VIDEO ARHIVA 100 de ani de la nasterea cantaretei Maria Tanase

Miercuri, 25 septembrie, se implinesc 100 de ani de la nasterea celei mai cunoscute interprete a cantecului popular romanesc, Maria Tanase. Supranumita „regina cantecului romanesc” sau „Edit Piaf a Romaniei”, Maria Tanse s-a nascut in 1913, in vechea mahala a Caramidarilor din Bucuresti.

Potrivit Agerpres, Maria Tanase a urmat timp de un semestru cursurile Liceului „Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete „Ion Heliade Radulescu”. A debutat la Teatrul de revista „Carabus” (1934).

In 1934, a imprimat „Mansarda”, o romanta de Nello Manzatti, la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai tarziu, a mai imprimat alte doua cantece populare intitulate „Cine iubeste si lasa” si „M-am jurat de mii de ori”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brailoiu si Harry Brauner.

A debutat la postul de Radio Bucuresti, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniata de taraful Ion Matache din Arges, si a sustinut, in direct, un program de cantece romanesti la emisiunea „Ora satului”: „M-am jurat de mii de ori”, „Sapte saptamani din post”, „Ce-i mai dulce ca alvita”, „Cine iubeste si lasa”, „Geaba ma mai duc acasa”, „Marie si Marioara”, „Tiganeasca”, „Cand o fi la moartea mea”.

De asemenea, si-a facut debutul si la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). In noiembrie 1938, a incheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc”, devenit, apoi, „Neptun”, cantand si pe estradele restaurantelor „Luxandra” si „Parcul Luther”.

A sustinut concerte de muzica romaneasca in folosul Crucii Rosii. A fost desemnata sa reprezinte cantecul popular romanesc la Expozitia universala de la New York (mai 1939).

A facut turnee in Italia, la Roma si Milano, apoi in martie 1941, in Turcia, unde a cantat la teatrul de revista „Melody Revue” de la Istanbul.

A avut roluri pe scena Teatrului National, in „Cadavrul viu” de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) si „Horia” de Mihail Davidoglu (1956), si a cantat in filmele „Se aprind facliile” (1939, film care nu mai exista), „Romania” (1947), „Ciulinii Baraganului” (1958) si in scurt-metrajul „Amintiri din Bucuresti” (filmat in 1958). De asemenea, a cantat in opereta „Mascota” de Edmond Audran (1944) si a avut rolul principal in comedia muzicala „Sfinxul de la Hollywood” de Ralph Benatzky (1946).

De asemenea, a interpretat o serie de cantece romanesti de mare popularitate la inaugurarea noii fundatii a Societatii Romane de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.

In 1952 a fost solicitata sa profeseze la Scoala medie de muzica nr. 1 din Bucuresti, in cadrul unei catedre de cant popular nou creata, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Serbanescu.

In 1953 lanseaza cantecele „Dragi mi-s cantecele mele” (aranjament revuistic de Henry Malineanu) si „Aseara vantul batea” (cantec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor, desfasurat la Bucuresti.

Incepand cu 1954 a imprimat la Radio si la casa de discuri Electrecord (in 1958), patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei, „Doina de Dolj”, „La malediction d’amour” („Cine iubeste si lasa”), „Danse montagnarde” („Uhai, bade”), „Tiens, tiens, tiens et na” („Iac-asa”). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, impreuna cu alte cantece ale artistei in limba romana, pe un disc editat in colaborare cu casa franceza „Le Chant du Monde”, disc distins in 1965 cu „Grand prix du disque” decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.

In 1955 a fost laureata a Premiului de Stat pe 1954, distinctie acordata pentru interpretarea cantecelor populare si decorata cu Ordinul Muncii. In 1958 a primit titlul de „Artista emerita”.

A intreprins un nou turneu, in Bulgaria (1959), pentru o luna de zile.

In 1963 i-a aparut o culegere de melodii populare sub titlul: „Cantecele mele”. A fost prezentatoare, in cadrul turneului pe care l-a facut impreuna cu orchestra „Taraful Gorjului”, dar in acelasi timp si interpreta, cantand piese din repertoriul ei si pe texte proprii.

A fost insa nevoita sa-si intrerupa turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfatuind-o sa se interneze la Spitalul oncologic bucurestean. Si-a pregatit testamentul, odata cu care lasa posteritatii, sub titlul „Femeia daca”, versuri imortalizate in pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963.

Maria Tanase

Foto: Agerpres

Ca un omagiu adus artistei, in 1969 se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs National al Interpretilor Cantecului Popular Romanesc „Maria Tanase”, ce se desfasoara o data la doi ani.

De-a lungul carierei sale, Mariei Tanase i s-au atribuit calificative precum „Privighetoarea”, „Ciocarlia”, „Luceafarul”, „Ambasadoarea cantecului nostru popular”, „Regina cantecului romanesc”, „Steaua”, „Printesa liricii sentimentale si a cantecului romanesc” sau „Maria cantecelor”, „Pasare maiastra”.

Din repertoriul alcatuit din aproapee 400 de cantece din toate regiunile tarii, mai amintim: „Agurida”, „Am ibovnic la Mizil”, „Am iubit si-am sa iubesc”, „Aseara ti-am luat basma”, „Aseara vantul batea”, „As ofta sa-mi iasa focul”, „Asta noapte te-am visat”, „Bade, din dragostea noastra”, „Batranete, haine grele”, „Bun ii vinul ghiurghiuliu”, „Butelcuta mea”, „Lume, lume” s.a.