Dosarul Mineriadei: Cerere de urmărire penală pentru Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu

Președintele Klaus Iohannis i-a trimis marți ministrului Justiției, Alina Gorghiu, cererea de urmărire penală în cazul fostului premier Petre Roman și fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

UPDATE 17:50 Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, i-a transmis procurorului general cererile de urmărire penală primite de la președintele Klaus Iohannis, anunță Ministerul Justiției.

Conform Administrației Prezidențiale, Iohannis i-a transmis ministrului Justiției:

• cererea de urmărire penală a lui Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, pentru infracțiuni contra umanităţii;
• cererea de urmărire penală a lui Gelu-Voican Voiculescu, în calitate de fost viceprim-ministru în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, pentru infracțiuni contra umanităţii.

În 2020, dosarul Mineriadei a fost retrimis procurorilor pentru refacerea urmăririi penale

În decembrie 2020, instanța supremă a decis ca dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 – în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii – să se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a stat doi ani în cameră preliminară la instanța supremă.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci „injustiția”. „Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.

Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. În decembrie 2020, instanța supremă a respins definitiv ca nefondate aceste contestaţii.

Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei s-a întors la Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele „pretins comise” de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.

În 15 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus introducerea mai multor instituţii, între care Guvern, Jandarmerie, Parchetul General, ministerele de Interne, Finanțe și Apărării, ca părţi responsabile civilmente în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este judecat pentru infracţiuni contra umanităţii.