Ultima variantă de impozitare a pensiilor speciale. Marius Budăi anunță că mai sunt de făcut „trei mici ajustări” ca România să nu piardă 3 miliarde de euro
Guvernul de la București va avea marți o ultimă discuție cu Comisia Europeană în privința reformei legii pensiilor speciale, ministrul Muncii, Marius Budăi susținând că mai sunt de făcut „trei mici ajustări”. Tot el precizează că procentul de impozitare propus a scăzut de la 30% la 15%, pentru ce depășește salariul mediu net pe economie, nu cel brut.
Reforma pensiilor speciale este un jalon din PNRR a cărui neîndeplinire ar atrage pierderea de către România a în jur de 3 miliarde de euro.
„Mai avem câteva lucruri de armonizat. Tot weekendul am ţinut legătura cu Comisia Europeană. Mâine vom mai avea o ultimă discuţie, după care ştim exact ce avem de făcut. Important este că ceea ce s-a lucrat acum la Camera Deputaţilor, cu ceea ce s-a lucrat la Senat şi cu corpul legii trimise de Guvern, toate împreună duc spre o reformă în care Comisia recunoaşte că s-au făcut lucruri bune, mai sunt trei mici ajustări care trebuie realizate. Mâine vor fi gata şi acele trei ajustări. Vorbim de impozitare pe un prag mai mic. Până acum s-a propus un impozit de 30% ce depăşeşte salariul mediu brut pe economie cunoscut şi utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ultima variantă este cu 15%, dar cu un prag mai coborât şi anume la salariul mediu net, nu brut”, a explicat ministrul Muncii, la Prima News, potrivit news.ro.
El a precizat că până la 1 iulie legea va fi adoptată şi a arătat că sunt alte lucruri care trebuie armonizate.
„Mai este un aspect legat de anumite salarii care se dădeau funcţionarilor publici şi parlamentari la data pensionării – dispar şi acelea. Şi încă o intrare etapizată în vigoare asupra a ceea ce înseamnă perioada de activitate, raportarea la o anumită perioadă de activitate s-au solicitat încă câte o lună în plus la fiecare şase luni din primii cinci ani. Sunt lucruri minore care arată că ceea ce s-a întâmplat până acum sunt aspecte pozitive şi considerate pozitive de Comisie”, a completat Marius Budăi.
El a fost întrebat dacă au fost făcute simulări pe acest impozit de 15% şi cu cât ar scădea venitul unui fost magistrat.
„S-au făcut simulări, dar nu vor scădea veniturile pentru magistraţii, de exemplu, care depăşesc venitul avut în activitate, va scădea prin acea recalculare şi prin această impozitare. Sunt lucruri diferite. S-au făcut anumite estimări, sunt făcute estimări de către Banca Mondiala pe total buget, pe tot ceea ce înseamnă impact şi sunt trimise la Comisia Europeană însă valori clare vom avea în momentul în care legea va fi aprobată, publicată în Monitorul Oficial şi efectiv vom trece la recalculare”, a mai afirmat Marius Budăi.
Coaliția convenise la finalul lui mai 30% impozitare
Potrivit amendamentelor asumate de Coaliție la finalul lui mai, de anul viitor judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80%din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani și crește, etapizat, până la 60 până în 2035.
Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul, se arată în amendamentele depuse.
De asemenea, potrivit ultimelor modificări vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe.
Totodată, s-a decis impozitarea cu 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivități. În prezent, câștigul salarial mediu brut este de 6.700 de lei.
O altă decizie se referă la faptul că nu se mai pot cumula mai multe pensii speciale, iar cele aflate în plată se recalculează.
Coliția a decis să se elimine pensia de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.
Amendamentele au fost depuse la Camera Deputaților decizională în acest caz.
Câte pensii speciale sunt în România și cât plătește statul pentru ele
În România există în prezent șapte categorii de pensii speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau diplomaților. Nu este o excepție, în Europa doar două țări neavând un astfel de sistem: Suedia și Slovenia. Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din instituțiile statului.
România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare coroborată cu decizile Curții Constituționale a creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.
Potrivit Guvernului cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.
Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.
INTERVIURILE HotNews.ro