LIVE TEXT Bogdan Aurescu, ministrul propus pentru Afacerile Externe, a primit avizul cu 32 de voturi, 10 impotriva si o abtinere

Bogdan Aurescu, propus pentru Ministerul Afacerilor Externe, a primit aviz favorabil din partea comisiei parlamentare. Votul final a fost: 32 de voturi pentru, 10 voturi impotriva si o abtinere. Bogdan Aurescu este al doilea ministru propus care primeste aviz favorabil, dupa Vasile Blaga (propus pentru MInisterul Dezvoltarii). Mihai Seitan (propus pentru Ministerul Muncii) si Gheorghe Pogea (pentru MInisterul Finantelor) au primit aviz negativ.

La finalul sedintei, Bogdan Aurescu a declarat ca scopul sau a fost atins prin aceste audieri, si anume de a provoca o dezbatere pe politica externa intr-un moment agitat in plan intern.

Intrebat cine i-a propus postul de ministru al Afacerilor Externe, Aurescu a spus ca a primit propunerea de la premierul desemnat, Lucian Croitoru, dar a avut o discutie si cu Traian Basescu, avind in vedere atributiile de politica externa ale presedintelui.

La finalul audierilor, Laszlo Borbely a spus ca parlamentarii UDMR au avut libertatea de a vota conform propriilor optiuni, insa la votul din plen, UDMR va vota impotriva Guvernului Coritoru.

Vezi filmul audierilor si cele mai importante declaratii ale lui Bogdan Aurescu:

„Prezenta mea aici este un mesaj de normalitate – intr-o perioada complicata pe plan intern – un mesaj de seriozitate ca diplomatia este o institutie ce trebuie protejata de interferentele politice negative. (…) Scopul esential al politicii externe a Romaniei este ridicarea si consolidarea profilului international al tarii, concomitent cu orientarea continua a actiunii diplomatice romanesti ca vector de modernizare si progres, a spus Aurescu in discursul sau.

Bogdan Aurescu, propus de premierul Lucian Croitoru pentru postul de ministru de externe este audiat de comisiile reunite de politica externa ale celor doua Camere ale Parlamentului si de comisia de afaceri europene. De la nominalizarea sa, niciun om politic, indiferent de partidul din care face parte, nu s-a exprimat impotriva fostului Agent la Romaniei in procesul de la Haga. Aurescu lucreaza in MAE de 13 ani si este in prezent secretar de stat.

In asteptarea inceperii audierii, Bogdan Aurescu a avut o conversatie de cateva minute cu Adrian Nastase, iar acum discuta cu Calin Popescu Tariceanu.

Laszlo Borbely prezideaza comisiile reunite, audierea a inceput cu intarziere fiindca acesta a participat la o alta reuniune.

Principalele idei din discursul ministrului de externe propus:

Aurescu a preferat sa inceapa discursul cu prezentarea motivatiei acceptarii acestei functii. De ce a acceptat nominalizarea ca ministru:

• Sunt diplomat de cariera, iar MAE reprezinta pentru mine institutia fara de care nu cred ca ma pot defini in mod corect si complet. Vin la minister de 13 ani, zi de zi, si de foarte multe ori am petrecut nopti, sambete si duminici si am uitat sa-mi iau concediu, lucrand la proiecte de politica externa.

• Stiu foarte bine ministerul, ii stiu problemele pe care le are, vulnerabilitatile sale prezente, dar si provocarile la care trebuie sa faca fata.

• Nu am afilieri politice – singura mea afiliere este fata de politica externa a Romaniei. Cred cu tarie ca politica externa nu trebuie sa fie influentata de turbulentele politicii interne. Dupa cum stiti, evenimentele internationale au o dinamica proprie, care nu asteapta dupa cele interne dintr-o tara sau alta.

• De aceea am acceptat – cand mi s-a solicitat – includerea mea pe aceasta lista: am vrut sa transmit mesajul ca avem nevoie de normalitate, de conducerea politicii externe pe principii de profesionalism si ca institutia profunda a diplomatiei este ceea ce conteaza.

• Sunt constient de sansele pe care le are acest guvern in Parlament. Dar chiar si prezenta mea pe o lista eventual efemera am considerat ca este un mesaj de incurajare pentru institutia din care fac parte. Este un mesaj de responsabilitate pentru minister, responsabilitate pe care mi-o asum, desi stiu riscurile pe care le presupune pentru mine personal.

• Cand mi-am asumat calitatea de Agent in procesul cu Ucraina, am facut-o fiind foarte constient ca daca vom castiga va fi succesul tuturor, al Romaniei, iar daca vom pierde va fi esecul meu personal. Nu m-am dat deoparte – am ramas in MAE si dupa ce nu am mai fost secretar de stat, intre 2005 si 2006 doi ani am lucrat ca Agent pentru proces ca simplu referent in directia juridica.

• Succesul din 3 februarie 2009 este succesul tuturor fortelor care au pus umarul la acest efort: si al PSD si al Presedintelui Iliescu si guvernului Nastase, care a decis sesizarea CIJ in 2004, cand am fost numit Agent, si al PDL, PNL si UDMR si al Presedintelui Basescu si guvernului Tariceanu, care au decis continuarea procedurilor, care s-au derulat intre 2005 si 2008.

• Pe de alta parte, dupa acest proces, nu mai am nevoie sa fiu pe o lista ca sa castig notorietate. Prezenta mea pe lista guvernului nu este o manifestare de orgoliu. Sa aduci Romaniei, impreuna cu o echipa performanta, 9.700 kmp este o realizare care vorbeste de la sine.

• Succesul de la Haga nu a fost succesul meu personal, ci al unei echipe de diplomati tineri, performanti, succesul diplomatiei romane in ansamblul ei.

• Prezenta mea aici este un tribut de respect pentru colegii mei si de loialitate pentru institutia in care cred, tocmai intr-o perioada in care interesul pentru politica externa este din pacate redus.

• Acesta este intelesul prezentei mele: un mesaj de normalitate – intr-o perioada complicata pe plan intern – un mesaj de seriozitate ca diplomatia este o institutie ce trebuie protejata de interferentele politice negative.

• Diplomatia romana trebuie sa ramana acel pilon esential al modernizarii si progresului Romaniei, ca intotdeauna.

Viziunea despre politica externa

• Scopul esential al politicii externe a Romaniei este ridicarea si consolidarea profilului international al tarii, concomitent cu orientarea continua a actiunii diplomatice romanesti ca vector de modernizare si progres.

• Actiunea diplomatica a Romaniei trebuie sa vizeze prioritar cresterea securitatii tarii in sensul cel mai larg, plecand de la premisa calitatii de stat la frontiera externa a UE si NATO, cu constientizarea avantajelor si dezavantajelor pe care aceasta functie o presupune.       

Obiectivele politicii externe:

– cresterea profilului si rolului Romaniei in cadrul UE, in conditiile presupuse de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.

– cresterea profilului si rolului Romaniei in cadrul NATO, in contextul adaptarii Aliantei la noul context international si al dezbaterii asupra Noului Concept Strategic al NATO concomitent cu implicarea activa si pe fond in dezbaterea privind arhitectura de securitate europeana.

– reasezarea rapida si solida a relatiei bilaterale cu Republica Moldova, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu sustinerea activa a stabilizarii si reformarii democratice profunde, precum si a aspiratiilor europene ale acesteia. Conflictul transnistrean – sprijin pentru reluarea negocierilor in format „5+2″. Romania are expertiza si poate contribui substantial.

– intensificarea implicarii pozitive a Romaniei, atat in plan bilateral, dar si prin proiecte cu vocatie europeana si regionala, in Balcanii de Vest si cu precadere in Vecinatatea Estica – zona extinsa a Marii Negre, in Caucaz si – foarte important – Asia Centrala. Crearea unei vecinatati democratice, prospere, sigure, stabile, conectata ireversibil la sistemul de valori europene si euro-atlantice este in interesul direct al Romaniei si al securitatii sale in sens larg, ca stat la granita exterioara a UE si NATO, si o contributie concreta la securitatea comunitatii de valori din care facem parte.

– valorizarea la maximum a relatiilor cu vecinii nostri directi din UE si NATO – Ungaria – sa exportam modelul romanesc de tratare a minoritatilor nationale, Bulgaria, dar si cu Serbia ale carei aspiratii europene le vom sustine ferm si concret, dar si apararea intereselor si identitatii romanilor din Serbia. Sustinerea aspiratiilor democratice, europene si euro-atlantice ale Ucrainei, concomitent cu solutionarea problemelor bilaterale aflate inca pe agenda politica. Important – promovarea relatiilor la nivelul celor doua societati, al formatorilor de opinie, o mai buna cunoastere reciproca.

– fructificarea parteneriatelor Romaniei in plan bilateral si multilateral, mai ales a parteneriatului strategic cu SUA (dimensiunea transatlantica a politicii externe romanesti), care intra intr-o noua faza; identificarea de noi parteneriate benefice intereselor noastre, inclusiv cu puterile emergente.

– o relatie predictibila, pragmatica a Romaniei cu Rusia, plecand de la calitatea Romaniei de stat UE si NATO, cu accent pe zona economica si pe o mai buna cunoastere si interactiune la nivelul societatilor. Pragmatism, dar fara abandonarea valorilor comunitatii euro-atlantice din care facem parte integranta.

– recalibrarea/intarirea dimensiunii economice a politicii externe romanesti – atat prin sustinerea expansiunii firmelor romanesti, dar si pentru atragerea de investitii in Romania – e nevoie aici de o abordare mai creativa. Totodata, sustinerea intereselor strategice directe ale Romaniei in ceea ce priveste securitatea energetica.

– promovarea si apararea intereselor si identitatii romanilor din afara granitelor .

– eficientizarea activitatii consulare .

