Ordonanta care pune ordine in cheltuielile primariilor ii poate trimite la inchisoare pe primarii risipitori. Ce spun primarii despre insolventa oraselor si comunelor: Solutia ar fi sa se comaseze 2-3 primarii mici, nu sa ai cate o primarie la 2000 de locuitori

Guvernul a aprobat marti, 21 mai, o Ordonanta de urgenta privind „insolventa unitatilor administrativ-teritoriale”, adica insolventa oraselor, comunelor si judetelor. Potrivit actului normativ, aceste unitati administrative intra in insolventa daca au datorii mai vechi de 120 de zile reprezentand peste 50% din bugetul general sau nu s-au achitat obligatiile salariale. Primarii spun ca, in cazul oraselor mari, nu se pune problema intrarii in insolventa, insa aceasta lege ii va mai tempera pe edilii cei care demareaza proiecte mari fara sa aiba bani prevazuti in buget si raman la sfarsitul anului cu datorii foarte mari. In cazul comunelor cu venituri foarte mici, procedura de insolventa se poate declansa foarte usor in cazul in care nu se primesc la timp banii de la Guvern, sume ce pot reprezenta pana la 80% din bugetul general. In acest caz, o solutie ar fi comasarea primariilor mici pentru reducerea cheltuielilor de personal.

Tudor Pendiuc, primarul orasului Pitesti si presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, spune ca aceasta Ordonanta este un lucru bun deoarece va limita cheltuielile care nu au acoperire bugetara: „Sa fie foarte clar, la un moment dat trebuia sa vina si o astfel de lege. Nu poti sa angajezi cheltuieli pe care nu le poti acoperi. Este nevoie de o mai mare disciplina privind angajarea cheltuielilor. Este greu sa intre un oras in insolventa, dar nu este imposibil. Nu cunosc niciun oras care sa aiba datorii mai mari de 50% din bugetul general si mai vechi de 120 de zile. Nu cred ca exista nici macar primarii in situatii de criza – cu datorii de 15% din bugetul general si mai vechi de 90 de zile. Guvernul iti da posibilitatea sa te imprumuti de la Trezorerie in conditii foarte avantajoase ca sa platesti aceste datorii. Eu nu am datorii la Pitesti. Nu fac o cheltuiala daca nu am bani pentru ea. Din ce stiu eu, la Buzau aveau datorii mari, circa 100 de milioane, mai vechi de 90 de zile. Le-a dat Guvernul bani ca sa plateasca”, a explicat Pendiuc pentru HotNews.ro.

Primarul Pitestiului spune insa ca, daca se doreste ca aceasta lege sa functioneze, trebuie clarificate anumite probleme. „Ca aceasta lege sa fie functionala trebuie rezolvate cateva probleme. De exemplu, cand derulam proiecte pe fonduri europene nerambulsabile, noi platim, dupa care, in 90 de zile, Comisia Europeana ne deconteaza aceste cheltuieli. Platile insa se fac cu intarziere sau nu primim banii deloc invocandu-se nu stiu ce neconformitati, si eu raman cu gaura la buget. Aceste cheltuieli te pot baga intr-o gaura neagra. Mai sunt si cheltuielile cu invatamantul care de cativa ani au revenit autoritatilor locale si daca nu avem bani sa le acoperim, ce facem? Daca se elimina aceste sincope, este o lege buna”, a mai spus Pendiuc.

„Aceasta lege elimina si promisiunile care Guvernul le face primarilor si presedintilor de Consilii Judetene – incepe tu o lucrare acum chiar daca nu ai bani si iti dam noi la sfarsitul anului. Acest lucru este si ilegal fiindca nu te poti apuca de o lucrare daca nu ai bani sa o termini”, a completat primarul Pitestiului. Acesta spune ca a fost consultat de Guvern inainte ca acest proiect de Ordonanta sa fie pus pe ordinea de zi a sedintei Executivului.

