EXCLUSIV: Chris Bryant, ministrul britanic al afacerilor europene – "Am decis ca, din cauza recesiunii, sa continuam restrictiile pe piata muncii pentru Romania si cred ca a fost decizia corecta"

Nu crede in referendumuri, considera restrictiile pentru imigranti o decizie buna, vrea Turcia in UE si nu vede UK in spatiul Schengen sau adoptand moneda euro in viitorul apropiat. Este vorba despre Chris Bryant, ministru britanic de stat pentru Europa si sub-secretar de stat in Parlament pentru Relatii Externe si Commonwealth. El a raspuns, intr-un interviu, intrebarilor cititorilor HotNews.ro

R: Guvernul britanic a fost un sustinator puternic al procesului largirii UE. Dar apoi a decis sa inchida piata muncii pentru cetatenii romani si bulgari. Cum comentati aceste politici aparent contradictorii?

C. Bryant: Cand oamenii au venit dintr-o tara sau alta [in Marea Britanie] la inceputul decadei, odata cu ascensiunea tarilor UE10, cu exceptia Danemarcei si a Irlandei noi am fost singura tara care le-a permis oamenilor sa vina si sa lucreze in Marea Britanie inca din prima zi. Am estimat un numar rezonabil, insa au venit cu miile. Am decis ca, din cauza recesiunii, sa continuam restrictiile in cazul Romaniei si a Bulgariei si cred ca a fost decizia corecta. Dificultatea in cazul regiunii din care provin, o regiune saraca din sudul Tarii Galilor, consta in faptul ca oamenii ar fi ramas cu impresia ca suntem mai primitori cu strainii.

R: Dar numarul estimat de romani in Marea Britanie este in jur de 80.000, mult mai mic fata de numarul polonezilor. Romanii nu prefera Marea Britanie, ci tari precum Italia si Spania, iar in Spania romanii nu au restrictii pe piata muncii, in ciuda comunitatii numeroase.

C. Bryant: Credeam ca au aceleasi restrictii.

R: Nu au.

C. Bryant: Totusi, Spania si toate celelalte tari au refuzat sa primeasca polonezi, letoniei, lituanieni, estonieni, unguri, cehi, slovaci, sloveni, maltezi si ciprioti cand aceste tari au intrat in UE. Din perspectiva istorica, in Marea Britanie am avut o comunitate mare de polonezi inca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Multi exilati polonezi au venit la noi. Este diferit fata de Romania.

Despre relatia Marea Britanie – Romania

R: Care sunt problemele principale in relatia Romania – Marea Britanie?

C. Bryant: Nu cred ca avem multe. Ultima data cand am fost in Bosnia, acum cativa ani, britanicii au depins de elicopterele voastre si am lucrat indeaprope cu soldatii vostri, ceea ce este valabil si in Afganistan, si multi soldati britanici lauda curajul aratat de unii dintre romanii care pilotau elicoptere.

R: Vedeti vreo relevanta in prezenta trupelor romanesti in Afganistan?

C. Bryant: Da, pentru ca nici un loc de pe planeta nu isi poate permite ca o tara sa devina loc de cantonament pentru terorism international. Nu este in interesul nimanui. Si asta a fost Afganistan si asa va redeveni daca nu ar exista soldatii britanici, romani, americani si multi altii.

R: Romanii ar putea spune ca noi nu ne aflam in razboi, ca nu suntem amenintati. Credeti ca ar gresi?

C. Bryant: Cel mai mare pericol terorist din lume este ca Afganistan sa redevina tara terorista. Si cred ca in Romania politicienii sunt curajosi cand vine vorba de acest aspect si au inteles sentimentul public. Iar in Uniunea Europeana si in NATO, ne sustinem.

R: Ce parere aveti despre nominalizarea d-lui Dacian Ciolos pentru functia de Comisar pe Agricultura, vis-ŕ-vis de afirmatiile recente ale d-lui Sarkozy, care a spus ca o a doua victorie a Frantei este ca „prietenii nostri, romanii, au agricultura”.

Chris Bryant: Dl. Sarkozy a spus ca nu a afirmat ceea ce alti oameni pretind ca a zis, cum se intampla adesea in Europa. Unele barfe sunt imprecise. Comisarul vostru a fost ministru pe agricultura si am cooperat bine la acea vreme, asadar nu vad nici un motiv pentru ca lucrurile sa se schimbe. Stiti ca am criticat politica agricola comuna. Credem ca nu este justa fata de unele dintre cele mai sarace tari din lume si credem ca este gresit ca in secolul XXI sa cheltuim atat de mult din bugetul UE pe un element economic din secolul al XIX-lea. Dar ne bucuram ca vom lucra impreuna.

