Planul secret de la Ministerul Sanatatii: introducerea unui RCA medical si eliminarea contributiei de 10,7%

Ascunde arma crimei intotdeauna la vedere. Este indemnul Agathei Christie aplicat pana acum fara gres de catre ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu. Planul sau de reforma nu a fost vreodata integral prezentat public, doar anumite elemente din el aparand ici si colo.

Masuri aparent explozive precum interdictia aplicata spitalelor private de a incheia contracte cu statul sau disponibilizarea birocratilor din sistemul medical nu fac altceva decat sa pregateasca terenul pentru adevaratele lovituri de gratie.

INFORMATIA PE SCURT

Pasii planului secret de la Ministerul Sanatatii:

1. Eliminarea completa a contributiei de 10,7% la sanatate.

2. Pachet de asigurari medicale de baza atat pentru romanii asigurati, cat si pentru cei neasigurati.

3. Aparitia listelor de asteptare atunci cand suma acoperita de stat pentru pachetul de baza va fi depasita.

4. Introducerea unui „RCA medical”, obligatoriu pentru toti cei care obtin venituri in Romania.

5. Aparitia asiguratorilor medicali privati si centralizarea controlului sistemului la Ministerul Sanatatii.

Spre deosebire de predecesorii sai, strategia ministrului Eugen Nicolaescu nu este aceea de a elabora o noua lege a Sanatatii, pe care eventual sa o supuna dezbaterii publice timp de cateva luni.

Dar daca punem cap la cap mai multe informatii din surse oficiale, initiative legislative si declaratii publice, putem intelege limpede care este planul dupa care se croieste viitorul sanatatii noastre.

Eliminarea completa a contributiei de 10,7% la sanatate (asa numitul CASS).

Eugen Nicolaescu a anuntat inca din mai 2012 aceasta intentie, atunci cand spunea ca “dorim sa desfiintam complet asigurarile sociale de sanatate”. Reactia de atunci a premierului Victor Ponta a fost de a cataloga propunerea lui Nicolaescu ca fiind una “personala”, dar persoana de atunci este astazi ministru al Sanatatii intr-un guvern aflat in grava criza de bani.

Surse oficiale au confirmat ca premierul Ponta reevalueaza aceasta propunere si ca ar putea vedea in ea o oportunitate de stimulare a consumului si, deci, a cresterii economice de care guvernul sau are atat de mare nevoie in pragul noului an electoral 2014. In plus, desfiintarea completa a contributiei de sanatate va fi foarte populara, ca orice taiere de taxe.

Un alt semnal important si recent care prevesteste adoptarea inevitabila a acestei masuri: la finalul saptamanii trecute, Ministerul Sanatatii a simtit nevoia sa dezminta printr-un comunicat oficial zvonurile despre posibila “crestere a contributiei la asigurarile de sanatate cu 3 procente”. In incheierea comunicatului se reaminteste, avertizare camuflata, ca programul de guvernare USL “prevede chiar reducerea cotelor de asigurari sociale de sanatate”.

Negocierile politice din interiorul aliantei USL avanseaza in aceasta directie si suntem aproape de momentul in care contributia de 10,7% la asigurarile de sanatate va fi complet desfiintata. Pasii urmatori din planul Ministerului Sanatatii stabilesc ce va aparea in locul CASS-ului.

Stabilirea unui pret real pentru serviciile medicale din pachetul de baza.

Mai multe spitale importante au primit neoficial de la Ministerul Sanatatii solicitarea de a alcatui lista tarifelor reale pentru serviciile medicale pe care le ofera. Folosind aceste liste, Ministerul Sanatatii va incerca sa estimeze costul real al pachetului de servicii medicale de baza oferit in Romania.

In prezent, statul roman plateste un pret mult subevaluat pentru serviciile medicale. Un exemplu ipotetic: daca o operatie de apendicita costa in realitate 500 euro, autoritatile romane deconteaza spitalului doar 300 euro, diferenta fiind acoperita prin platile la negru scoase din buzunarul pacientilor.

Punct vulnerabil: Corectitudinea estimarii pretului pachetului de baza depinde exclusiv de informatiile furnizate de spitalele care vor furniza listele tarifelor. Relatia dintre spitale si autoritati nu este una de incredere, intotdeauna spitalele incercand sa-si supraevalueze nevoile pentru a contracara tendinta statului de a subfinanta sistemul.

Estimarea corecta a acestui cost este foarte importanta intrucat ea va fi principiul formator al noului pachet de servicii medicale de baza pus de catre stat la dispozitia romanilor.

Dar cum va putea fi controlata/stopata cresterea preturilor serviciilor medicale? O intrebare la care aflam raspunsul abia spre finalul acestui plan.

Principiul delimitarii unui pachet de servicii medicale de baza.

Comisiile de specialitate din Ministerul Sanatatii lucreaza deja la o prima versiune a acestui pachet. Dar principiul alcatuirii lui nu va avea in centru nevoile pacientului, ci pe cele ale statului. Care este suma din bugetul de stat pe care Guvernul va dori/putea sa o dedice pachetului de baza?

In functie de raspunsul la aceasta intrebare vor fi taiate sau adaugate servicii medicale in pachetul de baza. Daca statul va putea asigura 100 milioane de euro, atunci vor fi oferite servicii medicale de 100 milioane de euro, iar pachetul de baza va fi unul extrem de zgarcit.

Daca guvernul Ponta va fi dispus sa aloce cateva miliarde de euro, atunci pachetul de baza va fi generos, spre satisfactia unei parti consistente a electoratului PSD care va primi in continuare asistenta medicala gratuita. Caci acest pachet de baza va fi pus la dispozitia tuturor romanilor: asigurati si neasigurati.

Solutia este convenabila politic pentru Victor Ponta care va putea jongla in functie de ciclurile electorale cu generozitatea acestui pachet de baza, al carui specific tehnic va fi fluiditatea sa. Atunci cand va fi atinsa suma maxima pe care statul accepta sa o asigure, diferita de la an la an, pachetul de baza va fi inchis.

Punct vulnerabil: Ce se va intampla atunci cand suma alocata de Guvern pentru pachetul de baza va fi depasita? Se vor forma liste de asteptare pentru pacienti. Programarea pentru efectuarea unei interventii chirurgicale (care nu este urgenta) ar putea trena in aceste conditii si cateva luni, cum se intampla deja in alte tari europene, in special in Anglia, modelul de care se va apropia cel mai mult noua arhitectura a sistemului medical romanesc.

Aparitia unui „RCA medical”,

prin introducerea unei asigurari medicale suplimentare obligatorie pentru toti romanii care realizeaza venituri ca angajati sau din activitati independente.

Aceasta asigurare suplimentara obligatorie va acoperi toate serviciile medicale care nu vor fi cuprinse in pachetul de baza. Valoarea ei va putea fi fixata doar dupa stabilirea costului pachetului de baza. Intrebarea esentiala: care va fi pragul de deductibilitate pentru aceasta taxa (existenta deductibilitatii este mentionata in anexa 3 la legea Bugetului pe 2013)?

Serviciile medicale din acest pachet suplimentar vor putea fi furnizate atat de catre spitalele private, cat si de catre cele de stat. Faptul ca spitalelor private li s-a interzis sa mai contracteze cu statul servicii medicale din cadrul programelor nationale sau din aria maternitatilor nu este altceva decat pregatirea acestui pas. Caci Ministerul Sanatatii doreste sa mentina monopolul statului pe serviciile oferite in cadrul pachetului de baza.

