Corespondență din Pennsylvania: Câte lucruri ne poate spune o bancnotă de 1 dolar sau de ce mulți români din SUA votează cu Trump

Statul Pennsylvania este cel în care atât Kamala Harris, cât și Donald Trump au venit în ultima zi a campaniei. Atât de important este acesta pentru rezultatul alegerilor prezidențiale de astăzi, 5 noiembrie. Corespondentul HotNews Gabriel Bejan a discutat cu români din Pennsylvania.

• Sunt puține locuri în orașul Philadelphia, cel mai mare oraș din Pennsylvania, unde poți întâlni susținători ai lui Trump, iar unul dintre acestea este biserica românească. Corespondentul HotNews la alegerile americane a vorbit cu români care trăiesc în acest important oraș american pentru a afla ce așteptări au de la scrutinul prezidențial. 

Orașul Philadelphia votează în general candidați democrați, dar Pennsylvania, statul din care face parte, este unul dintre așa-numitele „swing states”: adică pot fi câștigate, atât de democrați, cât și de republicani. În 2016 și 2020, Trump și Biden și-au adjudecat pe rând victoria în Pennsylvania.

„Localitățile mici sunt problema în acest stat”, îmi spune un localnic cu care am schimbat câteva cuvinte înainte de a pleca spre biserica românească.

Oameni care-și afisează în fața caselor opțiunea pentru Harris. FOTO: Gabriel Bejan/HotNews

 „Problema”, așa cum o numește bărbatul, este că în marile orașe din Pennsylvania, Philadelphia (1,5 milioane locuitori) sau Pittsburgh (302.000), se votează în general cu candidatul democrat, iar în localitățile mai mici, de regulă, cu candidatul republican. Lucrurile fiind atât de clar împărțite, practic alegerile statale se tranșează la diferențe de câteva mii de voturi, într-o parte sau alta. 

Motivele sunt multe. America nu este țara marilor orașe. Deși SUA are aproape 350 de milioane de locuitori, orașul de pe locul 6 ca populație, Philadelphia, este aproape la nivelul celui de-al șaselea oraș al Franței, Bordeaux, în condițiile în care țara europeană e de cinci ori mai puțin populată decât SUA. 

Firme care-și afisează preferința pentru Kamala Harris în Philadelphia

Populația Statelor Unite este predominant populația orașelor mici și comunelor, ceea ce democrații descoperă, cu uimire, la fiecare alegeri. Dar nu doar astfel se explică uriașul sprijin de care se bucură un miliardar de 78 de ani, om al elitei de business, care are șanse importante să redevină președinte folosind o retorică împotriva elitelor urbane. Motivele oamenilor, ca și fațetele Americii, sunt multiple, iar unele pot fi explicate bine chiar de cei care au trăit comunismul: românii din SUA.

Biserica românească și pilda bancnotei de un dolar

„Când am venit în America, în 1980, cei mai mulți oameni donau la biserică un dolar. Uitați-vă acum, cele mai multe bancnote care s-au strâns azi sunt tot de un dolar”, îmi arată George Sfedu către masa de la intrare unde oamenii bisericii numărau donațiile strânse de la enoriași.

George Sfedu este consulul onorific al României în Philadelphia și ne-am dat întâlnire la biserica românească „Sfânta Treime”, unul dintre cele două lăcașuri de cult din oraș destinate să servească nevoilor spirituale ale unei comunități românești de aproape 10.000 de familii.

În biserică, acum, sunt însă numai vreo 40 de oameni. Oamenii bisericii îmi spun că cei care plătesc contribuția anuală de 80 de dolari sunt doar vreo 60. 

Pentru George Sfedu bancnotele de un dolar, strânse în coșulețul cu donații, reprezintă un semn că lucrurile merg prost în economia americană și că ar fi cazul unei schimbări. 

Consulul, ca și majoritatea românilor cu care am stat de vorbă la biserică, votează cu Trump. Motivele țin atât de economie, „The economy, stupid!”, cât și de celelalte probleme cu care se confruntă America. Pe listă sunt criminalitatea, despre care oamenii cred că a crescut în perioada lui Biden, și imigrația scăpată de sub control. 

„Trump vrea să taie taxele pentru companiile care reinvestesc astfel încât să poată concura cu cei din străinătate”

În ceea ce privește economia, pentru George Sfedu lucrurile sunt clare: „Nu ai cum să votezi pe cineva care-ți dublează prețul la benzină”. 

Oficial, inflația în SUA este sub 3 %, în scădere, dar mulți se plâng că prețul multor produse, printre care și benzina, s-a dublat. 

