Prioritatile politicii externe: Nabucco, parteneriat special cu Turcia si Polonia, sustinerea demersului Serbiei la CIJ si o diplomatie puternica in Asia Centrala

Consolidarea parteneriatelor strategice cu SUA si Franta, Nabucco, parteneriate speciale cu Turcia si Polonia, includerea Moldovei in pachetul balcanilor de Vest privind aderarea la UE, sustinerea demersului Serbiei la CIJ privind Kosovo si o diplomatie puternica in Asia Centrala sunt prioritatile Romaniei privind politica externa, le-a zis presedintele Traian Basescu diplomatilor romani prezenti la Bucuresti. Unele sunt mai vechi, altele s-au nuantat, dar Basescu asteapta de la ambasadori o indeplinire a acestora.

Obiectivele enuntate de presedinte in discursul sau:

Parteneriatele cu SUA si Franta

Obiectivele pe parteneriatele strategice sunt doua, de cea mai mare valoare in momentul de fata: cel cu Statele Unite si cel cu Franta, care se dezvolta extrem de rapid. (…) La partenerul american au fost alegeri, la noi vor fi alegeri. Noi avem deja pregatita lista obiectivelor comune spre a fi discutate cu partea americana atunci cand lucrurile vor fi stabilite din punct de vedere al realizarii unei intalniri la varf. Obiectivele au fost insa comunicate prin Departamentul de Stat, dar si prin ambasada de aici. Sunt in analiza la Washington si vom vedea care va fi lista a ceea ce ne propunem in comun in perioada anilor urmatori. Probabil ca acest lucru va putea fi definitivat si transat dupa ce se produc alegerile prezidentiale si in Romania.

Franta ne-a devenit partenerul cel mai solid in interiorul Uniunii Europene si ca efect al semnarii Parteneriatului Strategic la Bucuresti cu presedintele Sarkozy, un parteneriat care se dezvolta pe toate palierele: politic, economic, militar, in toate zonele de interes si nu numai pe zona cooperarii in interiorul Uniunii Europene, ci si in NATO, dar si in organizatii internationale.

Si va rog sa tineti cont toti, indiferent in ce capitale va aflati, ca, in mod egal, Statele Unite si Franta ne sunt parteneri strategici si avem interese, precum si celelalte state au interese legate de relatia cu Romania”.

Nabucco

Ambasadorilor din Europa le este cunoscut ca la penultima intalnire a Consiliului European, pur si simplu Nabucco se scosese din lista de prioritati. A fost pozitia foarte energica a Romaniei cand s-a obtinut nu numai reintroducerea pe lista de prioritati a proiectului Nabucco, dar si finantarea proiectarii pentru acest gazoduct. Si iata ca el a devenit realitate. As vrea sa felicit diplomatia romaneasca pentru lipsa de oscilatii in acest proiect, Romania dovedindu-se extrem de consecventa si serioasa.

De altfel, si la Nabucco, cand ramasesem singuri, mai eram noi si Statele Unite care vorbeau de proiectul Nabucco, in rest toata lumea plecase pe alte directii si semnau intr-o veselie acorduri.

Nu trebuie cazut in plasa celor care spun da, s-a semnat proiectul, dar unde-i gazul? Gazul exista. Exista gaz pentru Nabucco si in Iran, si in Irak, si in Turkmenistan, in zona Caspica, slava Domnului, conducta sa fie! Conducta sa fie! Pentru ca povestea: este, dar nu-i gazul, este povestea celor care nu stiu. Sa nu uitam si Egiptul, care a ajuns deja cu o conducta pe teritoriul Turciei si are resurse sa contribuie cu parte din gazul necesar functionarii Nabucco. Deci, diplomatii din aceste tari au ca mandat un contact continuu cu autoritatile – si repet tarile: Iran, Irak, Egipt, Turkmenistan, Kazahstan, zona Caspica, Azerbaidjan – au ca mandat sa fie in contact pe aceasta tema, pe contractarea gazului pentru Nabucco, ca un mandat permenent, si depistarea largimii disponibilitatilor fiecarui guvern de a se implica in proiectul Nabucco.

Exista multe voci, mai ales din partea rusa, care sustin ca Nabucco este un proiect politic impotriva Rusiei si ca nu este realizabil din moment ce nu exista sursa de gaz pentru umplerea conductei. pe de alta parte, UE a curtat statele Asiei Centrale pentru a asigura gazul pentru proiect. Unul dintre ele este Turkmenistanul. Liderul turkmen, Gurbangula Berdymuhamedov, a asigurat Bruxelles-ul de disponibilitatea Ashabadului de a furniza gaz turkmen pentru proiectul Nabucco, iar specialisti rusi sustineau ca Romania vrea sa fie mediatorul relatiei UE-Turkmenistan, rol pe care vroia sa si-l asume si Germania.

