Subiectele Zilei: Investitii imobiliare de 1 miliard de euro abandonate in inghesuitul Bucuresti; Cine a pus Romania pe hartile turistice europene; De ce sunt romii discriminati la medic

Cine a pus Romania pe hartile turistice europene. Putini dintre pasionatii muntelui din ziua de astazi stiu ca majoritatea traseelor montane, cabanelor sau refugiilor pentru turisti au fost realizate incepand cu sfarsitul secolului 19. Meritul apartine organizatiilor de voluntari, la inceput din Ardeal si apoi din toata tara, care au muncit atunci pentru ca Romania sa ajunga pe hartile turistice europene. O idee buna supravietuieste oricaror conjuncturi politice. Asa s-a intamplat cu un concept legat de „civilizarea” Carpatilor, care a aparut inca din 1880, odata cu organizatia „Societatea Carpatina Transilvaneana”, initiata de avocatul si ziaristul sibian Carl Wolf, despre care am scris numarul trecut ca a fost sufletul construirii hidrocentralei de pe raul Sadu. Asociatia mai era cunoscuta si ca SKV, initialele venind de la denumirea sa in limba germana, majoritatea initiatorilor ei fiind sasi. Cei care au muncit la construirea infrastructurii montane au venit din toate categoriile sociale – profesori, medici, patroni, studenti, muncitori, functionari, cercetatori, ingineri, oraseni si tarani – uniti de pasiunea lor pentru munte. Dar si de o anumita mentalitate. Cel mai bun exemplu vine de la una dintre filialele de elita ale SKV, cea din Brasov, condusa de Iulius Romer. Deviza montaniarzilor brasoveni suna astfel – „traditia nu inseamna pastrarea cenusii si predarea flamurii”. Altfel spus, munceste pentru a spori mostenirea de la inaintasi, sa nu lasi copiilor tai tara tot asa cum ai gasit-o, ci fa-o mai frumoasa si mai bogata. Aceasta este interpretarea pe care ne-a dat-o acum seful cabanei Postavaru, Rolf Treutsch, povestindu-ne despre timpuri demult apuse, asa cum stie de la bunicii sai, care au facut parte din SKV, relateaza Romania libera.

Investitii imobiliare de 1 miliard de euro abandonate in inghesuitul Bucuresti. Exodul investitorilor din imobiliarul romanesc are acum si o dimensiune financiara. Numai in Bucuresti, in ultimii doi ani, investitii in valoare de un miliard de euro au fost abandonate. Fenomenul are si efecte pozitive: s-a incetinit betonarea spatiilor verzi. Afacerile cu apartamente, birouri si centre comerciale intra intr-o noua etapa. Dupa doi ani de zile in care investitorii au infruntat criza, multi dintre ei aleg sa inchida businessul din Romania. „Vin in birou si imi spun: noi am renuntat. Si incearca sa vanda terenurile achizitionate in anii de boom. La nivelul Bucurestiului sunt proiecte de un miliard de euro, cu terenuri cumparate, cu investitii bancare, care au fost suspendate”, a declarat pentru gandul Stefan Dumitrascu, arhitectul-sef al sectorului 3 din Capitala. „Suma este realista daca se iau in calcul toate autorizatiile de constructie eliberate in Bucuresti si Ilfov, pentru proiecte comerciale si rezidentiale”, afirma pentru gandul Bogdan Sergentu, seful departamentului Valuations and Consulting al companiei de consultanta DTZ Echinox. Astfel, in Bucuresti, se gasesc in prezent circa doua milioane de metri patrati de constructii nefinalizate, care se afla in diferite stadii intermediare de proiectare sau de constructie, anunta Gandul.

Noul Cod al Muncii: 45 la 10 pentru patroni. Dintre cele 79 de articole care vor fi modificate in Codul Muncii, 10 sunt in favoarea salariatului, 45 il avantajeaza pe angajator, iar 24 sunt neutre. Liderii sindicali resping noul proiect al Codului Muncii. Ei spun ca nu vor mai participa la nicio negociere, deoarece Guvernul s-a folosit de ei pentru a da aparenta unor consultari democratice. 45 din cele 79 de articole modificate sunt net in favoarea angajatorilor. In primul rand, daca pana acum predominau contractele de munca pe perioada nedeterminata, de-acum inainte vom asista la inmultirea celor pe perioada determinata. Cele din urma ii ofera angajatorului posibilitatea de a scapa mai usor si fara bataie de cap de salariati. In plus, firmele nu mai platesc nici salarii compensatorii la despartirea de angajati. Astfel, prin modificarea unor articole, durata maxima a unui contract de munca pe durata determinata creste de la doi ani la trei ani. De asemenea, nu mai exista limitarea la trei contracte succesive semnate cu acelasi salariat. Practic, un salariat poate lucra pana la pensionare, la aceeasi firma, doar pe astfel de contracte, informeaza Adevarul.