R: Cum sunt vazuti domnii Basescu si Geoana de catre politicienii britanici? Relatiile dintre Marea Britanie si Romania vor fi influentate de cine a iesit presedinte?

C. Bryant: Nu, noi credem in democratie si nu doar aici, ci oriunde altundeva in lume. Vom lucra cu oricare presedinte. Investim mult in Romania, este un aspect foarte important al relatiei noastre care nu depinde deloc de politica, ci doar de cat de buni suntem.

Despre energie, securitate si vecinii UE

R: Ministrul roman al economiei a invitat in mai Rusia sa ia parte la toate proiectele viitoare pe care Romania le va avea in domeniul energetic. Invitatia asta contravine vreunei legi sau pact UE?

C. Bryant: Nu stiu sa va raspund. Cred ca in Europa, cel mai important lucru este sa asiguri energie si securitate si asta de obicei implica diversitate energetica, pentru ca, daca te bazezi pe o companie, o linie de gaz, o conducta sau o sursa de energie, pui in pericol viitorul economiei. Asadar, cred in importanta diversitatii. De aceea vrem ca Turcia sa faca parte din UE.

R: Are Marea Britanie interese in Marea Neagra?

C. Bryant: Da, deoarece securitatea Marii Britanii – securitate economica, energetica, fizica, preventia infractiunilor si a traficului – toate acestea trebuie sa fie garantate in regiune. Daca Turcia nu ar fi o tara sigura, intreaga securitate europeana ar fi subminata. Desi pare departe de Marea Britanie, este foarte important sa ne asiguram ca regiuna este protejata.

R: Spre deosebire de Romania, Marea Britanie sustine un Kosovo independent. De ce o faceti?

C. Bryant: Este vorba de autodeterminare in cazul Kosovo. Este evident ca toti cetatenii fostei republici iugoslave au trecut printr-o perioada grea si am fost foarte nerabdatori sa ne asiguram ca oamenii au ocazia de a-si decide propriul viitor. Suntem de acceasi parere si in cazul insulelor Falklands, si in cazul Gibraltarului. De aici si faptul ca Marea Britanie a fost printe primele tari sa recunoasca independenta Kosovo.

R: Si o veti sustine mai tarziu in UE?

C. Bryant: Este, cu siguranta, un drum lung de parcurs pana acolo, dar suntem clar in favoarea extinderii Uniunii Europene, mai ales in zona Balcanilor. Sunt, insa, multe de facut: aplicarea legii, coruptia, criminalitatea, insa da, o vom sustine.

Despre Marea Britanie si UE

R: Doi europarlamentari britanici au pus sub semnul intrebarii faptul ca Baroneasa Ashton a fi adecvata noii pozitii pe care a ocupat-o de curand in UE. Exista vreo cauza de ingrijorare?

C. Bryant: O cunosc pe Cathy foarte bine, este foarte abila in a-si face relatii si este obisnuita cu sagetile aruncate de politica. Cred ca putin ii pasa de ce cred cei doi europarlamentari.

R: Anumiti politicieni britanici si multi cetateni din Marea Britanie sustin ca populatiei britanice nu i-a fost permis sa-si spuna parerea despre Tratatul de la Lisabona si despre viitorul Marii Britanii in UE pentru ca nu ar fi votat in favoarea niciuneia. De ce nu ati organizat un referendum?

C. Bryant: Am avut referendumul nostru in 1975, votand daca Marea Britanie trebuie sa ramana sau nu in CEE. Nu cred ca referendumul este masura potrivita. Cand negociezi tratate, un referendum nu prea informeaza o negociere, este vorba doar de o intrebare cu raspuns da/nu. Cred ca o metoda mai buna de a analiza daca un tratat este bun sau nu este printr-un act al parlamentului. Asa am facut mereu in trecut, a fost trecut prin parlament, pe la cei alesi de populatie. Daca populatia nu este de acord cu decizia luata de cei pe care i-au ales, n-au decat sa nu-i mai voteze la alegerile viitoare.

R: Dar oamenii sunt afectati de aceste decizii si le-ar fi cam greu sa scoata tara din UE, odata ce a aderat.

C. Bryant: Dar am avut referendum, in anii ’70.

R: Nu ati avut referendum pentru Trataul de la Lisabona

C. Bryant: Tratatul de la Lisabona a fost unul foarte complex, amendand tratatele Uniunii Europene. Nu sunt un sustinator al referendumurilor, nu cred in ele in mod deosebit. Cand am ajutat la schitarea Constitutiei germane dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, am spus ca nu se cuvine ca Germaniei sa i se permita sa organizeze referendumuri pentru ca asa a ajuns Hitler la putere. O cale mai bune de a negocia tratate este prin analiza parlamentara.