Parteneriate cu Turcia si Polonia

Se urmareste realizarea unor parteneriate extrem de solide cu Polonia si Turcia. Cel cu Polonia a fost discutat deja de mine cu Presedintele polonez, cel cu Turcia a fost discutat deja la nivelul ministrilor de externe. Sunt tari extrem de importante care ne pot fi parteneri si avem foarte multe obiective comune. De aceea, Polonia, Turcia sunt tari nu numai cu o deschidere foarte mare catre un parteneriat cu Romania, dar si tari cu care avem interese comune pe diverse paliere – si politice, si economice.

Turcia devine un jucator important in regiunea Marii Negre si vrea sa devina si un hub energetic. Acordurile pe domeniul energiei incheiate de curand cu Rusia indica marile ambitii regionale ale Ankarei, care se extind dincolo de traditionala cooperare cu aliatii sai occidentali. Ar fi putut fi un competitor al Romaniei privind rolul primordial la Marea Neagra, insa se pare ca e pe cale sa castige competitia. Romania are excelente relatii economice, dar ele nu s-au concretizat politic.

In privinta Poloniei, ea este cea mai importanta tara a UE din randul noilor state membre si a fost si ea un rival al Romaniei, care a castiga in fata noastra. Este vorba despre initiativele privind vecinatatea estica UE, o zona de maxim interes si pentru Romania. Romania a vorbit mult despre o politica privind vecinii din est, despre sinergia la Marea Neagra, rezultata din interesul pentru Republica Moldova, insa Polonia i-a luat-o inainte si a avut, sustinuta de Suedia, initiativa Parteneriatului Estic.

Includerea Moldovei in pachetul Balcanilor de Vest intr-o viitoare extindere a UE

Diplomatii romani trebuie sa stie ca efortul major este sa ii convingem pe partenerii si aliatii nostri europeni ca Republica Moldova trebuie asezata in pachetul Balcani de Vest, atunci cand se vorbeste de viitoarele extinderi. Noi avem din acest punct de vedere mai bine de patru ani de insistente. Este evident ca usor, usor, partenerii europeni incep sa inteleaga si motivatiile si interesele nu numai ale Uniunii Europene, dar si ale Republicii Moldova de a fi integrata, atunci cand va fi pregatita, in Uniunea Europeana. Marea eroare care s-ar putea face ar fi sa se trateze problema Balcanilor de Vest uitand Moldova si pe urma sa luam un pachet de masuri pentru a corecta ceea ce putea fi facut bine de la inceput. Republica Moldova nu poate fi lasata in pachetul cu Ucraina, care si ea are aspiratii europene. Ar fi o mare eroare.

Romania a sustinut intens aceasta idee, insa in ultima perioada de timp disparuse din pozitiile Romaniei exprimate la UE aceasta idee. Ea este reluata de presedinte, insa surse europene din Directoratul Extindere au spus, intr-o discutie cu HotNews.ro de la inceputul anului, ca este un obiectiv aproape imposibil, intrucat nu exista inca o solutie de aderare pentru Balcanii de Vest, cu exceptia Croatiei, iar Moldova este diferita ca specific de tarile din acea regiune si probabil ca tarilor din estul UE, Moldova, Ucraina, tarilor din Asia Centrala, Georgia, li se va oferi o forma de cooperare stransa, dar nu calitatea de membru.

Infiintarea unei agentii de acordare a cetateniei

Aici as face o mentiune, pentru ca a venit vorba de Republica Moldova, nu vreau intr-un moment in care se vorbeste de reducerea agentiilor, sa vin cu o propunere impotriva sensului pe care Guvernul il da reformarii statului, dar exprim punctul de vedere in fata dumneavoastra ca ar trebui sa cream rapid o agentie pentru acordarea cetateniei. Deja este evident ca structurile care functioneaza in momentul de fata, pe langa Ministerul Justitiei, nu pot face fata numarului mare de solicitari de acordare a cetateniei celor care si-au pierdut cetatenia fara vointa lor, a acelora si a familiilor lor, pana la gradul trei.

Presedintele reia tema cetateniei in contextul discutiei despre Republica Moldova si sustine necesitatea existentei unei modalitati de a acorda cetatenie cat mai multor solicitanti. In urma evenimentelor din aprilie, presedintele a spus ca Romania va acorda cetatenie unui milion de moldoveni, ca exista opt sute de mii de cereri in acest sens. declaratia sa a suscitat ingrijorare la Bruxelles si reactii din partea presedintiei UE, detinuta la acel moment de Cehia. Ministrul roman de externe a explicat in CAGRE ca nu exista motiv de ingrijorare, mai ales ca Romania este logistic incapabila sa ia o astfel de masura.

Sustinerea Serbiei la Curtea Internationala de Justitie

Romania va sustine la CIJ demersul Serbiei si, domnule ministru Aurescu, daca puteti contacta Belgradul daca au nevoie de asistenta, consultanta va rog sa o puneti la dispozitie avand in vedere experienta noastra la CIJ, dar si credibilitatea pe care o avem atunci cand sustinem ca nu se pot face amputari teritoriale pe niciun criteriu. In demersul Serbiei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, as vrea ca Serbia sa aiba in Romania un partener.

