"Slovacia pentru slovaci": Premierul Fico recurge la nationalism pentru a-si ascunde incapacitatea economica (The Economist)

Declaratiile recente ale premierului slovac Robert Fico la adresa minoritatilor nationale ridica semne de intrebare, in conditiile in care, cred analistii, ele par sa fie facute pentru a ascunde incapacitatea guvernului sau de a gestiona criza economica si cresterea somajului, scrie„The Economist”. Combinatia dintre nationalism si lipsa de locuri de munca s-ar putea dovedi exploziva, afirma publicatia, adaugand ca „la doar 20 de ani de la obtinerea independentei, nationalismul este o caracteristica comuna a politicii slovace”.

„The Economist” relateaza ca intr-un discurs rostit la sfarsitul lunii februarie, Fico a starnit ingrijorare dupa ce a afirmat ca Slovacia a fost „creata pentru slovaci, nu pentru minoritati”. Desi premierul de la Bratislava a insistat ulterior ca declaratiile sale au fost interpretate gresit, analistii au spus ca Fico recurge la retorica nationalista pentru a abate atentia de la rata somajului de 15%, cea mai ridicata din ultimul deceniu. Este citat in acest sens si un articol dinSME, cel mai influent cotidian slovac, care afirma: „Premierul este atat de obisnuit sa aiba o majoritate parlamentara incat s-a decis sa faca parada de intoleranta sa fata de minoritati in speranta ca aceasta va ascunde incapacitatea sa de a gestiona criza economica si somajul in crestere”.

Publicatia afirma ca istoria Slovaciei independente s-a creat si pe mitul inlaturarii dominatiei straine, intai cea a ungurilor, dupa aceea a cehilor, fara a mentiona si problemele avute in secolul al XX-lea cu Germania nazista si cu Uniunea Sovietica. Slovacii au fost condusi de catre Budapeste pentru mai mult de 900 de ani, pana la sfarsitul Primul Razboi Mondial. Astazi, circa noua la suta din populatie se considera de origine maghiara. In numeroase orase si sate, ungurii sunt majoritari.

Disputele legate de limba oficiala in administratie, de inscriptiile de pe panourile stradale si de dubla cetatenie au fost obisnuite in ultimii ani. Apogeul acestor dispute a fost atins in 2009, candSlovacia i-a interzis aceesul pe teritoriul sau presedintelui ungur Laszlo Solyom. Oficialul de la Budapesta urma sa participe la dezvelirea unei statui a Sfantului Stefan in Komarno, un oras slovac aflat la granita cu Ungaria, unde ungurii sunt majoritari.

Potrivit informatiilor publicate de „The Economist”, declaratiile lui Fico au provocat proteste furioase si din partea liderilor comunitatii homosexuale si a celei rrome. Ele au venit la scurt timp dupa ce guvernul de la Bratislava a fost criticat pentru propunerea de infiintare a unor scoli-internat pentru copiii rromi. Raspunzand criticilor sai, Fico a spus atunci ca acestia sunt „ingeri ai drepturilor omului”.

„The Economist” afirma ca Fico a cochetat cu nationalismul si inainte. De exemplu,primul sau cabinet(intre 2006-2010) a inclus si Partidul National Slovac, condus deJan Slota. Printre altele, liderul nationalist a propus o politica fata de rromi ce presupunea „o curte mica si un bici lung”, amenintand de asemenea „sa mearga cu tancurile si sa darame Budapesta”. Publicatia scrie ca, in dese randuri, Slota putea fi vazut conducand pe strazile din orasul sau natal Zilina o masina Bentley, „un vehicul oarecum neortodox pentru un functionar public umil”.

Discursul nationalist al premierului Fico este si mai ingrijorator in prezent decat in perioada in care coalitia de guvernamant includea si formatiunea lui Slota, crede „The Economist”. In contextul in care rata de somaj a tinerilor a ajuns la 35%, combinatia dintre nationalism si lipsa de locuri de munca s-ar putea dovedi exploziva.