Programul de guvernare ARD. Ce propune Alianta la capitolul justitie, administratie publica si proprietate
Cele mai multe noutati propuse de Alianta Romania Dreapta se refera justitie, insa putine au sanse sa fie sustinute in viitorul Parlament. De exemplu, ARD propune eliminarea imunitatii parlamentarilor in cazul arestarii, perchezitiei si retinerii si confiscarea extinsa a bunurilor care provin din infractiuni. Confiscarea extinsa se loveste insa de caracterul licit al averii care se prezuma, potrivit Constitutiei in vigoare, prevedere pe care ARD o propune spre eliminare. Alte propuneri, care par dificil de aplicat, se refera la evaluarea judecatorilor si procurorilor la fiecare patru ani precum, redefinirea statutului procurorului (nu e clar in ce fel) si despartirea carierei de judecator de cea de procuror.
- Administratie: extinderea prerogativelor politiei locale, inclusiv in domeniul circulatiei rutiere pe drumurile din interiorul localitatilor.
- Proprietate: introducerea registrelor electronice, la nivel national, privind distributia drepturilor de proprietate imobiliara.
- Nota: HotNews.ro a realizat o selectie a noutatilor precum si a celor mai interesante/controversate propuneri din programul de guvernare prezentat astazi de liderii Aliantei Romania Dreapta. Pentru a vedea integral propunerile consultati documentul atasat. Notele explicative apartin redactiei.
Noutati la capitolul 19: reforma administratiei publice
- extinderea prerogativelor politiei locale, inclusiv in domeniul circulatiei rutiere pe drumurile din interiorul localitatilor. Nota: Nu e clar ce date statistice stau la baza acestei decizii si carei nevoi corespunde. In guvernarea Boc, PDL a desfiintat o serie de posturi de politie locala.
- transferarea in subordinea si responsabilitatea autoritatilor locale a elementelor de patrimoniu cultural, istoric si artistic aflate pe „teritoriul local”. Nota: Acest transfer, ca si altele realizate in trecut (scoli, spitale) ridica problema finantarii iar administratiile sarace suporta greu cheltuieli suplimentare.
- organizarea regionala (pe regiuni de dezvoltare) a tuturor structurilor deconcentrate ale administratiei publice centrale. Nota: Este un alt mod de a repune in discutie asa numita reorganizare administrativa in opt mari judete, care s-a blocat in 2011 din cauza UDMR. Dificil de realizat, din cauza opozitiei baronilor locali, dar esential pentru o mai buna accesare a fondurilor europene.
- dreptul administratiei publice locale de a incasa la bugetul local orice amenzi sau penalizari generate de fapte, actiuni sau activitati produse „pe teritoriul local”. Nota: Ar insemna o sursa suplimentara de venit, dar masura presupune o birocratie locala mai stufoasa si capacitate de a executa aceste amenzi.
- depolitizarea functiei publice in cazul structurilor administrative deconcentrate. Nota: este vesnicul obiectiv declamat in campanie de catre toate partidele si prima promisiune calcata in picioare in prima zi de la instalarea la putere. PDL a incercat cand era la guvernare exact masura contrara, si anume sa oficializeze politizarea administratia locala tocmai pentru a „iesi din ipocriziei”. Ordonantele guvernului Boc au fost respinse de Curtea Constitutionala.
Noutati la capitolul 20: proprietate si cadastru
- constituirea autoritatii nationale unice in materia administrarii distributiei drepturilor de proprietate imobiliara. Nota: Este una din marile probleme ale Romaniei, faptul ca nu exista un sistem centralizat care sa poata verifica proprietatile detinute de o persoana in multe judete, respectiv situatia lor juridica.
- introducerea registrelor electronice, la nivel national, privind distributia drepturilor de proprietate imobiliara.
- clarificarea legislatiei in materie de urbanism si amenajarea teritoriului, in sensul predictibilitatii, standardizarii si stabilitatii planurilor de urbanism de la nivelul localitatilor. Nota: Obiectiv important, dar forta acestei reglementari sta in aplicarea de sanctiuni drastice celor care incalca regulile de urbanism sau acorda derogari. In prezent, orice regula este calcata in picioare, administratiile locale acorda derogari dupa bunul plac astfel ca avem blocuri intre case sau regim de inaltime depasit mult peste planurile urbanistice zonale.
- crearea si intretinerea sistemului national de date spatiale. Nota: Este o mare restanta a Romaniei, din cauza careia Comisia Europeana a deschis in 2010 procedura de infringement.
Noutati la capitolul 21: Justitie si politici anticoruptie
- publicarea, in format electronic si integral, a tuturor hotararilor judecatoresti, de indata ce sunt redactate, unificarea practicii judiciare si eliminarea artibrariului din actul de justitie. Nota: Exista un program pilot la Vrancea, numit Jurindex, insa celelalte instante opun rezistenta la extinderea lui. Proiectul presupune apoi rezolvarea problemei anonimizarii datelor personale. Greu de pus in practica, insa esential pentru transparentizarea sistemului.
- redefinirea statutului procurorului. Nota: Nu e clar ce prespune acest proiect. De exemplu, USL intentioneaza sa scoata procurorii din categoria magistratilor si sa-i treaca in zona executiva sub control parlamentar. O astfel de masura risca sa subordoneze procurorii politicului.
- trecerea politiei judiciare in cadrul Ministerului Public si sub conducerea administrativa a procurorului general, pentru a se elimina riscul interventiei politice in activitatea politiei judiciare. Nota: Masura este necesara, ceruta insistent de procurori. Impotriva adoptarii ei s-a pronuntat Vasile Blaga pe vremea cand liderul PDL conducea ministerul de interne. Modul in care se exercita controlul politic asupra politiei judiciare s-a vazut cel mai clar in dosarul Voicu. Un instrument dificil de luat din mana politicienilor.
