintifice, atat timp cat sunt indicate sursele, inclusiv numele autorului, cu exceptia cazurilor in care acest lucru se dovedeste imposibil si in masura justificata prin scopurile necomerciale urmarite„.
O alta propunere stipuleaza faptul ca este permisa „includerea accidentala a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material„.
Robert Bucur, avocat, fost director ORDA: Ar putea fi facuta si cu dedicatie aceasta modificare a legii
Robert Bucur
Foto: Agerpres
Contactat de HotNews.ro, avocatul Robert Bucur, fost director general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), a explicat ca „din punct de vedere juridic notiunea de plagiat nu a fost niciodata incriminata, ci infractiunea de reproducere, folosirea de opere fara acordul autorului. Plagiatul este utilizarea populara a termenului, dar prin aceste propuneri de modificare a legii se creeaza premisele pentru a nu mai putea fi sanctionate [plagiatele – n.red.]. Pe de alta parte, toti utilizatorii de programe pirat se vor putea prevala de aceste noi prevederi„.
„Si la arhitectura as putea folosi, de exemplu, AutoCAD fara sa mai platesc, pentru ca justific ca imi trebuie ca sa le predau elevilor„, a sustinut Robert Bucur, care a precizat: „mi se pare ca propunerea de modificare a legii este facuta de cineva care nu cunoaste domeniul si este facuta cu un interes. Parerea mea e ca nu este utila propunerea„.
Intrebat daca un plagiator se poate prevala de aceste articole pentru a scapa de acuzatia de plagiat, spunand in apararea sa ca a plagiat accidental, fostul director ORDA a raspuns: „Bineinteles. In mod cert asta ar putea fi un scop, ar putea fi facuta si cu dedicatie aceasta modificare a legii. Plagiatorii vor zburda liberi in tara asta„.
„Legea drepturilor de autor este pentru si in sprijinul autorilor. Or prevederile astea nu ajuta autorul. Scopul legii este de a sprijini autorii, iar unele prevederi din aceasta propunere sunt total impotriva autorului„, a adaugat Robert Bucur.
Acesta a precizat ca in cazul plagiatelor cercetate in prezent, daca prevederea legala intra in vigoare, se ajunge la dezincriminarea acestora, pentru ca se aplica legea mai favorabila.
Deputatul Gigel Stirbu, initiatorul modificarii legii: Nici prin cap nu ne-a trecut acest gand. Acele lucruri sunt luate cuvant cu cuvant din directiva europeana cu care suntem obligati sa completam legislatia romaneasca
Gigel Stirbu
Foto: cdep.ro
Deputatul PNL Gigel Stirbu, initiatorul proiectului de modificare a legii nr. 8/1996, a declarat pentru HotNews.ro ca prevederile pe care le-a propus nu se refera la plagiate, ci la societatea informationala. „Un caz care imi vine acum in minte este folosirea frunzei Romania pitoreasca sau cum se numea. Brandul de tara cand a fost luat de pe internet si schimbate anumite forme grafice. Iar toata lumea spunea ca este un plagiat si s-a demonstrat clar ca nu este un plagiat. In legislatia europeana acest lucru nu constituia un plagiat. La aceste lucruri se refera toata aceasta directiva europeana, in niciun caz la tipariturile scrise, care sunt vizibil, sa zicem, copiate din alte opere„, a afirmat Gigel Stirbu.
Rep: Care este scopul introducerii acestor prevederi?
Gigel Stirbu: Din 2001 exista o directiva a Parlamentului European, directiva 29/2001, care se refera la armonizarea anumitor aspecte privind dreptul de autor si drepturi conexe in societatea informationala. Ea este cunoscuta specialistilor sub denumirea de Directiva InfoSoc si stabileste cadrul general la nivelul UE cu privire la limitele si exceptiile dreptului de autor. Problema este ca tot ce este acolo este luat cuvant cu cuvant din aceasta directiva pe care noi eram obligati pana la sfarsitul anului in curs sa o introducem in legea 8, sa facem un amendament, o modificare la legea 8/1996. In urma tuturor discutiilor care s-au iscat pe aceasta piata, in acest sistem al drepturilor de autor si al drepturilor conexe, am luat decizia sa facem impreuna cu colegii mei de la comisie aceasta initiativa de modificare a legii, urmand ca anumite amendamente venite din partea tuturor celor care isi desfasoara activitatea in acest domeniu, OGC-uri (Organisme de gestiune colectiva), artisti, samd sa vina cu amendamente. Dar aceste aspecte la care faceti dvs. referire sunt luate cuvant cu cuvant din directiva 29/2001.
Rep: Avizul Consiliului Legislativ spune ca legislatia europeana este deja transpusa in legea romaneasca intr-o alta prevedere legala.
