Analiza Reuters: Comoara de gaze naturale din Marea Neagra continua sa scape printre degete
Europa de Sud-Est spera ca explorarea gazului natural din Marea Neagra o va ajuta sa diminueze dependenta de gazul rusesc, insa comoara energetica pare greu de obtinut iar Rusia ia masuri pentru a-si apara pozitia dominanta in regiune, arata Reuters intr-o analiza.
In pofida eforturilor, Marea Neagra nu a produs pana acum prea mult gaz, printre motive enumerandu-se adancimea si problemele geologice, ambele necesitand echipamente tehnologice avansate si costisitoare. Cu toate acestea, avansul tehnologic si dezvoltarea mediului de afaceri au hranit optimismul intr-o regiune care a dezamagit in trecut firmele ocupate cu explorarea, scrie agentia britanica de presa.
„Din ce in ce mai multe companii dezvolta un apetit pentru forarea in larg si cred ca ei, spre deosebire de cei care au incercat anterior, au o sansa reala”, a declarat Alex Jackson, analist specializat pe risc politic de la firma de consultanta londoneza Menas Associates.
„Sa faci afaceri in Turcia, Romania, Bulgaria si Ucraina este mult mai simplu acum. Aceste tari au si ele o cerere semnificativa de gaze si cer, in special, din surse non-rusesti. Toti acesti factori construiesc o perspectiva mult mai atragatoare”, explica analistul.
Posibilitatea de a spori livrarile interne de energie este un factor important pentru tari precum Bulgaria si Ucraina care primesc cea mai mare parte a gazului pe care il folosesc din Rusia. Alte tari din zona, precum Ungaria si Slovacia, care se bazeaza puternic pe livrarile rusesti, spera si ele ca Marea Neagra va deveni, in curand, o sursa de gaze.
Exista si nuante politice, arata Reuters. Pentru Rusia este importanta protejarea pozitiei dominante a Gazprom ca furnizor in zona, in timp ce Uniunea Europeana incearca sa slabeasca influenta exercitata de Moscova prin resursele energetice.
„Din perspectiva securitatii aprovizionarii cu energie, Comisia a incurajat initiativele private de a exploata resursele Marii Negre, cu respectarea deplina a normelor UE „, a declarat o sursa a Comisiei Europene pentru agentia de presa. Insa Gazprom ia masuri active pentru a-si apara dominanta asupra regiunii.
Cel mai mare exportator de gaze din lume intentioneaza sa cheltuiasca aproximativ 17 miliarde de euro pentru ca pana in 2016-2017 sa pompeze anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale prin conducta South Stream, cu o lungime de 2.500 km.
„Este un motiv real de ingrijorare ca gazul din Marea Neagra va fi stors de concurenta”, a adaugat Jackson.
Companii precum Shell, OMV, Exxon Mobil Corp., Petroceltic International si Vanco International Ltd. au obtinut licente de explorare in zona. Alte firme, cum ar fi Eni, si-au exprimat de asemenea interesul fata de explorarea depozitelor de gaze din Marea Neagra.
Cu toate acestea, potentialul de resurse de gaze din Marea Neagra ramane in mare masura necunoscut si ar putea dura cel putin un deceniu pentru ca livrari semnificative sa inceapa sa curge, sustin analistii si expertii.
„Dezvoltarea gazelor offshore este urmatoarea mare speranta, insa intrebarea este daca exista intr-adevar (gaze – n.red.) acolo”, a declarat pentru Reuters Andrew Neff, analist senior pentru energie la firma de consultanta IHS Global Insight din Londra.
„Avem nevoie de mai multe descoperiri pentru a cataliza un nou entuziasm si investitii. Ne uitam inca la un deceniu pentru ca potentialul (Marii Negre- n.red.) sa fie descoperit”, a explicat Neff .
Descoperirea unor zacaminte de 42-84 miliarde de metri cubi de gaze in Marea Neagra, facuta in 2012 de catre OMV Petrom si ExxonMobil in putul Domino 1 din apele romanesti, este cea mai importanta de pana cum. Ca termen de comparatie, consumul anual de gaze al Romaniei este de circa 15 miliarde de metri cubi, subliniaza Reuters.
Cu toate acestea, dimensiunea rezervelor care pot fi exploatate ramane nesigura si multe dintre estimari sunt neconfirmate. Tehnologii avansate ar ajuta, insa multe dintre tari nu au investit prea mult in ele, astfel incat potentialul zonei este greu de evaluat.
Ministrul ucrainean pentru Energie, Eduard Stavitski, a declarat ca tara sa ar putea, pe viitor, sa extraga cel putin 5 miliarde de metri cubi din zonele de mica adancime din Marea Neagra.
Cu toate acestea, Ucraina ar trebui sa investeasca anual pana la 10 miliarde de dolari in urmatorii 3 pana la 5 ani pentru a fi capabila sa inceapa explorarea si extractia la un nivel semnificativ, sustine Alexei Volostnov, director de dezvoltare a afacerilor la firma de consultanta Frost & Sullivan din Rusia.
Printre provocarile ridicate de explorarea gazelor din Marea Neagra se mai numara lipsa de infrastructura, riscul ridicat al investitiilor – in conditiile in care doar 1 din 5 puturi s-ar putea dovedi de succes-, si dificultati de acces prin Stramtoarea Bosfor, arata OMV, care are doua proiecte in apele Marii Negre.
In cazul in care nu se face o descoperire majora care sa permita uneia dintre tari sa devina un exportator de gaze, este probabil ca orice productie de gaze sa fie consumata la nivel local, au mai declarat analistii consultati de Reuters. Plus ca mult mai multe investitii in infrastructura de transport ar fi necesare pentru a permite exporturile catre Europa de Vest.
In cazul in care gazele ar fi, in cele din urma, exportate, tarile s-ar putea confrunta cu alte probleme, dincolo de eforturile Rusiei de a-si apara pozitia dominanta pe piata, si anume concurenta directa cu zacamintele din estul Mediteranei.
Descoperirea unor rezerve uriase de gaze offshore in estul Marii Mediterane, in Bazinul Levant, ar inseamna ca zona ar putea incepe sa exporte gaze in Europa pana la sfarsitul acestui deceniu.
US Geological Survey estimeaza ca din Bazinul Levant, aflat in mare parte in ape cipriote si israeliene, s-ar putea extrage circa 3,5 trilioane de metri cubi de gaze naturale.
Asta ar satisface intreaga cerere de gaze naturale a Europei timp de sapte ani si ar putea insemna exporturi de pana la 2 trilioane de metri cubi din Cipru si Israel, in valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari la pretul actual al gazelor naturale europene, incheie agentia britanica.