- crearea institutiei managerului de instanta/ parchet si preluarea, de catre acesta, de la managerii asistenti, a responsabilitatilor si sarcinilor administrative.
- modificarea sistemului de recrutare a judecatorilor prin introducerea a doua conditii noi: a) varsta minima de 35 de ani b) sa fi fost anterior avocat, procuror sau sa fi indeplinit alte profesii juridice care au presupus prestatii in instantele de judecata pe o perioada de cel putin 5 ani.
- introducerea sistemului de evaluare anuala a magistratului, care sa urmareasca: a)profesionalismul b)integritatea c)atitudiea pro-activa. Nota: Numerosi magistrati se deprofesionalizeaza, nu mai sunt la curent cu jurisprudenta si refuza formarea profesionala continua. Pe de alta parte, exercitatea cu rea credinta a mecanismelor evaluarii sau politizarea lor poate afecta grav independenta judecatorilor. Este un mecanism care poate fi introdus doar in momentul in care alte institutii din justitie (CSM, inspectie judiciara) devin suficient de puternice pentru a face presiunilor politice.
- introducerea unui examen de evaluare a cunostintelor teoretice, la fiecare 4 ani, pentru toti judecatorii si procurorii. Magistratii care nu promoveaza acest examen vor fi introdusi intr-un program de pregatire de pana la 6 luni, la finalul caruia vor sustine din nou examenul de evaluare. Cine nu promoveaza nici de aceasta data este exclus din magistratura. Nota: din nou se ridica delicata problema a independentei judecatorilor, care ar putea fi afectata grav de un sistem de evaluare viciat politic. Aceste masuri sunt eficiente si necesare exclusiv in conditiile asigurarii unor mecanisme de evaluare realizate strict pe criterii profesionale.
- introducerea unui nou criteriu de evaluare a activitatii judecatorului la concursurile de promovare in functii: „consecventa in interpretarea si aplicarea legii pentru situatii juridice identice”
- despartirea carierei profesionale a procurorului de cea a judecatorului, cu proceduri distincte de recrutare, formare initiala si continua; pastrarea calitatii de magistrat si a garantiilor de independenta pe cazurile instrumentate. Nota: nu e clar ce presupune despartirea celor doua cariere.
- eliminarea imunitatii parlamentarilor in ceea ce priveste retinerea, arestarea sau perchezitionarea acestora. Nota: In prezent, pentru actiunile de mai sus procurorii au nevoie de avizul Parlamentului. Greu de crezut ca viitorii parlamentari vor renunta la imunitate, in conditiile in care multi dintre ei candideaza tocmai cu scopul de a se acoperi cu protectia ei.
- eliminarea, din prevederile constitutionale, a prezumtiei de dobandire licita a averii. Nota: de actuala prevedere se impiedica aplicarea conceptului de confiscare extinsa, functional in Europa insa imposibil de aplicat in Romania din cauza actualei Constitutii. Adica, incazul unui traficant de droguri se confisca intreaga avere care nu poate fi justificata, nu doar bunurile care pot fi dovedite ca au rezultat din trafic.
- retrocedarea proprietatilor confiscate abuziv, in orice forma, de regimul comunist sau compensarea coresponzatoare si asigurarea unei jurisprudente unitate in materie, de catre instantele de judecata. Nota: Retrocedarea proprietatior este marea restanta a guvernelor de dreapta. Romania se afla in interiorul unei decizii pilot CEDO, care expira in primavara anului viitor, data pana la care trebuie pus la punct un mecansim functional de retrocedare si despagubire. Guvernul Ungureanu intentionase sa limiteze cuantumul despagubirilor la 15% din valoarea imobilului. Nu e clar ce inseamna „despagubire corespunzatoare”.
- eliminarea actiunii prescriptiei in incheierea proceselor penale in care nu s-a judecat decat fondul
- limitarea numarului actiunilor in judecata introduse abuziv
- in materie penala, hotararea sa devina executorie dupa judecata in apel. Recursul sa priveasca exclusiv motive de drept si sa contina un filtru de admisibilitate sub forma unei proceduri de admitere in principiu. Nota: masura ar scurta durata proceselor penale, ar degreva instantele superioare si ar diminua riscul prescrierii faptelor
- modificarea Codului Penal pentru a elimina posibilitatea suspendarii executarii pedepselor aplicate pentru infractiuni de coruptie. Nota: unele instante pronunta decizii de condamnare cu suspendare in cazuri grave de coruptie, ceea ce contravine politicii penale a statului care se afla sub monitorizarea Comisiei Europene la capitolul anti-coruptie.
- intarirea sistemului de recuperare a produselor infractiunilor si a mijloacelor folosite pentru comiterea infractiunilor; aplicarea confiscarii extinse si a confiscarii, in procese civile, a banilor sau bunurilor care provin din activitati de natura penala.
- obligativitatea inregistrarii audio a sedintelor de judecata de orice nivel
- publicarea continutului integral al hotararilor instantelor de judecata de orice nivel, imediat dupa redactare (e-justice)
- respingerea automata la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, a ministrilor desemnati care sunt urmariti penal sau condamnati.
- introducerea, in Regulamentul Camerelor parlamentare, a unui mecanism automat de pierdere a calitatii de parlamentar in cazurile in care s-au emis hotarari judecatoresti definitive de incompatibilitate sau condamnare. Nota: vezi cazul Diaconu, in care Parlamentul a decis prin vot neaplicarea unei decizii definitive pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie
- dezvoltarea de parteneriate strategice de cooperare cu guvernul Statelor Unite si guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru modernizarea sistemului judiciar si combaterea fraudei, crimei organizate si coruptiei.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro