Haitele din stana lui Bucur (sau despre tipologia infernului canin)

Sunt bucurestean prin adoptie si locuiesc intr-un cartier construit in ultimii ani ai socialismului real. Ziua, sursa stresului si cauza oboselii psihice sunt gunoaiele desirate la margine de drum si claxoanele asurzitoare din intersectii. Noaptea, in schimb, descopar tipologia latraturii canine. Recunosc acum strigatul de imperechere, scheunatul de frica, baunatul de frig, urletul de foame. Cumulat, aceste revarsari fonice au un efect vomitiv.

Nu sunt putini la numar: patrule de sase-opt maidanezi fac legea. Pot recunoaste latratul pur informativ ￢ „salutul” prietenos rostit pe corzile vocale joase. Exista apoi latraturaalto,usor amenintatoare. Depistez in sfarsit agresivitatea baloasa, chemarea la lupta si lovitura de atac. Intre 11 si 2 noaptea au loc altercatiile cu betivii. Tihna matinala e intrerupta apoi de cearta cu masinile REBU. In cursul zilei sunt hartuiti riveranii de orice varsta, rasa sau clasa sociala. De la etajul cinci, mi-e greu sa reperez umbra unor ciobani, oite, lupi sau ursi. Cu toate acestea, in plin Bucuresti, regasesc mereu paradigma sonora a stanei carpatine. In cautarea linistii, dorm de unsprezece luni doar cu dopuri in urechi (burete, vata, ceara, plastic). Fara succes.

Pe vremuri de criza, potaile si dulaii din fata blocului meu o duc sfasietor de bine. Aparent, sunt neingrijiti, plini de boli si fara stapani. Cu toate acestea, raman nemuritori. La cele mai joase temperaturi, vlajganii patrupezi rezista. S-au aciuiat pe langa o macelarie si un restaurant de cartier, hranindu-se copios, mai ales in weekend.

Haita are evidente aplecari catre socializare. Sunt ore de sarbatoare comunitara, cand schelalaiala canina devine partitura-regina a mai multor strazi. Exista apoi momente de razbunare punctuala, cand diferiti trecatori primesc pedepse aleatorii. Cei mai multi ajung la spital cu o muscatura in glezna sau gamba (cicatricea luind forma de floare: „Nu-ma-uita”).

Privit separat, orice Azorel poate avea o privire candida, inteligenta sau induiosatoare. In haita, animalul se transforma intr-un agent al dezordinii fara zgarda. Smulge cu dintii, rupe cu ghiarele, infige cu coltii, infricoseaza cu privirea. Apar pretutindeni tomberoane ravasite, excremente, zgomote infernale. Iata „marcile identitare” ale convietuirii intre om si caine, greu de explicat europenilor care ne viziteaza. In Cotroceni sau in Tineretului, in Drumul Taberei sau in Obor, haitele decid pe unde, cum si cand sa traversezi strada, scuarul sau parcul. Tot haidele decid cat anume sa dormi. Haitele iti fac programul duminical.

Iata cum perceptii negative, aparent minore, se acumuleaza tacit, se stratifica si ajung sa explodeze intr-un icnet al furiei si disperarii. Am facut experienta locuirii in patru orase romanesti (Fagaras, Arad, Cluj, Bucuresti), patru burguri si metropole europene (Munchen, Durham, Londra, Hastings) si doua orase nord-americane (Ann Arbor si Washington DC). Am calatorit, ca atatia altii, in zeci de alte orase occidentale. Intre toate, numai Capitala tarii mi-a administrat aceasta terapie intensiva. Nu ma mira, deci, sa aflu ca turistii care viziteaza anual Bucurestiul sunt aproximativ 50,000 la numar, in timp ce Budapesta gazduieste un milion.

N-am vorbit aici despre poluarea cu noxe, despre haosul arhitectural, despre toleranta la mizerie, injuratura, flegma sau jeg. Cu adevarat tulburatoare mi se pare relatia de simbioza intre bucuresteni si haitele de caini care au ajuns, efectiv, sa controleze orasul. In amintirea locuitorilor sai, ei satureaza spectrul cosmarului si zvonul depresiei.

N-as vrea sa fiu nedrept cu acest oras in care, evident, te poti adapa si la izvoare curate. Intalnesti aici profesionisti adevarati, oameni cu gust, scriitori de mare rafinament, artisti talentati, savanti consacrati sau intelectuali influenti. Te poti delecta la conferinte, concerte, lansari de carte, expozitii. Poti descoperi arta si muzica sacra in biserici voievodale.

Civilizatia produsa in tot acest creuzet e insa amenintata de urat, cinism si nepasare.

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro

Haitele din stana lui Bucur (sau despre tipologia infernului canin)

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”