Romanii din institutiile UE, Romania, si “dilema” Kennedy

Radu Magdin

Contributors.ro

Politica locala si-a spus cuvantul ieri. Insa Romania mai are si o politica in plan national si, din ce in ce mai important, in plan european. Marti, se asteapta ca premierul Victor Ponta sa tina un discurs pe afaceri europene in plenul Parlamentului. Dincolo de controversa “cine unde ne reprezinta”, problematica Uniunii Europene e mai complexa decat pare, atat in termeni de ce ne dorim -ce isi propune Romania in Uniune- cat si cum reusim sa bifam ceea ce ne propunem. Succesul in implementarea planurilor europene presupune atat politici de substanta cat si o retea care sa ajute punerea lor in practica. Or, o asemenea retea nu poate ignora romanii din institutiile Uniunii, care au acces la informatie, dincolo de ceea ce se vede sau intuieste de la Bucuresti. Prezentul articol este dedicat acestor romani, pornind de la opinia lui Kennedy cu privire la cine ar trebui sa ajute pe cine; daca Romania vrea sa fie sprijinita de o “armata” de oameni competenti “de la UE”, trebuie sa arate ca vrea acest lucru, ca ii pasa de ei si ca e gata sa reciprocheze ajutorul.

Uniunea Europeana merge, sub panica pietelor, accelerat, spre oEuropa cu doua viteze si intr-un final, mai mult sau mai putin asteptat, spre oUniunea politica. Dupa cum mentionam intr-un articol anterior, scepticii ar trebui sa fie “linistiti”, calendarul unei integrari mai profunde continua. Asta inseamna din ce in ce mai multa putere concentrata la Bruxelles si cresterea importantei retelelor din oras. Acest lucru presupune investitii in aliante multinationale dar si in consolidarea retelelor nationale. Aliantele se pot face la Bruxelles sau cu ocazia unor summituri regionale (foarte buna initiativa “Prietenilor coeziunii” in contextul negocierilor -care se anunta dure– vizand bugetul european 2014-2020). In schimb, retelele se consolideaza prioritar “in oras”, respectiv pe axa Bruxelles-capitala nationala.

Romania are o optiune, si cu cat o exercita mai repede, cu atat ii va fi mai bine. Poate investi rapid in consolidarea retelei romanesti la Bruxelles, sau poate lasa lucrurile sa mearga de la sine, deci … sa cam stationeze. Desigur, dilema in orice relatie de dragostea institutionala la prima vedere e cine curteaza pe cine, Romania pe romanii din institutii sau ei pe tara de origine. Personal, cred ca este necesar un prim semnal politic / guvernamental puternic urmat de strangerea randurilor pentru cei, de ambele parti, care isi doresc aproapierea, care cred intr-o retea romaneasca puternica.

Interesul pentru consolidarea retelei romanesti in Bruxelles si a strangerii relatiilor dintre administratia nationala si romanii din administratia europeana, ar trebui sa fie comun. Desi unii din romanii din institutiile europene au incetat sa mai creada in Romania, realitatea politica taindu-le elanul, acestia ar trebui sa realizeze ca, pentru o pozitie mai ridicata la nivelul institutiilor, e util, dincolo de meritul individual care nu poate fi contestat sau suplinit, si un sprijin national. Or, e greu sa te sprijine cineva cand nu te cunoaste. Poti trai intr-o splendida izolare de Romania, dar intrebarea e daca merita, ca investitie in viitorul profesional.

Pe de alta parte, autoritatile nationale trebuie sa realizeze ca, mai mult ca oricand, informatia europeana inseamna putere. Cei aproape o mie de romani care lucreaza in instititutiile europene (din care 727 la Comisia Europeana, cel mai important angajator) sunt literalmente peste tot -tematic vorbind-, in primul rand in Comisie, dar si in Parlament, Consiliu, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, unele agentii. Au pozitii diferite, fiind asistenti (AST, gradele 1-11) sau administratori (AD, gradele 5-16). Pentru o evidenta exacta va invit sa cititi tabelul acesta de la Comisia Europeana. Dincolo de cifre reci, o realitate calda – fiecare pozitie pe un domeniu de interes e importanta; de exemplu un asistent de director general stie enorm, ca flux de informatie. Un sef de unitate, un director sau director general au o viziune de ansamblu asupra unei intregi politici europene, un administrator din DG ECFIN stie mai bine ca oameni seriosi “de finante” situatia economica a Uniunii, si tot asa.

E in interesul Romaniei sa aiba o relatie foarte buna cu acesti romani si sa ii sprijine totodata sa mearga spre pozitiile dorite de ei. Germania, de exemplu, isi invita periodic oamenii cheie din institutii la Berlin; acestia sunt onorati ca li se cere parerea, capitala e onorata ca ii are si ca poate conta pe ei, sprijinindu-i totodata la momentul potrivit. Ca sa poti invita cat mai multi oameni cheie, trebuie insa sa ii ai (de exemplu, sunt foarte relevante in acest sens pozitiile AD 7-16, or majoritatea romanilor sunt AD5), de aceea, autoritatile romane trebuie sa se sincronizeze in momente critice cu romanii din institutii. Un asemenea moment este reforma statutului functionarilor europeni, care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2013. Reforma statutului functionarilor pleaca de la dorinta mai multor state membre de a reduce cheltuielile administrative ale UE, dorinta rezultata in urma situatiei economice si bugetare, dar si a presiunilor politice eurosceptice la nivel national.

In acest context, cand statele membre vor discuta despre masuri corective, atunci ar trebui sa se discute si despre dezechilibre la nivel de management, unde unele nationalitati sunt suprareprezentate, in timp ce UE12 (statele aderate din 2004 incoace) sunt subreprezentate. Este utila eventual si detasarea de la institutiile europene spre cele nationale daca unii functionari o doresc (in prezent este posibila situatia inversa). Daca de exemplu te poti intoarce in tara pe o pozitie de management o perioada, contribui cu experienta dar ai si un avantaj la concursuri manageriale (pe baza experientei proaspat dobandite) in institutii. Mai sunt si alte chestiuni, iar o conversatie punctuala cu romani implicati din institutii este binevenita si posibila pentru cei interesati.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Romanii din institutiile UE, Romania, si “dilema” Kennedy

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”