Cum au românii talent
Recordul de audienţă al emisiunii Românii au talent de pe PRO TV a rămas încă insuficient analizat, deşi se pregăteşte intens al doilea sezon. Încă de la prima ediţie, vârful de audienţă atingea aproximativ 4 milioane de telespectatori, o medie de 18 puncte pe audienţă în mediu urban şi o cotă de piaţă de 35,8%. Ediţia a treia ţinea în faţa televizorului peste 5 milioane de telespectatori, iar după 10 ediţii Marea finală atinsese aproape 50% cotă de piaţă, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din cei care se uitau la televizor în acelaşi tronson orar urmăreau competiţia Românii au talent. Cei mai atraşi de emisiune s-au dovedit a fi orăşenii din categoriile de vârstă 18-49 de ani. Nu avem la dispoziţie informaţii despre calitatea publicului, analize pe care publicitarii ţin cont, dar e cert că PRO TV a profitat din plin de acest succes măsurat şi în traficul de pe site-ul canalului, de 3 milioane de afişări în ziua finalei.
De ce s-au uitat românii la această emisiune? În bună parte, din aceleaşi motive ca publicul din Statele Unite, de unde a pornit formatul, sau publicul din Marea Britanie, Suedia, Belgia, Franţa, Rusia, Ucraina, Portugalia, Serbia, Grecia, India, Armenia, Slovacia, Polonia, Spania, Danemarca, Argentina, Olanda, Norvegia, Israel, Germania ş.a., cele peste 30 de ţări de pe mai multe continente şi diverse cultural care au cumpărat licenţa: emisiunea restituia iluzia unei identităţi naţionale privilegiate, într-un amestec de entuziasm şi distracţie. Construit la noi pe stereotipul naţional că, dincolo de defectele sale, românul este talentat (dar şi ospitalier, inventiv, descurcăreţ), şi pe ideea simplă că toţi avem ceva unic şi remarcabil, concursul a deschis acces tuturor anonimilor cu un anunţ care a produs un interes dincolo de aşteptarea producătorilor: “nu contează meseria din viaţa de zi cu zi, vârsta, sexul sau domeniul în care excelează cei interesaţi, oricine fiind bine-venit”. În plus, competiţia a fost scutită de obscenitatea cu care “vedetele” fără talent ale momentului (Blonda lui Bote, Zăvoranu/Pepe, Moni şi Iri, Cruduţa, diversele “sensuale” etc.) umplu micul ecran românesc, ceea ce a adus către emisiune şi publicul nededicat show-urilor de gen. În contrast cu sus-amintitele vedete, competitorii au dat dovadă de decenţă în atitudinea faţă de criticile sau laudele juriului.