Lăsați-vă copiii să fie supărați! De ce nu trebuie să vă temeți de emoțiile negative ale copiilor și cum îi ajută în viață
Secretul pentru a avea copii fericiți este să le permitem să fie și supărați. Emoțiile negative pe care cei mici le resimt atunci când sunt supărați îi ajută să se dezvolte sănătos. Frica de aceste sentimente negative poate duce la probleme de comportament pe termen lung. Copiii care își gestionează bine emoțiile au mai multe șanse să se descurce bine la școală și să se înțeleagă cu ceilalți.
Ori de câte ori un copil este supărat, părinții caută, adesea instinctiv, să-l înveselească sau să-i distragă atenția de la tristețe. Nu e nimic în neregulă să faci lucruri frumoase pentru copil, mai ales când este trist, însă acest comportament nu te ajută să descoperi care este sursa a ceea ce îl supără pe copil.
Dar chiar și atunci când știi sursa tristeții lui – cum ar fi că nu-l lași să mai stea la TV seara sau să nu ai în casă biscuiții lui preferați – copilul poate crede că reacția lui negativă este potrivită. El trebuie să învețe să înțeleagă și să gestioneze și aceste sentimente. I-ai putea cere să respire adânc sau să exprime în cuvinte ceea ce-l deranjează. Îl ajuți, spun specialiștii, dacă îi validezi sentimentele – „Știu cum te simți, dar nu putem acum să facem asta, din păcate” –, dar rămâi ferm pe ceea ce trebuie să se întâmple – „Acum trebuie să ne culcăm! ”. Va trebui să ai răbdarea pentru a-l lăsa pe el singur să-și găsească resursele pentru a depăși momentul.
Emoțiile negative și viața de adult
Bebelușii plâng, copiii mici fac crize. „La un moment dat, părinții se așteaptă ca micuții să înceapă să-și gestioneze sentimentele fără crize. Reglarea emoțiilor însă e un proces complex. Necesită atât de multe abilități, inclusiv atenție, planificare, ajutându-se la dezvoltarea cognitivă și a limbajului”, spune dr. Pamela Cole, psiholog la Universitatea Penn State, specialist în reglarea emoțiilor din copilăria timpurie.
Copiii care învață să-și gestioneze emoțiile negative în mod eficient au mai multe șanse să dezvolte rezistența de care au nevoie ca adulți, susțin specialiștii. Teama de aceste sentimente negative poate duce la probleme de comportament pe termen lung. Cât sunt mici, copiii se pot rușina de aceste sentimente și pot avea gânduri de îndoială: „Sunt supărat, probabil că sunt un copil rău!” ori „Sigur e ceva în neregulă cu mine…”.
Copiii își dezvoltă acele abilități în momente diferite, spun psihologii. Capacitatea lor de a gestiona sentimentele negative depinde de genetică, temperamentul lor natural, mediul în care cresc și factori externi, cum ar fi cât de obosiți sunt sau cât de foame le este. Părinții, profesorii și alți îngrijitori joacă toți un rol esențial în a-i ajuta pe copii să învețe să-și gestioneze sentimentele.
Cum îi ajutăm pe copii să-și înțeleagă și depășească sentimentele negative
Iată strategiile testate științific pe care părinții și alte persoane care petrec timp cu copiii le pot folosi pentru a-i învăța aceste abilități importante:
- Începeți devreme: bebelușii care se supără repede și sunt greu de liniștit au risc mai mare să aibă probleme în gestionarea emoțiilor atunci când cresc, afirmă dr. John Lochman, psiholog la Universitatea din Alabama, specialist în programe de prevenire a agresiunii la copiii cu risc. Copiii au nevoie să învețe despre sentimente. Iar părinții pot începe să le vorbească despre acestea când sunt încă bebeluși. Arătați-le când personajele din cărți sau din film se simt triști, fericiți, supărați sau îngrijorați.
- Construiți și mențineți relații de prietenie cu cei mici: studiile arată că micuții care au o relație sigură și de încredere cu părinții lor dovedesc o mai bună reglare a emoțiilor când sunt copii mici, decât cei ale căror nevoi nu sunt satisfăcute de părinții lor. A fi consecvent și reconfortant vă va ajuta să dezvoltați un atașament sigur cu copilul dumneavoastră.