Gigel Stirbu: Pai noi vorbim de legea 8/1996 care se refera strict la drepturile de autor si drepturi conexe, intelegeti? Despre asta este vorba. Nu vorbim de faptul ca este foarte posibil ca o anumita prevedere legislativa sa faca referire la aceasta directiva 29/2001, noi vorbim strict de acest domeniu de activitate.
Rep: Expertii juristi in drepturile de autor contactati de HotNews.ro au declarat ca propunerea dumneavoastra”creeaza premisele pentru a nu mai putea fi sanctionate” ceea ce in limbaj uzual numim plagiatele. Si in plus „toti utilizatorii de programe pirat se vor putea prevala de aceste noi prevederi”.
Gigel Stirbu: Vai de mine, nici gand nu a avut legiuitorul, ma rog, initiatorul, noi – in definitiv – nu am avut… nici prin cap nu ne-a trecut acest gand. V-am spus si ma vad nevoit sa repet: acele lucruri sunt luate cuvant cu cuvant din acea directiva europeana cu care suntem obligati sa completam legislatia romaneasca.
Rep: Ce inseamna „includerea accidentala a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material”?
Gigel Stirbu: Este vorba numai si numai de societatea informationala, atentie: informationala. Ma intelegeti? Nu vorbim de tiparituri. Adica daca un material in sistem informatic este preluat accidental – s-au intamplat cazuri de genul asta sau exista frecvent – iar autorul nu il utilizeaza sau nu si-l insuseste, atunci se considera ca fiind o folosire accidentala a unui alt material. In niciun caz nu se refera la plagiat, pentru ca daca iei un material care are drept de proprietate, apartine altei persoane si ti-l insusesti, atunci cu siguranta conform legislatiei in vigoare este plagiat sau folosire de proprietate necuvenita.
Rep: Imi puteti da un exemplu de includere accidentala?
Gigel Stirbu: Nu pot eu sa va dau exemple, ca probabil sunt foarte multe exemple. Ma gandesc ca la crearea, stiu eu, unui site. Stiti destul de bine ca au fost cazuri. Un caz care imi vine acum in minte este folosirea frunzei Romania pitoreasca sau cum se numea. Brandul de tara cand a fost luat de pe internet si schimbate anumite forme grafice, sa zicem. Iar toata lumea spunea ca este un plagiat si s-a demonstrat clar ca nu este un plagiat. In legislatia europeana acest lucru nu constituia un plagiat. La aceste lucruri se refera toata aceasta directiva europeana, in niciun caz la tipariturile scrise care sunt vizibil sa zicem copiate din alte opere.
Rep: Cand ati elaborat proiectul de modificare a legii, ati avut consultari cu alte institutii si autoritati active in domeniul drepturilor de autor?
Gigel Stirbu: Da. Aceasta initiativa legislativa se doreste a fi o proiectie legislativa care sa lamureasca sau sa elimine toate aceste neajunsuri sesizate de catre cei din domeniu in ultima perioada. Iar aici ma refer la toti acesti reprezentanti ai Organismelor de gestiune colectiva (OGC) din Romania, ca este vorba de cei pe drepturi de autor sau pe drepturi conexe de autor, ca este vorba de Uniunea creatorilor de fonograme, de CREDIDAM (Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti), UNART (Uniunea Nationala a Artistilor din Romania), ARAIEX (Asociatia Romana pentru Artisti Interpreti sau Executanti) samd. Sunt aspecte pe care le-au indicat. Aceasta intentie a noastra de a face aceasta initiativa legislativa se doreste a fi un inceput pentru a sta la masa negocierilor, pentru a discuta cu toti acesti actori sau factori implicati in domeniul respectiv. Am primit de la foarte, foarte, foarte multi puncte de vedere, am avut intalniri chiar saptamana trecuta cu reprezentantii UNITER-ului (Uniunea Teatrala din Romania), cu reprezentantii UNART. Deci ne intalnim. Maine ne vom intalni cu Uniunea Artistilor Plastici samd. Vrem sa cream un cadru legislativ care sa elimine toate aceste sa zicem neajunsuri pe care domniile lor le-au ridicat in ultima perioada de timp. Acea initiativa legislativa poate foarte bine sa suporte amendari. In momentul de fata este la Senat, urmand in functie de ce hotarasc colegii de la Senat sa vina la Camera Deputatilor, aceasta fiind de altfel camera decizionala. Este foarte posibil ca acel cadru pe care il aveti dvs. acum sa fie schimbat in proportie covarsitoare, asta depinde numai si numai de partenerii de dialog, de colegii nostri sau de persoanele implicate efectiv in acest domeniu de activitate si care lucreaza efectiv cu aceasta lege. Eu am pus la dispozitie platforma comisiei de a incerca sa modificam sau sa schimbam toate aceste neclaritati din legea actuala, pentru ca si legea 8/1996, ca orice lege, este perfectibila.
