Sari direct la conținut

Merkel vrea un nou tratat UE, cu puteri sporite pentru Bruxelles. Cat guvern national mai ramane?

HotNews.ro
Angela Merkel, Foto: Agerpres/AP
Angela Merkel, Foto: Agerpres/AP

Guvernul german condus de Angela Merkel planuieste un nou tratat european Sefii de state si guverne ai UE ar urma sa decida anul acesta infiintarea unei Conventii care sa puna bazele unor noi fundamente de drept pentru functionarea Uniunii Europene. Conventia urmeaza sa ia fiinta la un summit european prevazut pentru luna decembrie. Tratatele UE existente ingradesc politica fiscala comuna, iar in politica nationala a statelor membre, capii UE pot interveni doar cu recomandari. Aceasta ar urma sa se schimbe, dupa planurile guvernului Merkel. Pact fiscal si uniune politica sunt cuvintele-cheie. In traducere libera, mai mult control si mai multa delegare de competente politice, catre Bruxelles. Cata suveranitate de decizie mai ramane pentru statele si guvernele nationale din UE?

Opozitia politica din Germania, de regula vocala, nu a facut azi declaratii referitoare la „planul secret” al guvernului Merkel, dupa cum il numeste publicatia Bild. Se asteapta insa ca, din cadrul coalitiei de guvernare, crestin-socialii (CSU) sa foloseasca din nou acest prilej pentru a ataca „problema greceasca” si o eventuala iesire a Greciei din zona Euro.

In vorbe de catifea, Angela Merkel si ministrii sai de Finante si Externe vor „sa duca inainte integrarea europeana”. Spus mai pe sleau, un nou cadru legal al Uniunii Europene inseamna legiferarea Euro-pactului fiscal si a fondurilor de salvare, care socializeaza datoriile statelor membre. Mai inseamna uniunea politica a UE si chiar dreptul Curtii Europene de Justitie de a supraveghea bugetele nationale si de a sanctiona guvernele care intra cu bugetul pe deficit. Desi au existat si pana acum mecanisme europene de monitorizare a bugetelor si deficitelor nationale, sanctiuni „automate” pentru derapaje nu s-au aplicat niciodata, nici in cazul Greciei, dar nici in cazul Germaniei, acum 10 ani.

Romania a fost una dintre primele tari care au ratificat Euro-pactul fiscal, in mai 2012. Alte tari europene si-au lasat mai mult ragaz. In Franta, Belgia, Spania, dar si Bulgaria, el n-a fost inca ratificat. Iar in Germania, dupa ce a trecut de Parlament la 29 iunie, Europactul s-a impotmolit la Curtea Constitutionala, care a amanat din nou luarea unei decizii, prezumtiv pentru 12 septembrie. La ea acasa, „locomotiva germana” nu se grabeste deloc.

„Merkel face presiuni de mai multa vreme ca ratificarea pactului fiscal sa fie completata cu o uniune politica”, scrie Spiegel online, in articolul „Merkel forteaza un nou tratat UE”. Putine sunt insa statele Uniunii care se entuziasmeaza momentan de acest proiect, incropit pe„linia franco-germana“ de pe vremea presedintelui Sarkozy. La nevoie, proiectul urma sa fie decis in format redus, doar intre cele 17 state din zona Euro.

La intalnirea asa-numitei „Grupe de viitor“, un cerc de zece ministri ai tarilor UE reuniti informal, majoritatea a respins cererea ministrului de externe german Guido Westerwelle, de a pune bazele Conventiei pentru un nou tratat european. Sansele unui compromis intre cele 27 de state ale Uniunii sunt relativ mici, mai ales ca in unele tari UE e nevoie de trecerea Conventiei prin referendumul popular. De aceasta „piatra de hotar“ imprevizibila, vointa populara, s-au lovit si Irlanda, si Franta, si Olanda, unde poporul a spus „Nu“, la votul pentru adoptarea unei Constitutii Europene.

Cu toate acestea, Merkel continua sa ceara un nou fundament legal al UE. Nikolaus Meyer-Landrut, consilierul pentru probleme de politica europeana al cancelarului german, a confirmat la Bruxelles pentru Spiegel aceasta intentie. Existentul tratat de la Lisabona nu permite nici controlul fiscal cerut la vreme de criza si nici o politica unitara si coerenta a Uniunii.

Alt consilier guvernamental al lui Merkel, Elmar Brok (CDU), a declarat: „Pe termen scurt trebuie sa epuizam toate posibilitatile oferite de tratatele UE existente, pentru a lupta impotriva acestei crize. Schimbari mai ample de competente nu pot fi insa facute fara implicarea Parlamentelor, adica printr-o Conventie europeana”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro