Sari direct la conținut

Protestele anti-Chevron: citeva observatii

HotNews.ro
Cristian Pantazi, Foto: Hotnews
Cristian Pantazi, Foto: Hotnews

Tavalugul protestelor de toamna, pornit pe tema Rosia Montana, a ajuns la gazele de sist. E o evolutie previzibila, care surprinde insa printr-o intensitate crescuta in strada si o diversitate mai mare a participantilor. Protestele amesteca sateni, activisti de mediu, preoti, dar si tinerii sofisticati din Piata Universitatii. Protestele anti-Chevron au specificul lor, o simbolistica aparte, dar si o importanta infinit mai mare decit cele anti-Rosia Montana. Gazele de sist reprezinta un proiect strategic pentru o tara ca Romania, iar modul in care l-au gestionat autoritatile centrale, locale si compania Chevron arata orbirea in fata faliei uriase create intre ei si o parte a publicului. USL poarta o raspundere majora pentru radicalizarea protestelor, in timp ce Guvernul Ponta a devenit ilegitim pentru o parte insemnata a electoratului si pune in pericol optiunile majore ale Romaniei.

Principalele observatii:

  • Romania nu stie sa gestioneze principalul dosar economic al momentului: resursele. Intr-o disputa globala feroce pe resurse naturale, Romania are norocul unor resurse conventionale si neconventionale peste medie. Coruptia, lipsa de profesionalism cauzata de politizarea administratiei, prostia, neintelegerea mizelor majore ale momentului, plus o posibila influenta a Rusiei (niciodata probata, doar enuntata ca ipoteza de bun simt) – toti acesti factori duc la ratarea unor sanse majore. Dosarul gazelor de sist, un game-changer in SUA si la nivel global, confirma ipoteza
  • Guvernul Ponta a devenit ilegitim pentru o parte insemnata a populatiei, reprezentata de protestatarii vocali anti-RMGC, anti-Chevron si anti-interventia in Justitie. Falia intre Executiv si populatie se mareste cu rapiditate, dupa cum o arata ultimele sondaje. Nici actuala Opozitie (PDL, PPDD sau celelalte grupuscule de dreapta) nu prezinta insa incredere pentru electorat, asa ca e posibil ca frustrarile acumulate rapid dupa venirea la putere a USL sa ia forme nedorite intr-o democratie (vezi cazul Greciei, cu ascensiunea extremei stingi si extremei drepte)
  • Guvernul Ponta devine ilegitim in relatia cu partenerii externi (state sau companii). Toate marile proiecte lansate de guvernul sau au esuat intr-un mod care pune in pericol chiar partenerii care le-au girat (FMI – care a girat esecurile Oltchim si CFR Marfa, Comisia Europeana – care a girat si ea acordul financiar, SUA si Chevron – implicate in dosarul gazelor de sist)
  • Victor Ponta si colegii sai din USL au devenit prizonierii propriului modus operandi: au manipulat si incitat opinia publica nationala si cea din zona Barlad in ultimii ani impotriva Chevron, iar acum protestele scapate de sub control ii lovesc in plin. Cine seamana vint culege furtuna, spune un proverb romanesc. Ponta&co au dat jos guvernul MRU cu un discurs nationalist agresiv pe tema resurselor, iar acum nu pot da o explicatie plauzibila pentru ca si-au schimbat cu 180 de grade pozitia.
  • Exista pericolul ca, daca guvernul Ponta cade sub presiunea strazii (putin probabil, in opinia mea), viitorul guvern sa fie convins ca ar avea aceeasi soarta daca preia proiectul gazelor de sist. Ar fi un efect pervers. Guvernul Ponta nu a gresit promovind dosarul gazelor de sist, ci a gresit prin modul in care a facut-o (netransparent, necredibil, autist la problemele reale, fara dialog real cu partile implicate)
  • Nationalismul economic promovat agresiv de televiziunile oamenilor politici dupa 2007 isi arata acum fata hidoasa. HotNews.ro a scris constant despre acest pericol, dar atotputernicii moguli, protejati de marionetele lor politice, si-au vazut de treaba si au demonizat constant ideea de Occident.
  • Simbolism aparte al protestului de miercuri seara anti-gaze de sist: citiva manifestanti au creat o bresa in dispozitivul jandarmilor si au plecat spre resedinta ambasadorului SUA. E pentru prima oara in istoria recenta cind protestatari romani tintesc un partener strategic
  • Populismul se dovedeste inca o data falimentar. Am scris pe larg despre acest pericol la inceputul protestelor anti – Rosia Montana Gold Corp. Pe 3 septembrie scriam ca „Bumerangul politic al populismului se va intoarce inspre Ponta si in cazul gazelor de sist. Terenul e pregatit acum pentru proteste masive care sa deraieze proiectele”. Asa s-a intimplat, Chevron a suspendat activitatile. Cine plateste pentru stoparea unor investitii cu bataie pe termen lung?
  • In miscarile lui Victor Ponta se simte disperarea sau aroganta extrema. Demiterea sefului Institutului Geologic e un gest care aminteste de incercarea lui Traian Basescu de a-l demite pe Raed Arafat in 2012, cind i se opunea in proiectul de reforma a sanatatii. Demiterea lui Marincea (oricit de legitima) intr-un moment incredibil de prost a radicalizat protestatarii din Bucuresti si i-a scos in strada
