Cum am respirat pe gratis aer portocaliu de 1 Mai la Arad

Ca tot romanul care trebuie sa inece Ziua Muncii in fum de mititei si halbe cu bere,

Mititei cu arome electorale Foto: HotNews.ro

patru muschetari aradeni au iesit de 1 Mai la iarba verde, pe un tapsan de pe malul Muresului. Treaba a fost minutios pusa la punct, cu o seara inainte, pe terasa de la Pisica Albastra. Cu pontul a venit cel mai tanar, d´Artagnan: „Stiu eu un loc unde bem si halim pe gratis” a zis el la consfatuirea de taina. „Daca nu esti membru PDL, nu-i nimic. Spui ca esti simpatizant si tot intri”. Zis si facut. A doua zi, muschetarii au pornit catre pranz la atac la portocalii, ghidati de fumul ce se inalta victorios spre cerul albastru, neumbrit de nici un nor.

Variante de alte culori ar mai fi fost. Ungurii de la UDMR serbau central, in zona Padurice, insa incepeau cheful catre dupa-masa. Pana atunci, iti chioraiau matele de foame. PSD-istii urmau sa se adune intr-o padure de la marginea orasului. Cam departe si cam nesigur. Pana la urma, s-a zis ca rosii au facut un miting de protest in fata Primariei, ca protest la „zgarcenia pesedista”.

Mai puteai sa mananci micul si sa-ti bei berea pe o terasa, insa atunci unde ramanea farmecul serbarii populare? Chiar si pe vremea lui Ceasca, mitingurile muncitoresti sfarseau inevitabil in fum de mici, valuri de bere, cantec si voie buna la iarba verde. Micul si berea sunt pentru cei mai multi istorie, mai palpabila decat sarbatorirea Zilei Internationale a Muncii, care a inceput in Romania in 1890.

Pe la pranz, muschetarii nostri au ajuns pe tapsanul de langa podul din Micalaca. Nici o restrictie la intrare, a venit cine a aflat. Vreo 200 de oameni se adunasera deja, se servea fasole cu ciolan si gulas de miel, de la ceaun. „Bune-bune, amandoua” zice un simpatizant deja satul. Insa fasolea si gulasul nu sunt hit gastronomic romanesc, de 1 Mai.

Sanatate portocalie Foto: HotNews.ro

Langa o duba portocalie pe care scria, incadrat de doua sigle PDL, „Totul pentru sanatate”, se servea un Cico de moda noua, portocaliu si el. Sponsorizata in parte de concernul medico-farmaceutic Roche, „campania de informare si constientizare a populatiei asupra principalilor factori de risc asupra sanatatii a fost demarata de organizatia de femei a PDL Arad“ scrie presa aradeana de ieri. De 1 Mai insa, sanatatea si sucul portocaliu au fost pe plan secund.

In prim plan era standul cu bere, unde era prapad si coada pe cateva randuri, care nu scadea nicicum. Pe stilul vechi, mostenit dinainte de 90, mereu se gasea cate unul sa se bage in fata. Cu tupeu si pile la barman, istetii cozii plecau triumfatori cu paharele de jumate litru, pline ochi, ranjind victoriosi la fraierii care stateau cuminti la coada. Muschetarilor nostri le era insa tare sete si nu tineau mortis la berea portocalie, pe gratis. Asa ca au decis sa bage mana in buzunar.

„Ma duc eu sa cumpar bere, ca-s cu bicicleta”, sare unul de pe o banca, supranumit „dom` colonel”. Omul e mai in varsta, si-a adus cu el un rucsac de amintiri din America, pe care le-a scos la vedere. Pe masa, printre pahare de plastic cu tuica, tronau o sapca, un pistol de sticla plin ochi cu whisky, o gamela metalica de buzunar cu numele posesorului gravat. America! El a fost acolo, a vazut, a trait, acum isi arata relicvele americane peste tot. Mai si vinde, insa la pret piparat, in dolari. Visul american e scump.

