FOTOGALERIE Arhiva secreta a Vaticanului. Documente unicat despre Michelangelo si Galileo, Napoleon si Maria Stuart, scoase pentru prima oara la lumina

Un salt unic in trecut, care te lasa fara respiratie. E greu sa descrii emotia cu care pasesti intr-o sala unde sunt adunate manuscrise vechi de sute si sute de ani. Documente care au trecut prin mana celor mai cunoscuti si puternici oameni ai istoriei, scrisori inedite semnate de oameni de stiinta, savanti si artisti – documente, pana azi, rezervate doar unor privilegiati. Am capatat statut de privilegiati. Expozitia „Lux in Arcana” este rodul unor repetate selectii de comori intre comori arhivistice.

• „Este prima oara, si probabil singura data cand documentele parasesc Arhivele Vaticanului”- spun organizatorii expozitiei Lux in Arcana, inaugurata la Roma la 29 februarie.

Cum s-a organizat expozitia?

Arhivele secrete ale Vaticanului se intind, daca rafturile ar fi puse in linie dreapta, pe o lungime de 85 de km. Acum un an si jumatate, cand s-a decis organizarea expozitiei, responsabilii au ales, din mii de documente unice, care contin milioane de nume, date si informatii – pe cele mai semnificative.

Mai intai, au selectionat 300, dar si asa era prea mult. Asa ca au ales o suta de manuscrise, raritati intre raritati.

Michelangelo si Bernini

Expozitia este gazduita de Muzeele Capitoline din Roma si este impartita in sapte sectoare bine delimitate. Vizitatorii pot cerceta cu ochii lor scrisori, codice, pergamente si registre care au fost scoase acum la lumina, pentru prima oara, cu ocazia implinirii a 400 de ani de la fondarea Arhivelor Secrete ale Vaticanului.

„Asa se scrie istoria”- este primul gand pe care il ai, pasind pe coridoarele expozitiei. Documentele originale sunt acolo, in fata ta, scrise de mana, cu o caligrafie marunta, mai mult sau mai putin lizibila: vorbesc de la sine, sunt seci si detaliate. Un exemplu: scrisoarea lui Michelangelo catre episcopul din Cesena, in legatura cu lucrarile de pe santierul Bazilicii Sfantul Petru. Pe o chitanta vedem semnatura celebrului sculptor Bernini, ramasa si ea ca marturie a unor relatii de munca, vechi de sute de ani.

Arhive „secrete”

Aflam din expozitie ca denumirea arhivelor „secrete” atrage curiozitatea tuturor si a aprins imaginatia scriitorilor, de-a lungul anilor.

De fapt, denumirea arhivelor de „secrete” vine de la sintagma „Archivum secretum” care inseamna Arhiva privata, deci personala, a Papei. Tocmai pentru a demonstra, intr-un fel, „transparenta” dorita de organizatori, expozitia se intituleaza „Lux in arcana”, „Lumina in Arhiva”.

Convertirea imparatesei Chinei si scrisoarea incasilor

Documentele acopera o arie geografica extinsa: Europa, Asia, America, Africa. Ziaristii observa cu aviditate mesaje de la popoare indepartate, scrise in toate limbile, pe hartie, pe matase, pe coaja de copac sau pe pergament.

Vedem primul manuscris in limba mongola, care este prezent in expozitie. La cativa pasi, se poate admira o misiva a imparatesei Chinei, scrisa pe o fasie de matase lunga de aproape un metru, in 1650. Imparateasa, care face parte din dinastia Wang, ii comunica Papei ca s-a convertit la catolicism, luand numele de Elena. Tot Papei Leon al XIII-lea, numit „mare maestru al rugaciunilor”, ii este adresat si mesajul indienilor Ojibwe si scrijelit pe o coaja de mesteacan. La fel de inedita este si o misiva in limba quechua primita de Papa Clement al VIII-lea de la incasi.

Ultima scrisoare a Mariei Stuart

O intreaga sectiune a expozitiei este dedicata protagonistelor feminine ale istoriei, care au avut, de-a lungul timpului, legaturi spirituale cu Sfantul Scaun. Imparateasa Sissi a Austriei ii trimite Papei Pius al IX-lea o scrisoare de multumire, in timp ce Cristina, regina Suediei, semneaza actul de abdicare.

Un document care da fiori vizitatorului este ultima scrisoare a Mariei Stuart adresata Papei Sixtus al V-lea in 1586, cu doua luni inainte de a urca pe esafod.

Un alt mesaj, alta regina, aceeasi soarta: Maria Antoaneta, care deplange situatia in care se afla, cu putin inainte de a fi decapitata. Este expus, in aceeasi sectiune, si documentul prin care a fost proclamata Dogma Neprihanitei Zamisliri a Maicii Domnului.

Divortul lui Henric al VIII-lea

Poate unul din cele mai impozante si importante documente prezentate este scrisoarea membrilor Parlamentului englez catre Papa Clement al VII-lea din 1530, prin care se solicita anularea casatoriei dintre Henric al VIII-lea si Caterina de Aragon. Un document cu atat mai „greu” ca valoare istorica, cu cat este imbogatit cu sigiliile a peste 80 de lorzi si episcopi englezi, sustinatori ai regelui. Refuzul Papei de a aproba divortul a avut ca efect schisma cu Biserica Catolica si nasterea celei Anglicane.

De la nasterea bisericii Anglicane, la nasterea Luteranismului: este expusa si bula papala prin care Papa l-a excomunicat pe Martin Luter.

Procesul impotriva lui Galileo Galilei si 60 de metri de marturii contra Templierilor

Un alt capitol dureros al istoriei Bisericii Catolice este marcat prin expunerea documentelor legate de procesele conduse impotriva lui Galileo Galilei si cel contra lui Giordano Bruno, condamnat ca eretic si ars pe rug in februarie 1600.

Episoade obscure si partial „iluminate” din istoria milenara a Bisericii Catolice, apar in 60 de metri de pergament care contin 231 de marturii impotriva Cavalerilor Templieri.

O pecete masiva este pusa pe documentul care confirma „Concordatul” dintre Republica Franceza si Sfantul Scaun, punctand inceputul libertatii religioase in Franta. Cursiv, cu litere apasate, se poate citi si semnatura la finele documentului: Bonaparte.

Nu lipsesc pagini inedite legate de corespondenta unor cunoscuti filozofi si oameni de stiinta: Erasmus de Rotterdam, Niccolo Copernico sau Voltaire, care i se adreseaza Papei Benedict al XIV-lea.

La iesirea din Muzeele Capitoline, in sfarsit, iti poti trage rasuflarea si te intrebi daca nu cumva ai ratat un document important, insemnat pe lista celor „100”.

Poti fi sigur, ceva tot a ramas nevazut.