  • Legitimarea Bisericii ca jucator politic si social de prim rang. Patriarhia asigura ca preotii din zona Birlad actioneaza pe cont propriu, dar aproape ca nu mai conteaza acest detaliu de sistem. In fruntea protestelor de anul trecut si din acest an sint preoti cu un discurs foarte bine pus la punct, dintre ei distingindu-se Vasile Laiu. In comunitati sarace, precum satele din Vaslui (polul saraciei in Europa), influenta preotului e uriasa. Cine i-a influentat pe preoti, la rindul lor? Un indiciu apare intr-un interviu dat in aprilie 2012 de parintele Iustin Pirvu, unul dintre cei mai influenti duhovnici in zona Moldovei pe timpul vietii. Parintele vorbea in acel interviu despre pericolul gazelor de sist, intr-un discurs de un obscurantism medieval. L-a influentat cineva, la rindul sau, pe parintele Iustin Pirvu?
  • Neincrederea in institutiile statului roman s-a cronicizat. Protestatarii si cei tacuti pe care-i reprezinta nu mai cred ca institutiile care dau avizele de mediu, de constructie sau de descarcare arheologica sint „curate”. E rezultatul politizarii, al angajarilor succesive pe pile, al coruptiei, dar si al salarizarii execrabile de multe ori care indeparteaza multi profesionisti din sistemul public
  • Teza implicarii Rusiei trebuie probata. E evident ca Rusia nu vrea ca Romania sa-si micsoreze dependenta de Gazprom, e evident ca Rusia e pe cale sa fie un mare perdant al razboiul global al energiei pe masura ce SUA devin independente energetic. Ca nimeni nu protesteaza fata de explorari sau exploatari facute de firmele rusesti in Romania – si asta tine de domeniul evidentei. Tot mai multi vectori de opinie vorbesc in metafore despre implicarea Rusiei in miscare anti-gaze de sist. Politicieni din USL fac acelasi tip de rationament, fara a-l duce insa pina la capat. Ambiguitatile, vorbele cu doua intelesuri nu fac decit sa-i infurie si mai tare pe protestatarii de buna-credinta impotriva gazelor de sist, cei care cred realmente ca explorarea si exploatarea lor pot produce daune de mediu considerabile. Daca cineva are probe ca Rusia finanteaza sau stimuleaza discursul impotriva gazelor de sist, trebuie sa le arate. Pastrarea in zona echivocului nu foloseste dezbaterii corecte.
  • Comunicarea publica si corporatista pe teme sensibile. Nici un guvern nu a stiut sa puna in dezbatere reala temele sensibile, iritind astfel segmente mari de populatie. Guvernul Ponta nu face exceptie. Comunitatile se simt excluse din dialog, eventualele vizite de pe la Prefectura ori diverse agentii guvernamentale fiind neconcludente pentru oamenii de la fata locului. Guvernul nu si-a asumat rolul de a informa. La rindul ei, si compania Chevron a comunicat deficitar, desi are o memorie institutionala care-i permite sa gestioneze situatii sensibile. Asa se face ca tineri informati mult peste medie, cu acces la surse multiple, sint in continuare convinsi de „adevarurile” din Gasland
  • Problema reala a includerii comunitatii locale printre beneficiarii proiectelor. E o discutie care se poarta in toata lumea: in ce masura trebuie recompensata comunitatea in care se exploateaza gaze de sist pentru riscurile de mediu aumate, riscuri mai mari decit la exploatarile conventionale? Nimeni – nici Guvern, nici Chevron, nici Parlament – nu a ridicat aceasta problema reala, care ar dovedi respect fata de oamenii cei mai expusi riscurilor
  • Lipsa oricarei discutii serioase despre reglementarea exploatarii gazelor de sist. Ana Otilia Nutu (Expert Forum) a ridicat corect problema intr-o postare pe Facebook. Ne facem ca nu vedem tensiunile reale din societate si mergem mai departe? Sau sprijinim un dialog institutional care sa tina cont atit de problemele reale ale comunitatii, cit si de nevoia companiilor de a avea o legislatie corecta si care sa nu le scoata din business (cum s-a intimplat cu plecarea Chevron din Lituania dupa modificarea radicala a legislatiei)?
  • Probabila vizita a premierului Ponta in SUA, la citeva zile dupa ce Chevron a suspendat activitatile: agenda vizitei nu are cum sa ocoleasca problema gazelor de sist. Ce va promite Victor Ponta in intilnirile din America si, mai ales, ce credibilitate va avea?
  • Televiziunile de stiri au relatat sec protestele, insa cu una-doua exceptii au evitat dezbateri pe subiect sau l-au evacuat complet de pe agenda. Cum ar fi aratat la TV un astfel de eveniment sub guvernarea Basescu-Boc? Cum tratau atunci televiziunile un eveniment cu tarani bruscati de jandarmi, bagati in spital, cu miscari de solidaritate in Capitala, cu protestatari in Piata Victoriei aratand degetul mijlociu catre guvern? Complicitatea mogulilor cu actuala putere este evidenta, insa manipularea publicului este tot mai greu de realizat in lumea internetului si a retelelor sociale. Nu degeaba televiziunile sunt acuzate de oamenii din strada ca mint, manipuleaza si ascund adevarul.
  • In sfirsit, un semn de intrebare al ziaristului: de ce nu am avut niciodata o astfel de mobilizare pentru rezolvarea unei probleme cronice in zona Birlad, si anume poluarea apei freatice cu compusi ai ingrasamintelor? Apele poluate imbolnavesc grav zeci de localnici si nu exista luna fara un bebelus mort din acest motiv. Cu alte cuvinte, de ce o problema reala pe care o avem acum merita zero atentie, iar o posibila problema dintr-un viitor indepartat duce la mobilizari nemaivazute? Recunosc ca am intrebat citiva reprezentanti ai unor ONG-uri implicate in lupta anti-Chevron si mi-au promis ca vor studia problema. A trecut aproape un an de la promisiune.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro