Noua Lege a urbanismului a fost publicata in Monitorul Oficial. ONG-urile cred ca se va reinstala haosul urbanistic

Noua Legea a urbanismului a fost publicata, miercuri, in Monitorul Oficial. Principala modificare consta in faptul ca investitorii privati vor putea initia Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) prin care sa ceara derogari de la Planul Urbanistic General (PUG), indiferent de functiunea pe care o vor avea cladirile. Prin aceste derogari, pentru fiecare teren in parte Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) nu va putea fi majorat cu mai mult de 20%. Exceptie fac investitorii care doresc sa construiasca parcuri tehnologice, industriale, comerciale si zonele de servicii, unde CUT-ul va putea fi majorat cu mai mult de 20%, dar nu va putea fi mai mare de 4. Pana acum, doar autoritatile locale puteau initia Planuri Urbanistice Zonale, exceptie facand investitorii care doreau sa construiasca cartiere rezidentiale, centre comerciale si parcuri tehnologice. Reamintim ca presedintele Traian Basescu a refuzat prima data sa promulge aceasta lege si a fost trimisa pentru reexaminare in Parlament, dar Palmanentul nu a modificat nimic.

O alta modificare foarte importanta este ca in cazul zonelor protejate, unde se afla cladiri de patrimoniu, investitorii privati vor putea initia Planuri Urbanistice Zonale prin care sa ceara modificarea Coeficientului de Utilizare al Terenului cu cel mult 20%. Daca se doreste o modificare mai mare, Planul Urbanistic Zonal care va stabili cu cat se modifica regimul de construire poate fi initiat doar de autoritatea publica. Pana acum investitorii privati nu puteau modifica deloc indicatorii urbanistici din zonele construite protejate.

Noua Legea a urbanismului mai prevede ca Planurile Urbanistice Zonale care au fost facute inainte de aparitia OUG 7/2011 – considerata legea care a stopat haosul urbanistic – si nu au fost aprobate pana pe 1 februarie 2012, vor putea fi supuse din nou votului consiliilor locale/general. Avizele date pentru PUZ-uri vor fi discutate de autoritati in regim de urgenta, iar daca in zece zile nu se da un raspuns, se considera aprobare tacita. Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) persoanele fizice sau juridice depun o cerere insotita de documentatia de urbanism in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi

La nivelul Capitalei, in ultima sedinta de Consiliu General in care alesii locali mai puteau discuta Planuri Urbanistice Zonale initiate de investitori privati si puteau introduce in legalitate constructii ridicate ilegal au fost pe ordinea de zi 105 PUZ-uri. Dintre acestea doar o treime au fost aprobate, restul – majoritatea fiind considerate nocive pentru oras – neprimind votul consilierilor si nemaiavand posibilitatea de a fi discutate.

Alte modificari aduse Legii urbanismului:

– s-au simplificat cerintele pentru emiterea avizului de oportunitate.

– Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: zonelor centrale ale localitatilor; zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor; infrastructura de transport; zonele supuse restructurarii sau regenerarii urbane; altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii.

– Guvernul nu va mai face si aproba Planurile Urbanistice Zonale de reglementare a zonei de coasta a Marii Negre si a statiunilor turistice de interes national. Aceste documentatii vor fi facute si aprobate de autoritatea locala cu avizul Ministerului Dezvoltarii. Prevederea ca Guvernul sa aprobe PUZ-ul de coasta si cele din statiunile turistice a fost introdusa in vremea in care Elena Udrea era ministrul Dezvoltarii, ca reactie la haosul urbanistic de pe litoral.

– Autoritatile locale au obligatia sa-si actualizeze Planurile Urbanistice Generale la 10 ani. Termenul de valabilitate a Planului Urbanistic General se prelungeste o singura data, pe baza de hotarare a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pana la intrarea in vigoare a noului plan urbanistic general, dar fara a depasi 5 ani de la data depasirii termenului de valabilitate.

– S-a abrogat articolul: „Anularea hotararilor de aprobare a documentatiilor de urbanism emise cu incalcarea prevederilor legale se cere, in conditiile legii, de prefect, in urma controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al Inspectoratului de Stat in Constructii, a arhitectului-sef al judetului sau a autoritatilor centrale de specialitate, in termenele prevazute de lege”.

– prin Planurile Urbanistice de Detaliu se poate schimba si procentul de ocupare a terenului. Pana acum se putea schimba doar distanta cladirii fata de limitele laterale ale parcelei.

– cladirile care vor fi construite in zonele de protectie a monumentelor istorice de importanta nationala/internationala vor fi avizate de Directiile de Cultura. Pana acum acest aviz era dat de Ministerul Culturii. Reamintim ca Directia de Cultura Bucuresti a dat de-a lungul timpului o serie de avize care contravin misiunii sale de a proteja patrimoniul.

– Ministerul Dezvoltarii nu mai trebuie sa avizeze PUZ-urile pe parcela din zonele protejate, le avizeaza doar pe cele care se refera la intreaga zona protejata si care vor fi initiate de autoritati, nu de investitorii privati.

