Lindsay Moran, fosta "cartita" CIA in Europa de Est: Mi-ar fi placut sa fac parte din echipa care i-a prins pe spionii rusi!

Si-a dorit de mica sa ajunga spion. Urmarea filme cu James Bond, citea „Harriet the Spy” si-si spiona vecinii, comunicand cu prietenii printr-un cod secret. Mai tarziu, a fost recrutata de CIA si a trecut prin antrenamentul dur de la „Ferma„: masini izbite de ziduri la 100 de km/h, salturi cu parasuta, interogatorii epuizante, exercitii paramilitare. A fost trimisa apoi in Europa de Est, unde a spionat pentru CIA sub acoperirea de diplomat american. De ce rusii continua sa spioneze America, cat de mare e riscul unui nou Razboi Rece si cum a reusit FBI-ul sa prinda cea mai mare retea de agenti ai Moscovei – sunt intrebari la care fosta „cartita” CIA Lindsay Moran a raspuns intr-un interviu pentru HotNews.ro.

Adrian Novac: Mai multi presupusi agenti secreti au fost arestati recent in Statele Unite, fiind acuzati ca efectuau operatiuni sub acoperire in beneficiul Rusiei. Credeam insa ca Razboiul Rece s-a terminat, iar SUA si Rusia traiesc acum o poveste de dragoste reala. De ce continua atunci rusii sa spioneze America?

Lindsay Moran: Ar fi naiv sa credem ca, desi din punct de vedere tehnic Razboiul Rece s-a terminat, Statele Unite si Rusia nu realizeaza operatiuni de spionaj una impotriva celeilalte. Lucrul surprinzator in legatura cu reteaua de spioni rusi din SUA a fost acela ca respectivele „cartite sub acoperire” pare ca strangeau informatii ce puteau fi gasite usor, la liber, pe Internet.

A.N.: Oficiali din domeniul serviciilor de informatii afirma ca, in prezent, in America activeaza mai multi spioni rusi decat in oricare alt moment din istorie. In plus, spionarea SUA de catre China si altii a ajuns la nivelurile din timpul Razboiului Rece – sau chiar mai mult. De ce America este inca un paradis al spionilor straini?

L..M.: Ca una dintre putinele „superputeri” din lume la ora actuala, este un lucru firesc ca Statele Unite – in mod specific politicile si intentiile Guvernului si armatei noastre – sa trezeasca interes pentru orice tara de pe glob. Rusia nu este nici ea o exceptie.

A.N.: Ce anume cauta spionii rusi si ceilalti in SUA: tehnologie si echipament militar, secrete energetice, planurile privind apararea antiracheta sau, mai degraba, informatii despre politicile Guvernului de la Washington?

L..M.: Am impresia ca aceste „cartite sub acoperire” aflate in SUA activau ca „social brokers”. Cu alte cuvinte, ei identificau si evaluau persoane de interes si apoi, cel mai probabil, indicau acele persoane altor agenti rusi. Se pare ca ei nu recrutau cu adevarat agenti si nu strangeau informatii.

Fara nici o urma de indoiala, Rusia ar fi interesata in tehnologie militara, echipament, politica energetica, capacitati nucleare etc. Informatiile despre politicile Guvernului sunt, de asemenea, de mare interes pentru ei.

Nu este deocamdata clar – si poate nu va fi niciodata – cat de utili au fost acesti agenti sub acoperire ce activau in SUA.

Mie mi se pare ca a fost un program pe care rusii l-au dezvoltat spre sfarsitul Razboiului Rece, iar costurile sale au depasit beneficiile.

A.N.: Cei mai multi dintre membrii retelei de spioni rusi pozau in americani obisnuiti din suburbii, organizau petreceri si isi beau cafeaua cu vecinii lor. Atitudinea lor nu parea deloc foarte sofisticata si niciunul dintre ei nu facea parte din vreun cerc de putere din New York sau Washington. Este aceasta o practica uzuala pentru un spion sau e vorba de ceva nou, in contrast evident cu tacticile folosite de sovietici in timpul Razboiului Rece?

L.M.: Intreaga operatiune pare, in anumite aspecte, socant de nesofisticata. KGB-ul a fost un serviciu de informatii extrem de respectat si ar trebui sa ne punem intrebari in legatura cu capacitatile sale in acest moment. Multi dintre spionii arestati recent in SUA par sa fi fost amatori si simplul fapt ca au fost prinsi cu totii sugereaza cel mai bine acest lucru.

A.N.: Unii comentatori sustin ca arestarea agentilor rusi a fost facuta in mod deliberat pentru a scurcircuita noua relatie ruso-americana. Ar fi acesta un scenariu plauzibil? Crezi ca aceste arestari vor afecta „resetarea” relatiilor dintre SUA si Rusia din ultimele luni?

L.M.: Totul pare sa se fi rezolvat in mod amical, cu foarte putin zgomot, asa incat nu cred ca arestarea agentilor va afecta negativ relatia dintre Rusia si SUA. E aproape ca si cum Rusia ar vrea sa puna deoparte acest scenariu stanjenitor pentru ea.

A.N.: Unii experti afirma ca aceasta a fost cea mai mare retea de spioni destructurata de catre FBI. Altii au declarat ca scandalul de spionaj a provocat putina agitatie din cauza ca agentii rusi nu se pricepeau prea bine la ce faceau si ca intreaga poveste ar fi „o ploaie rece in vara politica americana”. Ce opinie ai despre asta?

L.M.: As fi curioasa sa aflu eventual cum a ajuns reteaua de spioni in atentia FBI in primul rand. Mi-ar fi placut sa fiu in echipa FBI care a anchetat si rezolvat cazul. E ca intr-un film… desi mai degraba o comedie.

A.N.: Cazul de spionaj care a fost facut public recent a fost precedat de aproape 10 ani de joc de-a soarecele si pisica cu FBI. De ce niciunul dintre agentii rusi nu a fost arestat mai devreme?

L.M.: Tinand cont de faptul ca acesti spioni nu produceau pagube reale si nici nu strangeau informatii de valoare, sunt sigur ca FBI a gasit mult mai util sa le observe metodele si sa vada ce americani erau luati in vizor de rusi. La urma urmei, sunt increzatoare ca noi (SUA) am castigat mult mai mult din acest program esuat cu spioni decat au castigat rusii.

A.N.: Ce crezi despre despre schimbul de spioni care a avut loc? A fost el „o infrangere” pentru SUA, asa cum au sugerat unii?

L.M.: In nici un caz! Am putut sa obtinem libertatea pentru unele persoane care au fost pe nedrept – sau poate corect – acuzate ca au ajutat SUA. Eliberarea acestor oameni a fost de departe mult mai importanta decat intemnitarea acestei retele de incompetenti.

In plus, m-am bucurat sa aflu ca nu vom plati sa-i gazduim pe toti acesti spioni rusi in inchisori din SUA.

Pe de alta parte, vreau sa va spun ca, la nivel personal si dintr-un instinct matern, m-am simtit rau pentru copiii spionilor rusi. Desi am crezut ca este rezonabil pentru noi sa dorim sa-i pedepism pe adulti – chiar daca nu au fost cei mai eficienti spioni – nu-mi pot imagina trauma suferita de acesti copii. Poate ca umilinta de a fi un spion ingrozitor este o pedeapsa suficienta.

ofiter in cadrul Central Intelligence Agency (CIA) din 1998-2003 * in aceasta perioada, a actionat in Estul Europei, la Skopje (Macedonia), sub acoperire de diplomat * a recrutat agenti care sa lucreze pentru SUA si a strans informatii despre liderii iugoslavi implicati in conflictul din Kosovo * a parasit Agentia dezamagita de modul lent in care aceasta a reactionat la atacurile din septembrie 2001 din SUA * cartea ei de memorii „Blowing My Cover: My Life as a CIA Spy” (Putnam 2005) a fost bine primita de critica * scrie regulat pentru The New York Times, The Washington Post, USA Today, Washingtonian si alte publicatii * apare ca si comentator pe probleme de securitate la CNN, ABC, MSNBC si Fox Networks, precum si la alte posturi de televiziune si radio din SUA * a tinut prelegeri la John F. Kennedy School of Government de la Harvard University, Yale College, the American Enterprise Institute, University of Virginia, American University, in cadrul unor conferinte corporatiste si la festivaluri literare * este absolventa a Harvard College (diploma in Literatura engleza) si Columbia University * inainte de a fi recrutata de CIA, a fost profesoara de literatura engleza si bursier Fulbright in Bulgaria * a fost interesata de spionaj inca din copilarie * recrutata de CIA pentru talentele sale lingvistice si ca urmare a experientei petrecute ca profesoara in Bulgaria, a fost pregatita intai la Directoratul de Operatiuni (DO) al CIA si apoi s-a antrenat la „Ferma”, o baza pentru ofiterii sub acoperire a CIA din Williamsburg, Virginia

Lindsay Moran

A.N.: In afara de spioni ce pot fi detectati mai usor (cei care lucreaza sub acoperirea clasica de diplomati), mai exista un numar nedeterminat de oameni din spionajul Moscovei care activeaza in SUA. Cat de serioasa crezi ca e amenintarea spionajului rus pentru SUA?

L.M.: Este inca foarte serioasa. Aliantele se schimba de-a lungul istoriei si nu este exclus ca un alt Razboi Rece sa izbucneasca la un moment dat.

A.N.: Multi spun ca Rusia cheltuie inca sume uriase de bani si depune eforturi mari pentru „a planta” agenti sub acoperire in America, insa fara vreun castig aparent. Unii sustin chiar ca temutul KGB a incetat sa functioneze sau ca nu mai prezinta vreun pericol imediat. Continua sau nu KGB (acum SVR) sa fie un pericol real?

L.M.: Ar fi naiv – chiar si dupa aces caz – sa presupunem ca SVR nu este foarte capabil. Chiar m-am intrebat daca intreaga poveste nu a fost un siretlic pentru a ne face sa subestimam capacitatile celor din SVR sau sa ne distraga atentia.

A.N.: Care este cea mai mare paguba pe care spionajul rus a provocat-o Statelor Unite?

L.M.: Ofiterul CIA Aldrich Ames, care a lucrat pentru KGB ani de zile, si agentul FBI Robert Hansen (care de asemenea a lucrat in secret si pentru KGB) au fost probabil „cartitele” care au provocat cele mai mari distrugeri din istoria SUA.

A.N. Care sunt cei mai prolifici spioni ce activeaza in SUA? Rusii, chinezii, agentii Al-Qaeda?

L.M.: Nu stiu. Imi imaginez (si sper) sa fie rusii si chinezii.

A.N.: Arestarea Annei Chapman, femeia considerata „femeia fatala”, a redeschis discutia despre modul in care sovieticii/rusii au antrenat femei frumoase pentru a atrage si seduce americani bogati si puternici. Este arta seductiei inca importanta in lumea spionajului?

L.M.: Atunci cand incerci sa cultivi contacte externe, te ajuta sa fii o persoana atragatoare – indiferent daca esti barbat sau femeie. CIA are o politica explicita care interzice ofiterilor sa aiba legaturi amoroase cu agentii lor. Este un lucru intelept… dar care nu e respectat intotdeauna.

A.N.: Ai fost spioana cativa ani. E viata de spion una aventuroasa?

L.M.: Hm, nu. Trebuie sa-mi cititi cartea pentru a vedea!

A.N.: Crezi ca lucrurile s-au schimbat in lumea spionajului dupa sfarsitul Razboiului Rece?

L.M.: Da, inainte exista un anumit cod de conduita, ca sa-l numesc asa: spion contra spion. Razboiul impotriva terorismului a facut spionajul un joc mult mai periculos si mai letal.

A.N.: Fosti si actuali oficiali americani s-au plans ca, in ultimii cinci ani, bugetele si personalul serviciilor de contrainformatii au fost taiate iar capacitatile de prindere a spionilor au fost reduse, atat in interiorul FBI cat si al altor agentii. In acelasi timp, adversarii SUA si-au extins operatiunile de spionaj impotriva Americii. Ce trebuie schimbat in asa fel incat America sa lupte asa cum trebuie impotriva spionajului strain?

L.M.: Nu sunt de acord cu aceste opinii. Personal, cred ca tinta noastra s-a modificat in mod corect si rezonabil: ne concentram mai mult, desi nu in intregime, pe contraterorism. Aceasta a devenit prioritatea noastra, si ea a luat locul „vanatorii de spioni” din tari care ne sunt si carora le suntem loiale.

Nu spun ca ar trebui sa renuntam sa incercam sa mai prindem spioni. Dar nu vad niciun fel de problema ca mai multe resurse sa fie alocate eliminarii si contracararii teroristilor.

A.N.: Un comentator german scria recent: „Agitatia pe care Guvernul american a creat-o despre reteaua de spioni e ipocrita. La urma urmei, este departe de a fi o surpriza ca Rusia isi trimite agentii in SUA. Si ar fi o mare surpriza daca n-ar exista spioni americani la Moscova”. E obligatoriu pentru o tara sa spioneze? E spionajul un rau necesar?

