Cum si-a rezolvat Stockholm problemele de trafic

In Bucuresti, pentru a rezolva problemele de trafic, Primaria Capitalei construieste pasaje si drumuri costisitoare, o parte dintre ele incurajand automobilele sa tranziteze centrul orasului (Pasajul de peste bd. Barbu Vacarescu, Pasajul de la Piata Charles de Gaulle, Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus). Autoritatile din Stockholm, unul dintre cele mai civilizate orase ale lumii, pentru a reduce traficul, au pus inca din 2006 taxa pentru masinile care tranziteaza centrul, construiesc parcari „park&ride”, dezvolta transportul in comun si construiesc piste pentru biciclete. Unde conduc masurile luate de cele doua capitale? In 2010 Stockholm-ul a fost desemnat de Comisia Europeana „European Green Capital”. In acelasi an Bucurestiul s-a clasat pe pozitia a doua in topul celor mai poluate capitale europene.

•     Citeste in articol cum si-a rezolvat Stockholm-ul problemele de trafic si de ce a ajuns capitala verde.

Introducerea taxei de congestie

Sttockholm-ul are aproximativ 800.000 de locuitori, iar cu tot cu zona metropolitana aceasta cifra se ridica la circa doua milioane. Potrivit datelor furnizate de Agentia de Transport Suedeza, in oras si zona sa metropolitana sunt circa 800.000 de masini. Intrucat Stockholmul este amplasat pe insule, pentru tranzitarea centrulului soferii trebuie sa treaca peste mai multe poduri. In 2006, deoarece in aceste zone se formau ambutejaje care generau aglomerarea centrului, autoritatile au luat decizia de a introduce o taxa de acces in zona centrala – taxa de congestie. Aceasta taxa este platita de soferii care tranziteaza cu masina centrul orasului intre orele 6.30-18.30 si este diferentiata in functie de ora: de la 10 pana la 20 de coroane suedeze (20 de SEK – aproximativ 10 lei), insa nu poate depasi 60 SEK/vehicul/zi, indiferent de cate ori intra si iese vehiculul din zona centrala. La orele de varf taxa are cea mai mare valoare – 20 SEK. Taxa de congestie nu se plateste de sarbatorile legale, in ziua precedenta acestora si in luna iulie. De asemenea, nu platesc taxa de congestie urmatoarele vehicule: salvarile, masinile straine, motocicletele, autobuzele mai mari de 14 t, masinile diplomatice si cele militare.

Cum functioneaza acest sitem:

– la punctele de intrare in centrul orasului au fost montate „puncte de control” cu senzori si camere de luat vederi, astfel ca fiecarei masini care trece pe acolo i se ia automat numarul de inmatriculare si se inregistreaza in sistem;

– la sfarsitul lunii, in functie de cate ori a intrat sau a iesit din centrul orasului (dar nu mai mult de 60 SEK/zi) proprietarului masinii i se emite o factura.

– aceasta factura poate fi platita in termen de 30 de zile.

– daca factura nu se plateste la timp, proprietarii masinilor sunt amendati cu 500 SEK (circa 260 lei).

Masinile trec pe la punctele de intrare in centrul orasului sunt verificate automat

Initial, in 2006 taxa de congestie a fost implementata, de proba, timp de 6 luni. In zilele imediat urmatoare dupa aplicarea acestei masuri, traficul in zona centrala a Stockholm-ului a scazut cu 20-25% (Vezi imagini). „Cetatenii au fost la inceput impotriva acestei masuri. Dupa perioada de proba insa, cand am facut cerut parerea polulatiei prin referendum, majoritatea oamenilor au sustinut masura deoarece s-a redus timpul de asteptat in trafic si poluarea. Dupa referendum am luat decizia de permanentizare a acestei taxe”, a declarat Victoria Strömberg, reprezentant al Agentiei de Transport Suedeze (ATS).

Traficul inainte si dupa implementarea taxei de congestie

Potrivit ATS, dupa 5 ani de la implementarea acestei masuri, rezultatele sunt spectaculoase:

– la orele de varf traficul a fost redus cu 10-15%. Initial diminuarea traficului a fost de 20-25% insa nu s-a mentinut;

– timpul de asteptare in trafic s-a redus cu 30-50%;

– emisiile de CO2 s-au redus cu 14%.

Unde au disparut masinile care veneau inainte de implementarea taxei in centru? Potrivit agentiei de Transport Suedeze, jumatate dintre cei care veneau cu vehiculul personal in centrul orasului s-au reorientat catre mijloacele de transport in comun, iar restul au renuntat la aceste calatorii – fie au ales alte destinatii, fie au impartit masina cu prietenii/familie.

In 2011 taxa de congestie a adus autoritatilor incasari de 800 milioane de SEK, dintre care 130 milioane reprezinta costuri de functionare si upgradare a sistemului, iar restul de 670 milioane SEK ( 320 milioane lei) – profit.

In perioada 2008-2009 banii incasati din taxa de congestie au fost investiti in: planificare urbana, benzi speciale pntru autobuze, largirea drumurilor existente, modernizarea semnelor de circulatie, parcari „park&ride” si evaluarea eficientei taxei de congestie.

Imagine din Gothenburg

Intrucat in Stokcholm s-a dovedit a fi un succes, Parlamentul Suedez a decis sa aplice taxa de congestie incepand cu 1 ianuarie 2013 si in orasul Gothenburg. O data cu introducerea acestei masuri se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

– imbunatatirea conditiilor de trafic;

– reducerea poluarii;

– sa aduca bani pentru finantarea unor proiecte mari de infrastructura in zona (doua tuneluri, un pod si imbunatatirea transportului public) in valoare de 34 miliarde SEK (3,5 miliarde euro).

Taxa de intrare in centrul Gothenburg-ului va fi ceva mai mica decat in Stockholm – respectiv 8-18 SEK pentru fiecare intrare – iar sistemul va permite si identificarea masinilor straine.

Dezvoltarea transportului in comun

In fiecare zi circa 750.000 de persoane utilizeaza transportul public din Stockholm realizandu-se in medie 2,5 milioane de calatorii pe zi. La categoria transport in comun intra autobuzele, metroul si trenurile.

Capitala Suediei are o retea de linii de metrou de 100 de km si 100 de statii. In zilele saptamanii metroul inregistreaza circa 1 milion de calatorii/zi.

Statie de metrou in Stockholm

In ceea ce priveste autobuzele, acestea sunt gestionate de operatori privati, insa sub atenta supraveghere a autoritatii locale care a impus conditii drastice privind investitiile in acest sistem, imbunatatirea lui si protectia mediului.

In total, in capitala Suediei sunt 2.100 de autobuze. Dintre acestea 60 la suta folosesc combustibili din surse regenerabile: Etanol, Biogas si Biodisel. In centrul orasului, toare autobuzele sunt obligate sa nu foloseasca combustibili fosili. „In acest moment din cele 2.100 de autobuze: 250 folosesc biogas, 800 etanol, 200 biodisel, iar restul carburant fosil. Pana in 2016 vrem sa avem 700 de autobuze pe biogaz. Operatorii sunt tentati sa foloseasca mai mult etanol, fiindca este mai ieftin, insa cel mai prietenos pentru mediu este biogasul si incercam sa-i convingem sa foloseasca din ce in ce mai mult acest combustibil. Biogasul este mai scump datorita retelei de distributie. Ca si costuri, un autobuz normal costa 3 milioane SEK, iar unul cu biogas 3,5 milioane SEK, deci nu este diferenta foarte mare. Pana in 2025 vrem ca toate autobuzele sa foloseasca energie verde. Biogasul este produs local din gunoiul menajer. In acest moment toate trenurile folosesc energie din surse regenerabile”, a declarat Sara Anderson, reprezentant al Stockholm Public Transport.

Autobuz care functioneaza cu biogas

Cum stimuleaza municipalitatea cetatenii sa foloseasca autobuzul:

– cand se planifica cartiere noi se introduc linii de autobuze;

– calitate buna a serviciilor;

– facilitati park & ride

– un pret accesibil pentru transportul in comun, acesta ramanand constant in ultimii ani. Un abonament pe luna in prezent costa 790 SEK (420lei/luna). Din 2007-pana in 2010 pretul lunar al unui abonament a fost de 690 SEK (circa 370 lei/luna)

Actuala provocare pentru autoritatile locale este sa faca fata cresterii populatiei Stockholm-ului (30.000 de persoane pe an) majorand capacitatea transportului public.

Construirea de parcari „park&ride”

In Stockholm sunt aproximativ 32.500 de parcari publice. Pentru a-ti lasa masina in aceste parcari se plateste intre 200 si 250 SEK/zi (100-130 lei/zi), iar pe perioada noptii circa 60 SEK (30 lei). Preturile sunt atat de ridicate pentru a-i descuraja pe soferi sa vina cu masina in centrul orasului. O alternativa mai ieftina sunt parcarile „park&ride” amplasate la capatul liniilor de metrou/tren si autobuz si unde poti sa-ti lasi masina ca sa circuli mai departe in oras cu transportul public. In Stockholm sunt 22 de astfel de parcari insumand 3.272 locuri de parcare.

Construirea de benzi pentru biciclete

In prezent Stockholm-ul are circa 800 de km de benzi pentru biciclete. In 2011 Consiliul Local a alocat circa 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea acestei retele, lucrarile urmand a fi facute pana in 2018, a declarat pentru HotNews.ro Gunnar Soderholm, seful departamentului pentru protectia mediului si ingrijirea sanatatii din cadrul primariei din Stockholm. In prezent 15 la suta din populatia Stockholm-ului foloseste acest mijloc de transport. Aici, abonamentul lunar este de 152 SEK (80 lei).

Date generale

Bucuresti:

Suprafata oras: 228 km 2

Zona metropolitana: 285 km2

Nr locuitori oras:1.628.426;

Nr. locuitori cu tot cu zona metropolitana: Bucurestiul nu are definita o zona metropolitana;

Nr masini: 1.100.000

Retea de metrou: 69 km

Retea de autobuze: 1.333;

Retea de piste de biciclete: 122 km;

Locuri de parcare publice: 3.300;

Stockholm

Suprafata oras: 188 km2;

Zona metropolitana: 6.519 km2;

Nr locuitori oras: 800.000;

Nr. locuitori cu tot cu zona metropolitana: circa 2 milioane;

Nr de masini: circa 800.000;

Retea de metrou: 100 km;

Retea de autobuze: 2100 autobuze;

Retea de piste de biciclete: 800 km;

Locuri de parcare publice: 32.500;

Nota: Acest material a fost realizat in urma unei vizite de documentare in Suedia oferita de Guvernul suedez.