Ce efecte au modificarile aduse Legii urbanismului

Inca din momentul in care se discuta in Plarlament, arhitectii si societatea civila s-au opus adoptarii Legii urbanismului in aceasta forma:

Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania: „Noi ne-am exprimat parerea in ceea ce priveste modificarea Legii urbanismului la consultarile publice, la comisii, insa nu a convins. Consider ca aceasta lege a fost promovata fara sa fie discutata in profunzime. Ce ma ingrijoreaza este ca, desi experienta ultimilor ani ne-a aratat ca s-a creat haos in oras, judecandu-se fiecare intentie de construire de la caz la caz, nu s-a tinut cont de acest lucru si ne-am reintors la aceasta stare. Cei care au promovat legea cred ca, dand voie sa se construiasca orice si oricum, vor crea bani, ca se va construi. Este o incercare disperata de a revigora piata. Este gresit. De asemenea s-a argumentat ca aceasta lege reduce birocraria. Nu rezolvi problema permitand se se construiasca orice, ci intarind competenta autoritatilor locale. Speranta mea este in consultarea publica, care nu a fost eliminata din lege, dar noi inca nu avem o populatie matura, care sa judece aceste lucruri dincolo de interesul personal”.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: „Aceste modificari ne aduc cu cativa ani inapoi. Ele contrazic motivarea pe care Chiar Guvernul a dat-o cand a aprobat OUG7/2011. Atunci Guvernul spunea ca localitatile din Romania au de suferit prin suprasolicitarea retelelorde utilitati si dezvoltarea nesustenabila. Acum Guvernul si Parlamentul decid exact pe dos. Ca si efecte, va reveni presiunea pe Consiliile locale pentru etaje in plus. Aceste derogari vor aduce trafic in anumite zone, vor suprasolicita retelele de utilitati, vor duce la o dezvoltare nesustenabila. De asemenea, vor reveni PUZ-urile care nu au fost aprobate pana pe 1 februarie 2012 si care cereau derogari excesive. In cazul zonelor protejate, aceste modificari legislative vor duce la pierderea identitatii acestor zone cu consecinte asupra dezvoltarii turistice. Vor avea consecinte economice negative fiindca, o multinationala, cand vine intr-un loc, se uita la calitatea orasului vechi. In plus, este si un indemn la demolarea cladirilor de patrimoniu fiindca daca poti construi mai mult, de ce ai pastra o casa veche”.

Doina Vella, liderul Grupului pentru Patrimoniu si Actiune Civica: „Parlamentul Romaniei a votat haosul urbanistic, aruncandu-ne intr-un soi de Ev Mediu al reglementarilor urbanistice. Efectul amendamentelor la legea urbanismului votate ieri este unul devastator, pentru ca aplicarea acestora:

– reinstaureaza haosul urbanistic, afectand dezvoltarea armonioasa a oraselor romanesti;

– antreneaza pierderea iremediabila a identitatii zonelor istorice pentru ca vor fi posibile, din nou, derogari practic incontrolabile de la regulamentele urbanistice;

– incurajeaza demolarile imobilelor istorice si specula imobiliara;

– afecteaza dreptul la proprietate deoarece investitorii privati vor putea sa modifice regimul juridic al terenurilor fara ca ceilalti proprietari sa fie consultati sau sa participe la elaborarea documentatiilor respective;

– ignora principiile europene de dezvoltare durabila, ceea ce va ingreuna accesarea de fonduri structurale pentru regenerarea zonelor istorice;

– promoveaza interesul privat in detrimentul interesului public;

– indeparteaza investitorii „seriosi” care, pentru a face investitii pe termen lung, au nevoie de o legislatie predictibila;

– creaza un mediu propice coruptiei in administratia publica locala, domeniu atent monitorizat de Uniunea Europeana prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, punctul 4.

– Introducerea acestor amendamente, nefundamentate pe studii economice, sociale si de mediu, serveste doar unui grup restrans de interese private”.

Florin Balteanu, Observatorul Urban Bucuresti: „Dincolo de aspectele problematice ale unor modificari aduse Legii urbanismului, semnalate de Ordinul Arhitectilor si Uniunea Arhitectilor din Romania, inca din toamna anului trecut, mi se pare simptomatic faptul ca, o lege care priveste organizarea teritoriala, administratia locala si regimul proprietatii a fost tratata in regim de lege ordinara. Prin modificarile aduse articolelor 22, alin 2, 24^1 si 36 ale legii sunt adaugate precizari privind structura consiliului judetean / a primariilor (referitoare la compartimentul arhitectului-sef si pozitia acesteia in structura administratiei publice). Constitutia Romaniei (art. 73, alin. 3, lit. o coroborat cu art. 75, alin. 1) arata ca o astfel de lege este organica, mai mult, ca ea trebuia sa urmeze un alt traseu de adoptare (sa treaca intii prin Camera Deputatilor, iar camera decizionala sa fie Senaul)”.

Presedintele Romiei nu a promulgat, prima oara, modificarile aduse Legii Urbanismului din urmatoarele motive:

•     In cuprinsul actului normativ trimis spre promulgare, respectiv Articolul I pct. 10, se prevede ca „modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unitati teritoriale de referinta, stabilite prin reglementari aprobate prin Planul urbanistic general poate fi finantata de persoane juridice si/sau fizice” si ca „in aceasta situatie, coeficientul de utilizare al terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data”. Consideram ca aceasta reglementare poate duce la realizarea unui dezechilibru in elaborarea planurilor de urbanism ceea ce ar putea afecta si unitatea zonelor protejate. De asemenea, o astfel de dispozitie legala va genera dezvoltarea unui plan urbanistic derogatoriu, lipsit de coeziune si impus de argumente financiare.

•         Totodata, in forma actuala a legislatiei, autoritatea publica locala are dreptul sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat si de aprobarea acestuia, numai in situatia solicitarii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de constructie a unor ansambluri rezidentiale noi, infrastructura de transport, in ipoteza extinderii intravilanului localitatii cu cel putin 10.000 mp pentru functiuni de locuire sau cu cel putin 5.000 mp pentru functiuni de servicii sau productie. Prin actul normativ trimis spre promulgare, in Articolul I pct. 10, sunt eliminate limitele de suprafata pentru extinderea intravilanului prin planul urbanistic zonal. O astfel de reglementare poate genera o dezvoltare haotica si nejustificata a intravilanului localitatilor, dezvoltarea urbanistica nemaiavand caracter durabil.

•         In conformitate cu Articolul 18 alin. (1) lit. c4 din Legea nr. 350/2001, asa cum a fost completata prin OUG nr. 7/2011, autoritatile publice centrale care gestioneaza activitatea de turism la nivel national au atributii in ceea ce priveste modificarea documentatiilor de urbanism aplicabile in zonele turistice de interes national, zona costiera, zone montane si alte categorii de teritorii similare. Prin legea trimisa spre promulgare, in Articolul I pct. 7, se abroga aceste dispozitii legale. Eliminarea acestor atributii ale autoritatilor centrale competente in materie de turism poate genera modificari necontrolate ale documentatiilor de urbanism referitoare la aceste zone turistice, cu impact negativ la nivelul politicilor nationale referitoare la dezvoltarea turismului.

•         In Articolul II al legii inaintate spre promulgare se reglementeaza avizarea si aprobarea documentatiei de urbanism elaborata in baza unor certificate sau avize depuse la autoritatea locala competenta si neaprobate pana la data intrarii in vigoare a legii. Aceasta avizare se va face avand in vedere documentatiile depuse „urmand ca actualizarea avizelor expirate si a certificatelor de urbanism sa se faca la faza de autorizare a construirii”. In acest fel se poate ajunge ca aprobarea unei documentatii de urbanism sa se realizeze in baza unor avize expirate, ceea ce ar contraveni reglementarilor si principiilor consacrate de dispozitiile Articolului 64 alin. (2) din Legea nr. 350/2001. De asemenea, prin aceasta reglementare se creeaza si o confuzie intre activitatea de avizare necesara pentru documentatia de urbanism si activitatea de avizare necesara pentru aprobarea executarii lucrarilor de constructii.

Istoricul modificarii Legii urbanismului

Modificarea Legii urbanismului a inceput in 2011 prin emiterea Ordonantei 7/2001. Aceasta ordonata ingradea posibilitatea investitorilor privati de a cere derogari de la Planul Urbanistic General. Societatea civila considera ca punea capat haosului urbanistic din oras. Pentru a deveni parte din Legea urbanismului, Ordonanta trebuia sa fie aprobata de Parlament. In procesul de aprobare, OUG 7/2011 a fost discutata in toamna anului trecut la Comisia de Administratie Publica de pe langa Camera Deputatilor. Aici, majoritatea prevederilor Ordonantei au fost schimbate prin amendamente propuse de deputatii PSD Antonella Marinescu si Eduard Martin, societatea civila sustinand ca modificarile vor readuce haosul urbanistic in oras. In urma dezbaterii publice si a scandalului din presa, o parte dintre prevederile nocive au fost eliminate. In aceasta forma a fost trimisa presedintelui pentru promulgare. Presedintele a avut obiectii si a retrimis legea pentru reexaminare in Parlament. Parlamentul nu a modificat nimic, a doua oara presedintele fiind obligat sa o promulge in forma trimisa de Palmanet.

In ultimii 11 ani, legislatia de urbanism din Romania a fost modificata prin 10 acte normative: Ordonanta 69/2004, Legea 289/2006, Ordonanta 18/2007, Legea 168/2007, Ordonanta 27/2008, Legea 242/2009, Legea 345/2009, Ordonanta de urgenta 7/2011, Legea 162/2011, Legea 221/2011.