L.M.: Nu l-as considera un rau necesar cat mai degraba o tactica redutabila. Vor exista mereu spioni, asa cum ar trebui mereu sa existe.

Ca sa fiu sincera, Guvernul SUA nici nu a facut agitatie prea mare! A fost o poveste mult mai importanta pentru media si publicul din America, care au gasit cazul reconfortant si interesant comparativ cu amenintarea terorismului.

A.N.: Ai putea sa ne spui de ce spioneaza oamenii? Pentru mai multa putere, sa se simta recunoscuti si importanti sau pentru ca, pur si simplu, spionajul pare o treaba simpla?

L.M.: Oamenii spioneaza pentru mai multe motive: unora le place sa se simta importanti, unii au motivatii ideologice iar multi o fac doar pentru bani.

Poveste cu spioni, femei frumoase si fostul Razboi Rece

La sfarsitul lunii iunie, o veste a socat America si a readus in memorie perioada Razboiului Rece. Justitia americana a anuntat ca a destructurat o retea de spionaj in favoarea Rusiei si a arestat zece persoane instruite de SVR (Sluzhba Vneshney Razvedki), principala agentie de spionaj de la Moscova, pentru a se infiltra in cercurile politice americane, cu scopul de a furniza informatii secrete.

Dupa zece ani de anchete, mii de ore de supraveghere si operatiuni de urmarire desprinse din filmele si romanele de spionaj, agentii FBI au arestat 10 persoane pe teritoriul american, in timp ce o alta este retinuta in Cipru. Ulterior, autoritatile americane mai aresteaza un suspect.

Dupa doar cateva zile de interogari in SUA, spionii Moscovei au fost schimbati la Viena cu patru fosti agenti rusi ce lucrasera pentru Occident, iar povestea, ce parea ca va ameninta relatiile tot mai prietenesti dintre SUA si Rusia, e pe cale sa fie data uitarii.

Schimbul de spioni nu pare insa sa fie ultimul capitol al acestei povesti cu agenti rusi ce pozeaza in cetateni respectabili din suburbiile metropolelor americane, cu femei fatale seducand yankei bogati pentru a afla secrete si cu operatiuni de spionaj desfasurate cu ajutorul unui arsenal specific filmelor cu James Bond.

Ziaristi de pe ambele maluri ale Atlanticului au inceput sa scoata la iveala detaliile povestii cu spioni, unul mai surprinzator decat celalalt. Se afla astfel ca cei arestati de americani sunt acuzati nu doar ca sunt agenti sub acoperire, ci sunt invinuiti si de spalare de bani, de falsificare de documente sau folosirea de nume false. Presa il citeaza pe Boris Korczak (un fost agent dublu care a lucrat pentru CIA, spionandu-i pe cei din KGB din 1973 pana in 1980), care vorbeste despre faptul ca „Uniunea Sovietica a avut un numar de scoli care au invatat femei frumoase sa atraga si sa satisfaca, sexual si intelectual, americani puternici si bogati. Unele din aceste scoli se afla in orase mici, aflate in partea sudica a Rusiei. Niciuna din aceste localitati nu apare pe harta si ele sunt replici fidele ale unor suburbii americane. Cei care se pregatesc aici cumpara marfuri de la 7-Eleven, mananca hamburgheri la McDonald’s, urmaresc televiziuni americane si merg la cinematografe americane, primesc in fiecare dimineata ziare americane si vorbesc numai limba engleza”.

Una dintre femeile arestate, Anna Chapman, este fiica unui fost agent KGB, iar presa internationala se grabeste sa o numeasca „noua Mata Hari”. Doi fosti agenti de informatii declara pentru ziarele americane ca in America se afla in prezent mai multi spioni rusi decat au fost vreodata de-a lungul istoriei. „Atmosfera actuala in SUA este aceea ca traim o poveste de dragoste cu Rusia, ca Razboiul Rece s-a terminat. Dar in prezent se afla aici mai mult spioni rusi decat in timpul Razboiului Rece”, a afirmat Eugene Poteat, un fost agent CIA care a activat in perioada 1960-1990.

Citeste aici mai multe despre Lindsay Moran sau urmareste-i blogul personal la adresa www.blowingmycover.com.

N.A.: Interviul cu Lindsay Moran a fost realizat cu cateva zile inainte de incidentul in care a fost implicat diplomatul roman Gabriel Grecu, retinut, luni, la Moscova, sub acuzatia de spionaj in favoarea Romaniei. Publicarea lui in acest moment este pur intamplatoare.