R: Un cititor ne-a scris ca sotiei lui – cetateanca moldoveanca dar cu drept de sedere in Romania – i s-a refuzat intrarea in Marea Britanie la aeroportul Luton in timpul unei calatori in spatiul UE impreuna cu el (cetatean european) pentru ca nu avea viza de Marea Britanie in pasaport. Calatorisera in prealabil in Grecia, Italia, Austria si Germania fara viza. Care este perspectiva dvs. asupra unei Europe unite in ceea ce priveste libertatea de a calatori?

C. Bryant: Noi nu apartinem spatiului Schengen. Asta partial pentru ca suntem o natiune insulara si vrem sa avem control asupra frontierelor in modul in care o facem acum. Si nu vom adera la Schengen, cel putin nu in viitorul apropiat.

R: Asadar, cetatenii moldoveni care vin in Marea Britanie, casatoriti sau nu cu cetateni UE, trebuie sa aiba viza?

C. Bryant: Da, trebuie verificat, si asta este valabil si in cazul celor care vin din alte parti ale lumii.

R: Un alt cititor afirma ca Marea Britanie lasa impresia unui membru UE interesat, in mare parte, de aspectele economice ale Uniunii, in timp ce problemele politice sunt ignorate sistematic, contestate sau negate prin procedee de clauze de eschivare (opt-out) sau instrumente gen pact Schengen – pe care tocmai l-ati mentionat, unitate monetara, sistem judiciar si probleme politenesti. Nu credeti ca o calitate de membru al Spatiului Economic European (EEA) se potriveste mai bine Marii Britanii?

C. Bryant: Nu. Sunt multe aspecte in care ne-am implicat in modul cel mai serios. De exemplu, politica externa – am vrea sa vedem ca Uniunea Europeana joaca un rol mult mai activ la nivel mondial, de exemplu in relatiile cu Rusia, China, Iran, India. Credem ca UE trebuie sa o faca intr-un ritm mult mai coordonat.

Credem cu tarie ca este mult de lucru pe probleme de schimbarea climei, unde exista foarte multe discutii. Saptamana trecuta, Marea Britanie si Franta au fost cele care au venit cu cifre clare si au incurajat si alte tari sa contribuie cu bani.

Dar parerile difera in unele probleme. Avem un sistem legal diferit de cel al multor tari Europene. Avem sistemul nostru legal, diferit de codul napoleonic, care a fost aplicat in Franta, Germania, Italia si Spania. Si fiecare tara din UE, cand vine vorba de un aspect dificil, pune piciorul in prag.

R: Un tel pe care Romania incearca sa-l atinga, dar un aspect de care Marea Britanie nu vrea sa se atinga este adoptarea monedei euro. Va vedeti aderand la zona euro in urmatorii cinci-zece ani?

C. Bryant: Am mai spus ca, in principiu, nu avem nici o obiectie in a adera la zona euro. Intrebarea este daca sunt sau nu prielnice conditiile economice. Stiu ca anul trecut, in mod special datorita recesiunii, Marea Britanie a beneficiat categoric de faptul ca valoarea monedei euro a scazut considerabil. Daca sunt prielnice conditiile economice, atunci da, insa nu cred ca sunt propice in momentul de fata.

R: Si care ar fi cateva conditii care ar face Marea Britanie sa adele la zona euro?

C. Bryant: Exista o lista cu sase conditii. Nu cred ca le stiu pe toate. Una se refera la efectul asupra locurilor de munca; una se refera la efectul asupra pietei imobiliare. Un numar mare de britanici sunt proprietari de case. Oamenii cu ipoteci pe termen scurt le re-ipotecheaza, nu iau ipoteci pe termen lung, 25 de ani, cu dobanda fixa. Iar schimbarile in rata dobanzilor afecteaza dramatic economia in Marea Britanie. Mai sunt cateva probleme foarte complicate sugerate de Banca Angliei, dar nu mi le amintesc.

Chris Bryant este membru al Partidului Laburist din 1986 si este parlamentar din 2001. Anterior, a fost director pentru afaceri europene al BBC intre 1998 si 2000. A detinut functie de secretar de stat pentru egalitate de sanse, iar acum este ministrul pentru afaceri europene. Resposabilitatile sale includ, printre altele, Uniunea Europeana, zona Balcanilor, Ucraina, Moldova, Belarus, Rusia, Caucazul de Sud si Asia Centrala.