În Philadelphia, din ce am văzut, prețul unui galon este în jur de 3 dolari, ceea ce înseamnă că un litru de benzină costă de 80 de cenți. În România, este exact dublu. Dar tradiția galonului de benzină ieftin este una dintre țesăturile indestructibile ale economiei americane. Este mai mult decât economie, este religie. 

„O inflație de sub 3% nu e așa mare, comparativ cu Europa cel puțin”, îi spun consulului, dar acesta crede că lucrurile nu trebuie comparate pentru că, atât economiile, cât și așteptările oamenilor sunt diferite între America și Europa.

„Kamala Harris vrea să dea de pământ cu privații care speculează la prețuri, dar acestea sunt companii private, pun ce prețuri vor. Practic ce vrea ea să facă e să distrugă corporațiile și economia”, este convins George Sfedu. 

„Soluția lui Trump e mai bună?”, îl întreb. 

„Da, vrea să taie taxele pentru companiile care reinvestesc astfel încât să poată concura cu cei din străinătate. De exemplu, cei care vând mașini să ajungă la concluzia că e mai bine să-și facă fabrici în SUA”.

O persoană fără adăpost primește pomană o pungă cu sendvișuri

Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” a fost construită de anglicani, iar în 1913 aceștia i-au lăsat și pe românii din oraș să țină aici liturghia. În 1970, clădirea a fost donată definitiv comunității românești. Mai există o biserică românească, undeva în suburbii, în Elkins Park. Ambele sunt frecventate în mod egal de români.

„Noi aici în America, avem mai mult decât avem nevoie”, spune preotul Timotei Avram în predica de după slujbă și-i îndeamnă pe enoriași să aplece urechea și la cei nevoiași.

Preotul Timotei Avram de la biserica românească din Philadelphia

Un  om fără adăpost, despre care mi se spune că trăiește undeva prin apropiere, a plecat, într-adevăr, mulțumit de la biserica românească cu o sacoșă plină de sendvișuri. „E de-al nostru”, îmi spune omul care număra banii strânși din donații. „Vine mereu pe aici, ne mai ajută”. 

Tinerii care intră în grup și fac praf magazinele

Pe George Sfedu nu-l deranjează doar mersul prost al economiei, ci și criminalitatea crescută și imigrația necontrolată, pe care le vede corelate.

„Democrații au făcut legi permisive cu infractorii. Sunt adolescenți care intră câteva zeci, chiar o sută, într-un magazin, mascați, îl fac praf, fură tot și apoi fug. Chiar dacă-i prinde nu pățesc mare lucru. Dacă vă duceți la CVS (n.r. – lanț de farmacie universală) o să vedeți că acum orice deodorant e pus sub lacăt. Așa ceva nu a existat înainte”. 

„Dar numai imigranții fac asta, nu și localnicii?”, îl întreb pe consul.

„Sigur, și localnicii, dar numărul acestor fapte a crescut în același timp cu imigrația necontrolată de la frontiere. Sunt peste 30.000 de imigranți condamnați în țara lor care au intrat în SUA în ultima perioadă. Acestea sunt informații de la instituții, nu povești”, răspunde George Sfedu.

• Nota redacției: Acuzația despre imigranții care au fost lăsați să intre în SUA deși aveau condamnări în țările de origine au fost făcute de Trump și Vance, dar publicațiile care se ocupă de fact checking spun că mulți dintre aceștia au intrat în țară înainte de administrația Biden, chiar în timpul lui Trump.

George Sfedu a venit în America în 1979, după părinții săi care emigraseră deja aici, fiind la vremea respectivă, împreună cu fratele său, singurii studenți români din Pennsylvania. În prezent, spune că are propria companie în domeniul produselor chimice. 

„Nu există nicio statistică și nicio dovadă că imigranții sunt hoți și criminali” 

Adriana Mitchell, care a ajuns în America în urmă cu 17 ani, nu-i împărtășește părerea lui George Sfedu. Românca este avocată specializată în imigrări și spune că e mult mai complex decât să tragi o săgeată între între migrație și creșterea criminalității din oraș.

„Cred că noi, românii, care tot imigranți suntem, chit că acum avem un green card sau un pașaport american în buzunar, ar trebui să știm mai bine decât oricine că oamenii care își părăsesc țara nu o fac de bine”, spune ea. 

„Criminalitatea, mai ales furturile din magazine, nu are nicio legătură cu imigranții. Nu există nicio statistică și nicio dovadă că imigranții sunt hoți și criminali. Furtul din magazine în rândul adolescenților, mai ales, e un sport național, nici măcar nu știu în ce măsură are de-a face cu sărăcia și în ce măsură cu teribilismul vârstei”.