Reforma institutionala a MAE

MAE trebuie sa aiba o structura viabila si eficienta. Astfel, in ce priveste aspectele de reforma interna si privind relationarea cu alte institutii, avem nevoie de:

– o politica de resurse umane mai coerenta, pornind de la eficientizarea modului de selectie a viitorilor diplomati (trebuie consolidate parteneriate cu universitatile romanesti de prestigiu, organizate stagii la MAE, actiuni comune de diplomatie publica impreuna cu studentii), cu realizarea unui profil al diplomatului (cunostinte de fond, dar si abilitati).

– examene de intrare corecte si cat mai transparente .

– crearea unui program coerent de „cariera profesionala”, care sa stimuleze diplomatii sa plece la post si in zone dificile, care sa creeze prestigiu profesional – o ierarhizare a misiunilor in functie de risc si dificultate; respectarea duratei postului si stagiu minim in Centrala.

– promovarea pe baza de merit si rezultate, atat in grad, cat si in functii.

– un sistem performant de formare continua.

– directia Agentului pentru CEDO sa devina directie generala, cu o crestere consistenta de personal specializat.

– crearea departamentului afaceri consulare sub conducerea unui subsecretar de stat.

– crearea unui secretar / subsecretar de stat pentru Vecinatatea Estica, pentru a gestiona eficient aceasta zona prioritara de interes diplomatic.

– repartizarea clara intre secretarii de stat a temelor „interdepartamentale” pentru a evita ambiguitatile de administrare si eficientizarea comunicarii pe orizontala.

– eficientizarea modului de comunicare publica si diplomatie publica (conferinte de presa ale ministrului mai dese, ziua portilor deschise, bloguri).

– spatiul de lucru in centrala MAE este complet insuficient – este necesar sprijin pentru sediu.

– infrastructura IT este insuficienta.

– sprijin financiar: bugetul trebuie sa corespunda adecvat sarcinilor. MAE are un deficit de 16 milioane de euro, nu avem bani sa platim cotizatiile in organizatiile internationale, o suma de 1.200.000 de euro, situatie care, din cate stiu, nu s-a mai intamplat niciodata in istoria institutiei.

Relatiile interinstitutionale:

– o interactiune crescuta cu comisiile de politica externa – absolut esential: participarea ministrului la sedintele comisiilor mai des si trimiterea de informari regulate pe temele de interes actual – mai ales in contextul rolului crescut al parlamentelor nationale in afacerile europene, prevazuta de Tratatul de la Lisabona.

– sesiuni mai frecvente ale Consiliului Consultativ al MAE (trimestrial) si crearea Consiliului Consultativ cu reprezentantii mediului de afaceri.

– sesiuni regulate ale grupului interinstitutional de reflectie strategica cu alte institutii cu contributii la politica externa pe toate temele importante.

Laszlo Borbely: Din pacate, sunteti un ministru desemnat de sacrificiu, asa cum este intregul guvern. Inteleg ca sunteti intr-o situatie dificila si apreciez ca v-ati luat rolul in serios. Ati facut o prezentare ampla si noi va vom lua in serios.

Adrian Nastase: Desemnarea premierului a fost neconstitutionala, prin urmare si demersurile dlui Croitoru au fost la fel. Am zis asta pentru a separa doua chestiuni: votul meu favorabil in favoarea dlui Aurescu este un vot care se bazeaza exclusiv pe aprecierea mea pentru calitatile lui deosebite, il consider unul dintre cei mai valorosi diplomati. Nu intru in detaliile programului de guvernare pentru a nu intra in acest joc. Suntem intr-o situatie absolut ciudata.

Calin Popescu-Tariceanu: Ma regasesc intr-o situatie foarte ingrata, dar si dvs. sunteti intr-o situatie la fel de ingrata. Transmit aprecierile mele pentru munca dvs. de diplomat aparand interesele Romaniei intr-un proces important, dar nu numai. Cunosc munca dvs. din minister, pe care o apreciez in mod deosebit.

Daca ar fi sa va apreciem dupa calitatile profesionale va pot spune deschis ca ati avea votul meu fara nicio retinere. Din pacate nu pot si nici colegii mei nu putem da un vot favorabil pentru ca am desconsidera Constitutia si regulile democratice.

Nu vreau sa considerati ca vreau sa va dau o lectie, ci vreau sa se inteleaga bine care e motivul pentru care nu vrem sa va dam un vot: formula actuala de guvern e impusa de actualul presedinte desconsiderand o majoritate parlamentara, pentru asigurarea unei formule de tranzitie pana la aflarea rezultatelor alegerilor prezidentiale. V-ati expus foarte mult pentru ca acest guvern nu e decat un guvern al PDL-ului care a facut apel la persoane cu buna reputatie, cum sunteti si dvs., pentru a acoperi zone in care n-au gasit oameni de calitate in partid.

Anca Boagiu: Va felicit pentru curajul dvs. si pentru ca demonstrati ca sunt oameni in Romania care vor sa isi asume responsabilitatea. Astazi n-ati fost tocmai audiat, ci ati fost anchetat.