Si primarul orasului Giurgiu, Nicolae Barbu, este de parere ca aceasta Ordonanta este un lucru bun si va limita cheltuielile aberante. „Consider ca aceasta lege un lucru bun. Cred ca sunt singura primarie resedinta de judet care la sfarsitul anului trecut nu am avut niciun fel de arierate. Parca ma deranjeaza sa vad ca alti nu isi platesc datoriile, ca nu au nicio limita, si nu patesc nimic. Din 800 de milioane de lei arierate, cat a anuntat Guvernul ca aveau administratiile locale la sfarsitul anului trecut, 300 de milioane reprezentau lucrari executate fara prevederi bugetare. Acest lucru nu este in regula. Eu la sfarsitul anului, neavand niciun fel de datorii, nici nu am majorat taxele si impozitele locale”, a explicat acesta.

Nicolae Barbu crede ca primaria pe care o conduce nu ar putea intra in insolventa, primariile mici fiind in pericol sa ajunga in aceasta situatie. „Nu cred ca primaria pe care o conduc va ajunge sa aiba asemenea datorii. Conteaza respectul pe care il ai pentru cei care fac o lucrare si care trebuie platiti la timp. Inainte de a fi primar, am invatat aceasta lectie foarte bine in mediul privat. Cred ca cu aceasta lege se creaza o stare de normalitate. Cred ca trebuie sa mai stii si de frica. De asta exista si lege care spune ca gradul de indatorare al unei primarii nu trebuie sa depaseasca 30%. Asa este si in mediul privat. O problema cu aceasta Ordonanta ar fi la primariile mici, la comune, unde nu au venituri si se bazeaza in principal pe banii de la Guvern. Acolo au cate 7-10 angajati si cu banii din buget abia platesc salariile. Solutia ar fi sa se comaseze 2-3 primarii de genul acesta, nu sa ai cate o primarie la 2000 de locuitori”, a explicat primarul orasului Giurgiu. Acesta spune ca nu a fost consultat in cadrul elaborarii acestui proiect de Ordonanta.

La Bacau, primarul Romeo Stavarache este de parere ca nu era neaparat nevoie de o asemenea lege, insa este bine sa existe un control mai strict al cheltuielilor.

„Nu inteleg de ce este neaparat nevoie de o astfel de lege, deoarece daca ai arierate mai vechi de 90 de zile ti se blocheaza conturile. Cred ca primarii nu ar mai trebui sa scoata la licitatie proiecte pentru care nu au bani si sa termine lucrarile incepute. Pe de alta parte, este bine sa existe un control mai strict. Sunt colegi de-ai mei care au arierate 135 milioane lei – domnul Vanghelie. Nu este corect ca eu sa nu pot imprumuta cateva milioane ca sa termin spitalul judetean, iar Guvernul sa plateasca astfel de datorii”, a declarat Stavarache pentru HotNews.ro.

Emil Draghici, presedintele Asociatiei Comunelor din Romania, spune ca nu a fost consultat atunci cand s-a elaborat aceasta Ordonanta si ca mai intai ar trebui rezolvate alte probleme. „Aceasta Ordonanta este transpunerea unui proiect de lege mai vechi care s-a impotmolit in Parlament. Desi are ca scop protejarea unitatilor administrativ teritoriale, aceasta nu cred ca este una dintre masurile prioritare pentru primarii comunelor. Intai ar fi trebui rezolvata problema salariilor din administratia locala, ca oamenii sa fie platiti in functie de responsabilitati si sa se deblocheze organigrama, dupa care sa se discute despre aceasta Ordonanta. Noi, primarii de comune, nu avem garantia ca Guvernul va asigura finantarea bugetelor locale, unde in anumite situatii ajunge pana la 80% din bugetul general, si se poate ajunge la intrarea in insolventa. Una este sa reduci cheltuielile si alta sa nu ai resursele sa acoperi cheltuielile de baza. Astfel, s-ar putea ca o parte dintre primari sa ajunga in aceasta situatie nevinovati, daca Guvernul nu plateste la timp banii”, a explicat Emil Draghici.

Ce prevede Ordonanta „insolventa unitatilor administrativ-teritoriale”

• Starea de criza

Criza financiara este starea patrimoniului unitatii administrativteritoriale, caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile pe o anumita perioada de timp. Criza financiara este prezumata in urmatoarele situatii:

a) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de

zile, si care depasesc 15% din bugetul general al unitatii administrativteritoriale

respective, cu exceptia celor aflate in litigiu comercial;

b) neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul local de venituri si

cheltuieli sau in bugetele institutiilor sau serviciilor publice de interes local

sau judetean, dupa caz, pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data

scadentei;

In cazul in care o autoritate locala raporteaza o situatie de criza la Registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, aceste situatii fiind stabilite prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale, se instituie un Comitet de criza alcatuit din primar, prefect si directorii directiilor de specialitate din primarie. Acest Comitet realizeaza un plan de redresare economica.