De ce sunt romii discriminati la medic. Romii reclama accesul greoi la servicii de sanatate. Medicii spun insa ca de vina pentru respingere e propriul lor comportament, lipsa asigurarii sau a actelor. Pacientii romi vin la medicii de familie in special daca au o afectiune acuta (in proportie de 70%) si mai putin pentru un control preventiv (doar 9,2%), arata un studiu care analizeaza accesul persoanelor de etnie roma la servicii de sanatate, prezentat ieri. Cercetarea s-a efectuat in primavara acestui an, pe un esantion de 935 de medici de familie, care si-au exprimat perceptia despre sistemul de mediere si starea de sanatate a romilor. omii reprezinta un procent de 10% din populatia Romaniei, iar specialistii sustin ca nu pot fi ignorati de sistemul medical. „O mare parte din romi ajung la medic doar pentru cazuri grave din cauza ca medicii de familie au tendinta de a-i victimiza pentru ca au un nivel inadecvat de comunicare sau de educatie. Au fost invocate si cauze structurale, care tin de sistemul medical (absenta statutului de asigurat si a actelor de identitate). Acestea sunt, de fapt, trasaturi de personalitate, reale sau nu, dar percepute ca fiind reale de medicii de familie”, este de parere Marius Wamsiedel, sociolog in cadrul Romani CRISS, scrie EVZ.

O romanca, premiata de presedintele Obama. Emilia Morosan, profesor la o universitate din Houston, a primit ieri din mainile presedintelui SUA cea mai inalta distinctie pentru debut in cariera stiintifica. Tanara de 34 de ani a plecat din tara in urma cu 10 ani si s-a remarcat prin studiile privitoare la superconductori de electricitate. Suceveanca Emilia Morosan (34 de ani) a intrat ieri oficial pe lista celor mai prolifici 85 de tineri cercetatori din Statele Unite ale Americii in 2010. Cercetatorul roman, care a plecat acum zece ani peste Oceanul Atlantic in cautarea „visului american”, a fost invitat ieri la Casa Alba si a primit chiar din mainile lui Barack Obama „The Presidential Early Career Award for Scientists and Engineers”. Este vorba despre cea mai inalta distinctie oferita de administratia prezindentiala americana oamenilor de stiinta aflati la inceput de cariera si care, prin rezultatele muncii de peste an, pot contribui esential la dezvoltarea unor domenii de cercetare, potrivit Adevarul.

Jolly-joker in dosarul „Aviara”. Functionarul public Victor Butean a fost interceptat de SRI in timp ce „aranja” o gama larga de afaceri suspecte, pentru care incasa comisioane. Oficial este doar un functionar public, fost director in Agen-tia de Sanatate Publica a Ministerului Transporturilor, iar in prezent consilier in Agentia Nationala Sanitar Veterinara. Este vorba de Victor Butean, care a ajuns acum doua zile dupa gratii pentru implicarea in fraudarea bugetului public in afacerea „gripa aviara”. Dincolo de calitatile oficiale, ancheta procurorilor anticoruptie a scos la iveala un cu totul alt portret al „functionarului public” Butean: acela de personaj „bun la orice”. „Aproape in toate discutiile sale telefonice se vorbeste doar de afaceri si mai putin de activitatea sa de serviciu. Si chiar si atunci cand se discuta de sarcinile de servici, convorbirea se poarta in ideea de a aranja ceva”, explica sursele Romaniei Libere. „Apetitul pentru afaceri al functionarului public Butean Victor rezulta si din alte numeroase convorbiri, in cursul carora se vorbeste despre profituri de 1,208 miliarde lei, plati, viramente si conturi bancare, importuri de materiale de constructii, proiecte de constructii in afara tarii”, arata procurorii DNA. Acestia il mai suspecteaza pe Butean de faptul ca a protejat mai multe societati comerciale de la care ar fi incasat diferite comisioane in schimbul carora se angaja sa faca interventii pe langa diferite institutii ale statului, precum Garda Financiara, anunta Romania libera.

Magazinul Fiscului, un succes. Barbatii cumpara alcool, femeile cauta chiloti si pantofi. Magazinul Fiscului din strada Mariuca nr. 14 s-a dovedit neincapator pentru sutele de bucuresteni atrasi de preturile mici. In medie, s-a vandut marfa de aproximativ 1.000 de lei pe ora. „Doamna, doamna, unde va bagati?”, se aude o voce ridicata, de undeva din mijlocul cozii care se intinde pe cativa metri in fata magazinului Fiscului, situat in cartierul Berceni din Capitala. Sute de bucuresteni au venit cu noaptea in cap la primul magazin de bunuri confiscate al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, atrasi de preturile la jumatate fata de cele de pe piata. Nici reprezentantii institutiei nu s-au asteptat la o asemenea cerere. Ba chiar au fost nevoiti sa prelungeasca programul, desi la orele 15 ar fi trebuit sa inchida portile magazinului. In medie, s-a vandut marfa de aproximativ 1.000 de lei pe ora, tinand cont ca in primele trei ore de la deschidere incasarile ajunsesera la 3.000 de lei, mentioneaza Gandul.

„Ce e acela un ziar?” „O marfa.” „Exceptional raspuns!”. 3.300 de studenti invata la facultatile de Jurnalism din Bucuresti. Cam tot atatia angajati au cele mai mari trusturi de presa din Capitala. In vara anului viitor, 1.000 de studenti vor absolvi cursurile de zi ale facultatilor de Jurnalism din Bucuresti. Alti 575 vor incheia aceleasi studii la „frecventa redusa” si la „invatamant la distanta”. Impreuna, sunt tot atat de multi cati jurnalistii platiti de Societatea Romana de Televiziune si salariatii Realitatea Media la un loc. Sunt de cincisprezece ori mai numerosi decat ziaristii Editurii Evenimentul si Capital si, ca sa aiba loc pe statele de plata ale trustului Adevarul Holding, ar trebui ca Dinu Patriciu sa tripleze organigrama industriei media pe care o patroneaza. In ultimul an, tirajul primelor zece publicatii scrise din Romania a scazut cu aproape 100.000 de exemplare. Toate trusturile au facut concedieri, au micsorat salarii si au coborat costurile de productie. Cu cat breasla se comprima, ziarele sunt aspirate pe internet ori isi injumatatesc numarul de pagini, cu atat prin portile universitatilor ies valuri mai mari de ziaristi. Tirajul ziarelor scade, dar tirajul jurnalistilor creste. Cititorii se imputineaza, dar autorii se inmultesc, informeaza EVZ.

Biserica scoate bani dintr-un bloc central, dar nu are acte de propietate. Arhiepiscopia Bucurestilor incaseaza chirii intr-un bloc, desi instantele de judecata au hotarat ca nu are acte de proprietate. Biserica Ortodoxa incearca sa evacueze mai multi batrani dintr-un imobil din centrul Capitalei folosind acte contrafacute. Afacerea imobiliara a intrat in vizorul DNA. Acum o luna, chiar inainte sa inceapa postul Craciunului, Isabela Dracinschi, la cei 90 de ani impliniti, a primit vizita oamenilor Bisericii in apartamentul ei din centrul Bucurestiului. Venisera sa o evacueze. Acum, cand iarna bate la usa, slujitorii Domnului obtinusera un ordin judecatoresc de a o scoate din imobil pe batrana si nu au ezitat sa-l aplice. Doamna Isabela este imobilizata la pat. Asa ca jandarmii ar fi trebuit sa o care in brate pe scari si, conform procedurilor, sa o lase pe trotuarul din fata blocului. Pe lista cu cei ce urmeaza sa fie evacuati se afla si Victor Bogdan. Are un an si sase luni. „Vina” doamnei Isabela Dracinschi si a celorlalti sase locatari din apartament este ca presedintele Asociatiei de Locatari ai blocului, Ion Bogdan, ginerele femeii, a contestat in instanta dreptul de proprietate al Parohiei Bucurestene Sf. Gheorghe Vechi asupra blocului in care locuiau, relateaza Adevarul.

Dispare pestele din Marea Neagra. Iuri Tokarev, doctor in stiinte biologice, director al Institutului de Biologie din Sevastopol, Ucraina, a declarat, ieri, unei agentii de presa din tara vecina, ca speciile valoroase de pesti din Marea Neagra s-au redus intr-un mod ingrijorator. Directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina (INCDM) „Grigore Antipa”, dr. Simon Nicolaev, a declarat, pentru Romania Libera, ca ingrijoratoare nu este scaderea numarului de specii, ci a populatiei de peste. „Iata ce avem acum in Marea Neagra: scrumbie, sprot si hamsie. In trecut aici au existat sturioni, cambula, lufar, chefal. In prezent, pana si scrumbia este pe cale de disparitie, iar sprotul si hamsia reprezinta 90% din totalul rezervelor de peste care se gasesc aici”, a declarat presei duminica Tokarev, referindu-se la rezultatele unei recente expeditii a cercetatorilor IBSS, care au studiat ecosistemul acvactic in partea ucraineana a Marii Negre, cu sisteme video complexe. In cadrul expeditiei mentionate, cercetatorii ucraineni au inregistrat o deteriorare generala a ecosistemului Marii Negre, in special in zona de coasta. Ei atrag atentia si asupra cantitatilor imense de ape reziduale si netratate care ajung in mare, precum si a traficului comercial intens, scrie Romania libera.