„Unde locuiesc eu e un stand cu biciclete de închiriat. Într-o noapte, pe la 2, a venit o gașcă de puști de vreo 15-16 ani care a distrus rastelurile și a furat bicicletele. 

Cum spunea cineva zilele trecute, imigranții sunt, în același timp, în opinia lui Trump și a lui Vance, hoți, criminali, scăpați din spitalele de nebuni, dar și cei care le iau locurile de muncă americanilor și mai și, deși nu au documente, votează (n.r.- Partidul Democrat, se înțelege) și, deși nu au documente, cumpără atâtea case încât cresc prețurile de nu mai pot bieții americani să-și permită locuințe. Sunt niște generalizări care sfidează logica elementară”, mi-a răspuns Adriana Mitchell când am întrebat-o ce părere are despre afirmațiile lui George Sfedu. 

La socializare după slujba de duminică

După terminarea slujbei, potrivit obiceiului, românii merg într-o altă încăpere a bisericii unde socializează, stau la masă și vorbesc despre problemele comunității. Sunt invitat să merg cu ei și-i provoc pe cât mai mulți să vorbim despre alegerile de peste două zile. 

O femeie care spune că a venit din Delaware, cam la două ore distanță cu mașina, e la fel de categorică precum George Sfedu. Ea votează Trump și-mi explică și de ce: au crescut prețurile și-mi dă și un exemplu concret.  Marca ei preferată de ulei de măsline costă acum 60 de dolari trei galoane (adică 11 litri), iar anul trecut era 30 de dolari. Practic s-a dublat, îmi explică femeia, care îmi mai spune că are o companie de camioane.

O altă doamnă, la vrei 45 de ani, spune că votează cu republicanii, în timp ce soțul ei cu democrații. A venit în America în urmă cu 15 ani și deși în România avea diplomă de medic, aici lucrează la asistentă, în timp ce soțul este profesor.

„Democrații nu țin cu albii și apoi fac parte din curentul acesta marxist, comunist,care  este ceva diavolesc. Noi știm cum era în România cu comunismul, nu era ceva bun”, explică femeia de ce va vota cu Trump. 

O altă femeie îmi spune că pe 5 noiembrie va vota cu „cei care sunt creștini” și că „Trump este un creștin mai bun decât cealaltă”.

„Partidul Democrat susține și alte religii care nu sunt creștine, religii care au rănit America, nu?”, spune femeia, referindu-se la religia musulmană. 

Dar, dincolo de  ideologie, doamna îmi spune că are și motive practice pentru care nu votează cu democrații. Ea are o firmă care se ocupă cu administrarea de clădiri de locuințe și după pandemie, când s-au pierdut joburi, a constatat că oamenii nu mai vor să muncească pentru că preferă să stea pe ajutoarele sociale primite de la guvernul democrat. 

„Nu se întâmplă la fel în toate statele, în Florida care e condusă de republicani economia merge bine, în Pennsylvania care e democrată economia merge în jos”, spune femeia.

Și apoi mai există un motiv: „Miza cea mai mare, pe care se bazează democrații să câștige este problema avortului (n.r. – Harris pledează pentru restabilirea dreptului constituțional la avort, anulat de majoritatea instalată de Trump la Curtea Supremă) Ce miză este asta? Poți să zici că ești creștin și democrat? Acum se bat cap în cap aceste lucruri?”.

„Românii din Philadelphia au în general un trai bun, din câte știu. De aceea au și venit în America, ca să trăiască bine”, încearcă să-mi descrie preotul Timotei Avram comunitatea enoriașii pe care o are. Preotul e născut în America, dar spune că se simte foarte legat de România, unde a revenit și a făcut școala teologică.  

Cea mai cunoscută piață de droguri în aer liber din America

Ne despărțim în fața bisericii de George Sfedu și de ceilalți români și merg să văd un cartier care arată o altă față a Americii. Se numește Kensington și este la câțiva kilometri distanță de biserica românească. 

Altădată cartier muncitoresc, Kensington este acum cea mai cunoscută piață de droguri în aer liber din SUA. Clădiri abandonate, gunoaie peste tot, oameni, în marea lor majoritate de culoare, zac pe trotuar, devastați din cauza drogurilor. 

Este un iad al oamenilor fără adăpost și al dependenților de fentanil. Toate administrațiile, indiferent de culoarea politică, au promis că fac ceva pentru localnicii din Kensington, dar nu s-a întâmplat nimic. 

Mă uit la acești oameni, din mersul mașinii, și am vaga impresie că nu-i afectează nici dublarea prețului la uleiul de măsline, nici cel al benzinei. Alegerile americane de astăzi nu sunt importante pentru toți, dar sunt descrise, de ambele tabere, ca existențiale pentru SUA și cruciale pentru lumea liberă.