Starea de criza inceteaza daca timp de 180 zile calendaristice nu se mai inregistreaza datorii.

Pe perioada implementarii Planului de redresare financiara ordonatorul principal de credite nu poate, fara aprobarea emisa de autoritatea deliberativa si fara avizul consultativ al Comitetului pentru situatii de criza financiara:

a) sa ia nici o decizie care sa conduca la cresterea obligatiilor financiare;

b) sa initieze infiintarea de noi servicii publice sau institutii;

c) sa angajeze personal suplimentar;

d) sa dea curs oricaror obligatii financiare contractate si necuprinse in Planul

de redresare financiara pentru rezolvarea situatiei de criza financiara;

e) sa imprumute fonduri, cu exceptia imprumuturilor de refinantare;

f) sa participe la infiintarea sau finantarea unor asociatii de dezvoltare

intercomunitara sau orice alte forme de asociere;

g) sa participe cu capital social la infiintarea de societati comerciale sau

majorarea capitalului social al celor deja existente.

• Insolventa

O autoritate administrativa poate intra in insolventa daca:

a) nu achita obligatiile de plata lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul general, fara a se lua in calcul cele aflate in litigiu comercial;

b) nu achita drepturilor salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.

Dupa declansarea procedurii de intrare in insolventa, se desemneaza un administrator judiciar.

Introducerea prematura si cu rea-credinta a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei de catre ordonatorul principal de credite al unei unitati administrativ-teritoriale atrage raspunderea patrimoniala a acestuia, pentru prejudiciile cauzate, in conditiile legii.

Pe perioada in care unitatea administrativ-teritoriala este declarata in stare de insolventa, potrivit prevederilor art.75 din Legea nr.273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ordonatorul principal de credite si autoritatea deliberativa nu pot, fara avizul administratorului judiciar:

a) sa emita dispozitii sau sa adopte hotarari, dupa caz, care pot conduce la o crestere a obligatiilor financiare, cu exceptia celor prevazute prin lege, sau sa efectueze alte cheltuieli in afara celor necesare furnizarii serviciilor publice esentiale;

b) sa infiinteze noi servicii sau institutii publice de interes local sau judetean;

c) sa raspunda oricaror obligatii financiare contractate inainte de initierea procedurilor, cu exceptia obligatiilor aprobate expres in Planul de redresare a insolventei unitatii administrativ-teritoriale;

d) sa imprumute fonduri cu exceptia imprumuturilor de refinantare a datoriei publice;

e) sa angajeze personal suplimentar.

In cazul in care nu mai sunt indeplinite conditiile starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, judecatorul-sindic pronunta o hotarare de inchidere a procedurii, chiar daca nu au fost stinse toate creantele cuprinse in Planul de Redresare a Starii de Insolventa. Restul creantelor nestinse in procedura de insolventa vor fi cuprinse in Planul de Redresare a Starii de Criza Financiara.

• Sanctiuni

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 – 50.000 lei, neintroducerea actiunii de declarare a situatiei de criza financiara, precum si nedepunerea actelor prevazute in termenul de 10 zile.

Constituie infractiune de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre ordonatorul principal de credite, a cererii de deschidere a procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale intr-un termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 75 alin.(4) din Legea nr.273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Constituie infractiune de bancruta frauduloasa si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:

a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele unitatii administrativ-teritoriale aflata in stare de insolventa ori ascunde o parte din activul acesteia;

b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele unitatii administrativ teritoriale aflata in stare de insolventa, in alt act sau in situatia financiara sume

nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor;

c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a unitatii administrativ- teritoriale, o parte din active.

Infractiunea de gestiune frauduloasa, potrivit prevederilor Codului penal, se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale aflate in stare de insolventa, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.

Insusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar, de catre ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale aflate in stare de insolventa, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi. In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Refuzul ordonatorului principal de credite, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar documentele si informatiile prevazute ori impiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a intocmi documentatia respectiva se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.