Bacalaureat 2011, un cutremur in sistemul educational romanesc. Concluzii finale

Cu siguranta bacalaureatul 2011 va ramane in istorie ca detonator al unei paradigme care dureaza de mai mult de 21 de ani. Un examen care ar fi trebuit sa arate ca invatamantul romanesc se afla pe cele mai “inalte culmi de civilizatie si progres” l-a demontat pana la proportiile sale reale.

Din fericire pentru noi, ca natie, s-a rupt ceva. S-a produs revolta sistemului impotriva minciunii, mistificarii, fariseismului si ipocriziei in care il incorsetasera mai marii zilei. Nu a intregului sistem. Dar a unei parti suficient de importante ca sa produca un cutremur de asa magnitudine. Cine a tolerat si incurajat un bacalaureat nedemn si mincinos? Cei care aveau nevoie de materie prima la fabricile de diplome. Si aveau si puterea de decizie. Parlamentari, rectori sau profesori universitari, care au croit o legislatie potrivita acestui scop si ministri ai educatiei, controlati, cum spunea Mihai Hardau, de catre universitatea Spiru Haret si alte universitati de stat sau private.

Rezultatele examenului

Corectarea contestatiilor n-a adus mari schimbari in procentele de promovare ale judetelor. Media pe tara ramane tot undeva la 45%.

A fost un examen suta la suta corect? Nu. Diferentele enorme intre procente, intre Suceava (65%) si Ilfov (24%), adica 41 de puncte procentuale, sfideaza in continuare legile statisticii, fiind vorba de mii sau zeci de mii de subiecti. Adica s-au adunat in Suceava cei mai performanti elevi si profesori, iar in Ilfov sau Mehedinti (27,5%), cei mai chiulangii si neperformanti. Cine poate admite asa ceva?

Iar Mehedintiul a traversat el insusi drumul de la grandoare la decadenta. De la 98% in 2009, la 82% in 2010 si la 27% in 2011. Poate cineva din conducerea Inspectoratului Scolar Judetean sa dea o cat de palida explicatie la aceasta prabusire? Ma tem ca nu. Chiar si numai acest exemplu si ar fi suficient sa ilustreze drumul parcurs de invatamantul romanesc.

Probabil, un procent de promovare real, mediu, pe tara, ar fi fost undeva intre 30-35%. Daca nu s-ar fi copiat de loc. Explicatia si situatia reala sta cam asa: 1/3 dintre elevi sunt foarte buni si performanti, si-au vazut de treaba si au invatat, impulsionati si de familii, cu sau fara meditatii, alta treime, desi capabili, s-a culcat pe urechea ca vor copia, la fel ca in anii trecuti, iar ultima treime nu avea ce sa caute la liceu. Locul lor era pe un traseu educational gen scoala profesionala, sau de arte si meserii, fara bacalaureat si studii superioare. Intrebati orice profesor care lucreaza efectiv in licee teoretice sau grupuri scolare si va da proportii asemanatoare.

Trebuia mers mai departe si identificate toate lucrarile identice. Surprizele ar fi fost de proportii. Dar, probabil, sfatuit si de partid si speriat de proportiile gunoiului gasit sub pres, ministrul Funeriu a batut in retragere.

Cum se explica rezultatele?

Cred ca au contat, in ordine:

• Mesajul ministrului Funeriu, care a transmis inspectorilor generali si presedintilor de comisii: faceti-va datoria si nu veti pati nimic. Eu va asigur spatele;
• Absenta universitarilor ca presedinti de comisii. N-au venit sa mai preseze sa  treaca cat mai multi candidati, ca era prea mica indemnizatia de presedinte de comisie. Acum probabil regreta;
• Schimbarea componentei comisiilor, inlocuirea celor abonati de ani buni cu alte cadre didactice, cunoscute ca oneste si verticale;
• Camerele de supraveghere si amenintarea ca se vor confrunta tezele identice.
• O noua metodolgie mult mai stricta, cu sanctiuni drastice pentru elevii si profesorii prinsi cu pacate.

Cum se impart vinovatiile?

Vinovatia sistemului. In parte apare inca din primul paragraf. I-a condus pe toti elevii, pot nu pot, vor nu vor, pe singurul traseu educational disponibil, cel liceal, pentru a asigura materie prima fabricilor de diplome. In anii trecuti i-a sanctionat, pur si simplu, chiar daca numai prin eliminarea din comisiile de examen, pe aceia care incercau sa ridice glasul. Nu este in regula ca examenul la limba si literatura romana este unic, atat pentru cei care au urmat specializarea filologie (4-5 ore pe saptamana), cat si pentru cei care au mers pe o specializare tehnologica (3 ore pe saptamana). Examen care pune accentul pe teorie literara si istoria literaturii romane, in loc sa puna accentul pe comunicare, scriere corecta, gramaticala. In liceu nu se mai face gramatica limbii romane. Motiv pentru care mai gresim si noi astia, cu pretentii. Ce-i trebuie unui viitor tehnician in constructii sa stie intriga din Fefeleaga sau Razvan si Vidra? Greu se spus. La matematica, de exemplu, subiectele de bacalaureat sunt diferentiate, intre traseul teoretic si cel tehnologic, ultimele fiind mult mai usoare. Viitoarele examene de bacalaureat, prevazute de noua Lege a Educatiei Nationale, prevad probe transdisciplinare, care vor pune accentul pe judecata, caracterul aplicativ si interdisciplinar al competentelor achizitionate. Mai putina toceala si mai multa gandire critica, creativitate, si initiativa personala.

Pe de alta parte, nici nu poti cobora foarte mult nivelul de incarcare a programei liceale, pentru ca trebuie sa asigure conexiunea si trecerea lina spre cursurile de invatamant superior. Si asa se plang profesorii universitari ca primul trimestru trebuie sa refaca materia de liceu, ca altfel nu intelege nimeni nimic. Solutia este ca doar cei capabili sa parcurga o asemenea curricula sa aiba acces la liceu. Prin examen de admitere, cum se si prevede in noua Lege a Educatiei.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro