Boala de care suferea Stephan Pelger. Care este legătura dintre depresie și insomnie
Designerul Stephan Pelger s-a sinucis, la 43 de ani. El suferea de depresie și avea probleme mari cu somnul, recunoscând că ajunsese să ia și 40 de pastile pe noapte pentru a putea dormi. Din acest motiv a ajuns și la dezintoxicare.
- VIDEO Ultima apariție televizată a designerului Stephan Pelger, găsit spânzurat: „Ajunsesem să iau 40 de pastile de somn pe noapte” / Incidentul de la Cannes care i-a agravat depresia
- Boala de care suferea Stephan Pelger. Care este legătura dintre depresie și insomnie
- VIDEO Stephan Pelger a creat ținute pentru Carmen Iohannis: „Asta este problema primei doamne”
Depresia este cea mai frecventă tulburare mintală din lume și reprezintă a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial. Potrivit datelor OMS, se estimează că 3,8% din populație suferă de depresie, inclusiv 5% dintre adulți (4% dintre bărbați și 6% dintre femei) și 5,7% dintre adulții cu vârsta peste 60 de ani. Aproximativ 280 de milioane de oameni din lume suferă de depresie.
Bolile mintale afectează fiecare al patrulea cetățean UE și pot duce la sinucidere, aproximativ 58.000 de oameni mor prin sinucidere în fiecare an, mai mult decât decesele anuale din accidente de trafic rutier, omucideri sau HIV / SIDA.
Care este legătura dintre depresie si insomnie
Insomnia este unul dintre simptomele depresiei.
Depresia sau episodul depresiv este o tulburare care provoacă un sentiment persistent de tristețe și de pierdere a interesului sau a plăcerii.
Elementul principal al unui episod depresiv major îl constituie o perioadă de cel puțin 2 săptămâni în cursul căreia fie există dispoziție depresivă fie pierderea interesului pentru toate activitățile.
Criteriile de diagnostic pentru episodul depresiv major presupun cinci din următoarele simptome pe o perioadă de trei săptămâni și cel puțin prima și a doua să existe în tabloul clinic:
- Dispoziție depresivă sau iritabilă în cazul copiilor și adolescenților
- Diminuarea marcată a interesului pentru aproape toate activitățile în cea mai mare parte a zilei sau aproape în fiecare zi.
- Scăderea ponderală sau creșterea în greutate
- Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi
- Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi
- Oboseală sau lipsă de energie aproape în fiecare zi
- Sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă
- Diminuarea capacității de gândire sau concentrare ori indecizie aproape în fiecare zi
- Gânduri recurente de moarte, ideația suicidal recurentă fără plan anume.
De asemenea, simptomele cauzează suferință în domeniul social și profesional, iar episodul nu poate fi atribuit efectelor fiziologice sau unei substanțe sau sau unei alte afecțiuni medicale.
La unele persoane, în cazul simptomelor depresiei severe, este necesară o internare în spital. Acest lucru poate fi necesar dacă persoana nu se poate îngriji în mod corespunzător sau atunci când este în pericol imediat de a își face rău, de a se răni pe sine sau pe altcineva.
Care sunt cauzele depresiei
Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin. Viziunea actuală a cercetărilor si clinicilor impune un model bio-psiho-social în care, la instalarea depresiei, contribuie atât perturbari biochimice la nivelul creierului cât si cauze psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului etc.). În aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reacție la un eveniment de viață negativ. Ulterior însa, episoadele se pot repeta fară nicio cauză aparentă, potrivit Centrului Medical de Diagnostic si Tratament „Dr. Victor Babes”.
Potrivit sursei citate, unele medicamente pot să inducă fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive orale și hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimicoticele.
Dintre afectiunile medicale care pot sa favorizeze apariția unor stări depresive, cele mai frecvente sunt cele neurologice (boli cerebrovasculare, epilepsia), endocrinologice (tulburarile tiroidiene și ale altor glande endocrine), cele infecțioase (infecția HIV, mononucleoza, pneumonia virală si bacteriana, tuberculoza) și inflamatorii.
În cazul femeilor,menopauza, sindromul premenstrual și nasterea recentă reprezintă cauze posibile suplimentare pentru depresie.
Riscul este mai mare în cazul persoanelor care au antecedente de tulburari afective sau un istoric de afectiuni psihice în familie, de consum de alcool sau substanțe psihoactive.
Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzând atât abordarea medicamentoasă cât si cea psihoterapeutică. Cu toate acestea, în unele cazuri pacienții ajung la sinucidere.