Dom` colonel ia cei 50 de lei pentru bere, se urca pe bicicleta si dispare. Muschetarii Pisicii Albastre raman in asteptare, pe sec. „Uite-l si pe Falca” zice unul. Primarul Aradului venise si el, in inspectie. Da o tura printre mesele cu membri de partid si simpatizanti, vorbeste din mers pe celular, apoi dispare, probabil inspre un alt tapsan pedelist. Colegii portocalii sunt destule in Arad, la alegerile locale din 2008 peste 60% dintre aradeni l-au votat pe candidatul PDL-ist. „Insa doar putin peste 50% dintre aradeni au participat la vot” zice doct Athos, muschetarul cel intelept.

Pe Porthos nu-l intereseaza politica, s-ar pune la coada la mici. Focul arde, fumul e din ce in

Cos de gunoi aradean Foto: HotNews.ro

ce mai gros. Cu sorturi portocalii ramase din campanie, pe care scrie „Basescu presedinte”, bucatarii forfotesc in draci. Lumea de la coada se imbulzeste, micii se prajesc. Sub presiunea „meselor”, mititeii uitati la marginea gratarului se fac scrum. Nu-i nimic, se sting ei cu bere. Cu bere gratis. Porthos se smulge din imbulzeala. „Las´ ca mancam noi mici mai buni, pe o terasa la gara”, propune el celorlalti trei.

Intre timp gatlejurile gem, berea nu mai vine. „Ne trage teapa dom` colonel?” zice scepticul Aramis. Exclus, caci si-a lasat rucsacul si suvenirurile in dolari pe masa. Atmosfera pe tapsan e in toi. Se da muzica pe toate gusturile, caci electoratul e divers. Nu e uitat nici migratorul roman, la lucru prin tari straine: „Vrea sa plece soacra-mea / Cu caruta-n Spania” canta cu foc, un manelist. Brusc, muzica se opreste si DJ-ul anunta, ca pe o dedicatie de nunta, prezenta unui musafir deosebit: Gheorghe Seculici, presedintele PDL Arad.

La Bucuresti ca vicepremier, socrul primarului Gheorghe Falca n-a facut purici multi. „Dar la Arad e baron” zice un mesean, mestecand un mic. Seculici si staff-ul iau pozitie in decorul cu lumea voioasa de la iarba verde. Apare fotograful oficial, dama de langa Seculici isi aranjeaza la brau esarfa portocalie. Click! Scena e imortalizata, grupul de VIP-uri dispare la fel de rapid ca, mai deunazi, primarul. „Cine organizeaza festivitatea?” intreb un trebaluitor de pe tapsan, cu sort portocaliu. „Nu conteaza. Nu-i fain?”” zice el.

„Ba-i fain, daca esti baut si satul” ” zice Porthos cu naduf. In clipa urmatoare, apare dom`

Gheorghe Seculici, la stanga esarfei portocalii Foto: HotNews.ro

colonel. Aratand trei urme subtiri de sange inchegat pe gamba, el incepe sa-si verse oful. A intrat in el „un TIR turcesc”, l-a lovit si a cazut de pe bicicleta. Povestea accidentului continua, din ce in ce mai palpitanta. Dom`colonel e usor aburit, sau poate doar socat. Ceva in poveste scartaie, poate doar farul de la bicicleta, usor avariat. Peturile de bere sunt insa intacte, muschetarii le iau cu asalt.

Dupa ce setea s-a stins, creste si clarviziunea: „La mici la Burca, muschetari!”, vine d`Artagnan cu solutia salvatoare pentru stomac. Zis si facut. Dupa o scurta escala la toaletele ecologice de curatenie indoielnica de pe tapsan, cei patru o iau la picior, catre terasa cu mititei de la Gara. Merg repede, cu pasul intins, caci ii impunge foamea. Fug si eu dupa ei, sa ii ajung. Pe drum, apuc sa mai pozez un cos de gunoi atarnat de un stalp. Si cosul e portocaliu.