Un dialog ​intre Horia Roman Patapievici si Vladimir Tismaneanu despre "Diavolul in istorie", joi, ora 19 00

Astazi, joi, 31 octombrie, ora 19 00, la Libraria de la Cismigiu va puteti intalni cu Vladimir Tismaneanu si Horia Roman Patapievici. Discutia este axata pe temele din cartea abia iesita de sub tipar, la Editura Humanitas, a profesorului Tismaneanu, „Diavolul in Istorie”.

Cartea este tradusa in romaneste de Marius Stan si s-a bucurat de o foarte buna primire in Statele Unite unde a aparut initial.

„Cu această carte, Vladimir Tismăneanu atinge cele mai grave acorduri ale angajamentului său moral în favoarea demnităţii şi a libertăţii omului. În Stalinism pentru eternitate, făcând istoria politică a comunismului românesc, autorul consacra un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împletea strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Încă de atunci, prin stilul pasionat al analizelor sale, el încerca să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale. Prin Diavolul în istorie, istoricul comunismului românesc devine istoricul universal al ravagiilor produse de religiile seculare ale secolului XX. Metoda sa de analiză constă, şi aici, în hermenutica angajată, în critica pasională, demistificarea ideologică, aplicarea necruţătoare a discernământului etic la justificările politice ale acţiunilor criminale. Nouă este sensibilitatea teologică faţă de răul care ucide în numele binelui, în care Tismăneanu vede răul absolut şi împotriva căruia mobilizează o nimicitoare combinaţie de erudiţie istorică şi argumente liberale deduse din principii etice. Tonul discursului său este acela al moralistului angajat. Strategia analitică a autorului constă în a încerca să fizexe răul printr-o ameţitoare multiplicare de ramificaţii erudite, prin care ştiinţa sa de istoric depistează ceea ce flerul său de politolog indică, exigenţele sale de moralist resping, iar abilităţile sale de filozof demontează. Dizolvată în astfel de acizi, teologia mincinoasă a religiilor seculare e redusă în chip necruţător la miezul ei cel mai hâd şi mai respingător: uciderea în mai puţin de şaptezeci de ani a aproape o sută cincizeci de milioane de oameni. O crimă pe care nu o mai poate justifica nici cel mai pervers dintre avocaţii răului. Diavolul în istorie nu este însă doar o carte excepţională, scrisă de una dintre minţile cele mai strălucite ale culturii noastre. Ea reprezintă, în concertul mărturiilor despre tragedia totalitară pe care naţiunile le depun la tribunalul posterităţii, mărturia românească cea mai articulată, cea mai tăioasă, cea mai puternică. Rusia, prin Soljeniţîn, şi-a depus mărturia ei; la fel, Polonia, prin Kolakowski; ori Cehoslovacia, prin Havel. Acum, prin Tismăneanu, o face şi România. Iar mărturia noastră spune că omenirea a trăit timp de un secol în compania Diavolului; ceea ce face ca toate regimurile politice care l-au acompaniat să fie în mod necesar şi ilegitime, şi criminale. Mulţumită lui Vladimir Tismăneanu, cu această carte, mărturia românească poate fi în fine auzită în toată lumea civilizată.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)