Punct vulnerabil: Daca pragul de deductibilitate a asigurarii suplimentare obligatorii nu va fi suficient de ridicat, o buna parte din povara finantarii serviciilor medicale gratuite pentru romanii care nu sunt angajati, pentru pensionari, copii, elevi sau studenti va fi aruncata exclusiv in spatele romanilor care muncesc.

In acest caz, pentru a-i putea trata gratuit pe toti cei care nu platesc o asigurare de sanatate (importanti electoral prin numarul lor), statul va refuza sa mai asigure o serie de servicii medicale pentru cei angajati, care si le vor finanta direct si obligatoriu prin aceasta asigurare suplimentara.

Intrarea pe piata medicala a asiguratorilor privati (conform art. 3/g din hotararea de guvern publicata sambata de Ministerul Sanatatii).

Acestia vor colecta si administra asigurarile medicale suplimentare obligatorii. Autoritatea care va defini criteriile in functie de care asiguratorii privati vor fi acceptati pe piata din Romania si care va controla activitatea acestora va fi Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). In prezent, in interiorul CSA se formeaza deja o unitate specializata in piata serviciilor medicale.

CSA este condusa de Daniel Tudor, numit in functie toamna trecuta la propunerea PNL. Eugen Nicolaescu, presedintele uneia dintre comisiile parlamentare care l-au validat pe Tudor, a avut atunci cuvinte de lauda pentru venirea acestuia la CSA.

Intrarea asiguratorilor privati pe piata serviciilor medicale este singurul element comun tuturor celor trei variante de reforma a Sanatatii: varianta Vladescu (PDL), varianta Cepoi (PSD) si varianta Nicolaescu (PNL).

Aparitia unui pachet de asigurari medicale pentru bolile incluse in programele nationale.

Infiintarea unei Agentii Nationale de Programe de Sanatate in subordinea Ministerului Sanatatii a fost anuntata deja oficial. Aceasta este institutia care va prelua de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate intreaga putere de a imparti banii din Programele Nationale. Deja regionalizarea CNAS-ului in doar opt Case restrange consistent din capacitatea sa administrativa.

Scopul final este castrarea totala a CNAS, care va deveni inutila intr-un sistem in care nu exista contributii de sanatate (CASS). Astfel, ea se va transforma intr-o Agentie de plati, intermediar strict tehnic dintre bugetul statului si spitalele care sunt platite pentru serviciile medicale (conform anexei 3 la legea Bugetului pe 2013).

Centralizarea controlului,

prin introducerea achizitiilor centralizate si a posibilitatii ca ministrul Sanatatii sa concedieze direct managerii spitalelor care inregistreaza datorii timp de 3 luni consecutiv.

Atat centralizarea achizitiilor la Ministerul Sanatatii cat si prevederea de a demite managerii spitalelor daca acestia au inregistrat datorii timp de 3 luni consecutiv sunt deja legiferate. Un adversar redutabil se ridica aici in persoana baronilor locali, nemultumiti ca o pozitie grasa din schema lor le-ar putea fi rapita. In joc se afla controlul miliardelor de euro din sistemul medical de stat.

Punct vulnerabil: Controlul sistemului medical de stat va deveni extrem de politizat. Dar despre asta am mai scris aici.

Este dificil de prevazut daca aplicarea acestui plan va reusi in intregime. Printre dusmanii sai redutabili se numara anumiti baroni locali, actorii din sistemul medical interesati de mentinerea actualului status-quo si adversitatile politice din interiorul USL. Elementul favorizant pentru finalizarea acestui plan este popularitatea in continuare crescuta a guvernului Ponta.

Cea mai ignorata propozitie a ultimului comunicat de presa emis de Ministerul Sanatatii este: „anul 2013 va însemna anul schimbarilor radicale in sanatate”. Este semnalul limpede ca punerea in aplicare a planului de reforma de la Ministerului Sanatatii deja a inceput.

Planul secret de la Ministerul Sanatatii: introducerea unui RCA medical si eliminarea contributiei de 10,7%

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”