- Vorbește-le și învață-i: Învață-ți copiii să recunoască și să-și numească emoțiile. Nu purtați conversația cu ei cât timp sunt supărați. „Când lucrurile sunt calme, găsiți oportunități de a vorbi despre sentimente și strategii pentru gestionarea lor”, recomandă dr. Cole. „Nu vei reuși într-o singură conversație, dar poți începe așa, cu multă răbdare.”
- Fii un bun model de comportament: Știi cum se spune – „Fă cum spun eu, nu cum fac eu”? „Este exact invers”, afirmă dr. Alan Kazdin, psiholog la Universitatea Yale și director al Centrului Yale Parenting, care studiază strategiile de creștere a copiilor pentru a reduce problemele de comportament. Copiii învață modelând ceea ce fac părinții lor, nu ceea ce au de la părinții lor.
- Păstrează-ți calmul: modelarea unui comportament bun este mai ușor de spus decât de făcut, mai ales când preșcolarul face o criză. Dacă ești pe cale să îți pierzi calmul, ia pauză un minut pentru a respira și calmează-te înainte de a aborda situația. „Du-te în cealaltă cameră și revino când ești mai calm”, propune Kazdin, care s-a bazat pe zeci de ani de cercetare pentru a proiecta un training on-line gratuit pentru părinți. „Nu eviți situația, dar poți evita o reacție impulsivă.”
- Discutați cu el cum să reacționeze în situații dificile: Când copilul tău este calm, vorbește despre câteva modalități prin care poate face față unei situații dificile. Imaginează-ți că a împins un coleg de clasă care avea o jucărie pe care și el și-o dorea. Când lucrurile sunt calme, vorbește-i despre diferite alegeri pe care le-ar putea face data viitoare: ar putea să-i spună profesorului, să-i ceară colegului de clasă să se joace pe rând sau să găsească altceva cu care să se joace. Acest proces îl poate ajuta să dezvolte abilități de rezolvare a problemelor.
- Nu uita să exersați: după ce vorbiți despre opțiuni posibile, este timpul să exersați prin joc de rol și repetiți. Pretinde, pe rând, că ești fie copilul tău, fie colegul de clasă. Cu exersare, copiii vor începe să aplice acele noi abilități în lumea reală.
- Fiți o echipă: pentru copiii care învață reglarea emoțiilor, consecvența este cheia. „Este foarte important ca părinții, bunicii și profesorii să lucreze împreună pentru a rezolva problemele de autoreglare ale copilului”, ne sfătuiește dr. Lochman. „Stați să discutați și planificați o abordare coordonată pentru a gestiona comportamentele copilului.”
- Reglați-vă așteptările: dacă e cu adevărat speriat sau stresat, copilul nu se va purta așa cum a învățat, oricând de mult ți-ai dori tu asta. Când le este frică sau simt anxietate (cum ar fi să se vaccineze sau în prima zi de școală), s-ar putea să nu poată accesa abilitățile de autoreglare pe care le folosesc în situații cu mize mai mici. Într-o situație extrem de stresantă, copiii au nevoie de mai mult sprijin din partea adulților.
- Gândiți pe termen lung: majoritatea copiilor învață să gestioneze sentimentele mari până la școala elementară. Dar asta nu înseamnă că dezvoltarea lor emoțională s-a încheiat. Funcțiile executive – abilități precum planificarea, organizarea, rezolvarea problemelor și controlul impulsurilor – continuă să se dezvolte până la vârsta adultă tânără. Când comportamentul copilului tău te frustrează, adu-ți aminte că reglarea emoțiilor necesită timp.
Dar cel mai important lucru rămâne relația cu copilul tău. Indiferent dacă sunt în scutece sau se pregătesc să înceapă școala, niciodată nu este prea devreme sau prea târziu pentru a vă consolida relația, asta pentru că cei mici învață de la oamenii în care au încredere.
(Sursa foto: Dreamstime.com)