Traseul legislativ al proiectului (numarul proiectului este b623/2013)
Pe data de 25 septembrie 2013, propunerea legislativa a fost inregistrata la Senat pentru dezbatere. Pe 1 octombrie, proiectul a fost trimis pentru obtinerea unui aviz la Consiliul legislativ si pentru un punct de vedere la Guvern. In data de 30 octombrie, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.
Descarca de aici propunerea legislativa
Ce spune proiectul de lege:
La articolul 33 alineatul (2), dupa litera e) se introduc trei noi litere, lit. f), g) si h) cu urmatorul cuprins:
(f) folosirea in scopul unic de ilustrare in cazul predarii sau a cercetarilor stiintifice, atat timp cat sunt indicate sursele, inclusiv numele autorului, cu exceptia cazurilor in care acest lucru se dovedeste imposibil si in masura justificata prin scopurile necomerciale urmarite;
h) includerea accidentala a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material
Ce spune legea in prezent:
Art. 33 (1) Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii, urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: (…)
(2) In conditiile prevazute la alin. (1), sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea catre public, fara un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic:
a) de scurte extrase din articole de presa si reportaje radiofonice sau televizate, in scopul informarii asupra problemelor de actualitate, cu exceptia celor pentru care o astfel de utilizare este, in mod expres, rezervata;
b) de scurte fragmente ale conferintelor, alocutiunilor, pledoariilor si ale altor opere de acelasi fel, care au fost exprimate oral in public, cu conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop informarea privind actualitatea;
c) de scurte fragmente ale operelor, in cadrul informatiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de scopul informarii;
d) de opere, in cazul utilizarii exclusiv pentru ilustrare in invatamant sau pentru cercetare stiintifica;
e) de opere, in beneficiul persoanelor cu handicap, care sunt direct legate de acel handicap si in limita ceruta de handicapul respectiv.
Cum va arata legea, daca propunerile vor fi aprobate:
Art. 33
(1) Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii, urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: (…)
(2) In conditiile prevazute la alin. (1), sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea catre public, fara un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic:
(…)
f) folosirea in scopul unic de ilustrare in cazul predarii sau a cercetarilor stiintifice, atat timp cat sunt indicate sursele, inclusiv numele autorului, cu exceptia cazurilor in care acest lucru se dovedeste imposibil si in masura justificata prin scopurile necomerciale urmarite;
g) folosirea discursurilor politice, precum si a extraselor din prelegeri publice sau lucrari sau alte obiecte protejate similare, in masura justificata de scopul informativ si cu conditia sa fie indicata sursa, inclusiv numele autorului, cu exceptia cazurilor in care acest lucru se dovedeste a fi imposibil;
h) includerea accidentala a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material
Expunerea de motive
In expunerea de motive, Gigel-Sorinel Stirbu scrie ca „drepturile de autor reprezinta temelia economica a industriei creative, intrucat stimuleaza inovarea, activitatea creativa, investitiile si productia, fiind un mijloc important pentru asigurarea recompensarii activitatilor din sectorul creativ”. Deputatul liberal sustine ca „Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe trebuie sa fie armonizate cu directivele europene din domeniu si sa ofere solutii pentru corectarea problemelor actuale, pentru a putea sustine utilizarea legala in cadrul societatii informationale”.
Descarca de aici Expunerea de motive
Avizul de la Consiliul Legislativ
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativa, pe 30 octombrie 2013, cu anumite observatii si propuneri. Consiliul semnaleaza ca textele propuse pentru art. 33 alin.(2) lit.f) si g) au fost deja transpuse din legislatia europeana (Directiva 2001/29/CE) in legislatia romaneasca.
Ce spune Consiliul Legislativ referitor la modificarea articolului 33:
„La pct. 5 referitor la textele propuse pentru art. 33 alin.(2) lit.f), g) si h), mentionam ca modalitatea in care acestea debuteaza (‘folosirea’, respectiv ‘includerea’) nu se coreleaza cu partea introductiva a alineatului caruia ii apartin, care face vorbire despre reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea catre public – care sunt permise in anumite conditii, fiind necesar ca literele care constituie enumerarea a ce este permis sa se refere la respectivele opere, extrase etc., avute in vedere de texte.
Totodata, semnalam ca textele propuse pentru art. 33 alin.(2) lit.f) si g) reprezinta corespondentul art.5 alin.(3) lit.a) si f) din Directiva 2001/29/CE, deja transpusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.123/2005, al caror continut se regaseste, chiar daca nu intocmai, la art. 33 alin.(2) lit.b) si d).
La textul propus pentru art.33 alin.(2) lit.h), fara a contesta necesitatea transarii problemei includerii accidentale a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat intr-un material, semnalam ca este dificil de stabilit caracterul accidental al unei asemenea includeri, in speta dovedirea intentiei, motiv pentru care consideram necesara o dezvoltare a normei propuse, eventual si prin prevederea anumitor criterii dupa care sa se aprecieze existenta/inexistenta intentiei.”
INTERVIURILE HotNews.ro