Romania, alaturi de Spania, Slovacia, Cipru si Grecia, nu a recunoscut independenta Kosovo. Adunarea Generala a ONU a aprobat cererea Serbiei de a sesiza Curtea Internationala de Justitie cu privire la legalitatea independentei Kosovo, iar Curtea urmeaza sa se pronunte intr-un an sau doi. Adunarea Generala a decis sa ceara avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie pentru a stabili daca declaratia unilaterala a independentei institutiilor provizorii ale administratiei autonome a Kosovo este conforma cu dreptul international.

Diplomatie puternica in Asia Centrala

Domnilor diplomati, viata in Europa este frumoasa si trebuie sa va spun ca apreciez devotamentul dumneavoastra pentru capitalele europene: Londra, Paris, Berlin, Bruxelles, Haga. Sunt capitale superbe, dar avem nevoie de diplomati in Azerbaidjan, in Kazahstan, in Turkmenistan. Am mai abordat acest subiect. Plecati de la realitatea ca orice sef de stat si de guvern se intalneste, la fiecare trei luni, cu toti sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana. Cand avem o problama dificila o transam acolo. (…) Va rog sa intelegeti ca avem nevoie de un efort diplomatic major in Asia Centrala. (…)

Stiu reticenta care exista de a ne duce la post in astfel de capitale, dar vreau sa va atentionez ca aveti obligatia, ca diplomati, sa acceptati aceste posturi si personalul din ambasade sa fie dimensionat corespunzator indeplinirii misiunilor de consolidare a relatiilor politice si economice cu aceste tari. Repet, inteleg retinerile diplomatilor de a se duce la post, si nu ma refer numai la ambasadori, in astfel de tari. Va pot spune ca sunt tari cu o evolutie extraordinara, pentru cei care nu stiu, si ca pretuiesc foarte mult acei diplomati care vor intelege interesele nationale si isi vor face misiunea la posturi care nu sunt chiar in inima Europei, ci in inima Asiei. Asupra acestui aspect v-am atentionat de cativa ani.

Presedintele reia implicit o critica la adresa diplomatilor, in fata lor, o critica pe care a facut-o mai intai intr-un interviu la RRA la sfarsitul lunii iulie. Ministrul de externe a anuntat, imediat dupa acele critici, reducerea a 55 de posturi din Europa Occidentala, tocmai in ideea suplimentarii personalului diplomatic in ambasadele din tarile Asiei Centrale. Faptul ca avem oficii diplomatice in toata Asia Centrala a reprezentat un argument foarte serios atunci cand s-a pus problema substantierii demersului nostru privind incheierea acordului pentru Nabucco si atunci cand se vorbeste de rolul pe care Romania il are in dialogul la Marea Neagra.

Orientul Mijlociu

Ati observat probabil ca am avut vizite si ale sefilor de stat din Orientul Mijlociu la Bucuresti si ale mele in Orientul Mijlociu. Va pot spune de la nivelul sefilor de stat ca exista un foarte mare nivel de incredere in Romania in aceasta regiune. Personal, va pot spune ca am deslusit foarte bine din discutiile cu sefii de stat si de guvern din aceasta regiune care sunt blocajele, nu acuz pe nimeni, niciun stat, dar va spun si dumneavoastra cuvantul de ordine pentru a se face progrese in Orientul Mijlociu, in procesul de pace, este ca nimeni sa nu mai puna preconditii. (…) Si va dau un exemplu ca sa fie lucrurile limpezi, sa nu existe confuzii: un stat cere altui stat da putem incepe negocierile daca se elibereaza Inaltimile Golan. Cine se poate gindi ca acesta nu este primul punct de discutii atunci cand se asaza la masa. Sigur ca este primul punct de discutii. De ce sa pui preconditii lucruri care sunt subiect de negociere si de rezolvare. Aruncarea preconditiilor este unul din elementele de blocaj. Si este una din concluziile pe care le-am tras si le-am comunicat si aliatilor prietenilor nostri dupa ce am vizitat toate statele din Orientul Mijlociu

Relatia cu Rusia si China

Relatia cu Rusia, relatia cu China, nu exista nicio modificare in abordarea noastra, sunt relatii traditionale, exceptionale cu China, la nivel politic, stam mult mai rau la nivel economic, avem un deficit de balanta comerciala de peste doua miliarde de euro si aici problema nu este numai la vigoarea economiei chineze, ci este si la lipsa noastra de interes de a diminua deficitul balantei de plati cu China pentru ca, dupa discutiile pe care le-am avut cu presedintele chinez, trei delegatii au venit la Ministerul Economiei pentru a intreba ce putem sa exportam pentru ca s-au inteles presedintii nostri sa echilibram balanta de plati. Sigur ca au fost tratati cum au fost tratati, li s-a explicat cat de privatizata este economia noastra si au plecat inapoi, desi aveau de la Guvernul chinez misiune sa gaseasca solutii de crestere a importurilor din Romania catre China. A fost greu sa stranga cineva comunitatea de afaceri, sa le arate oportunitatile de export, pur si simplu au fost tratati cu lipsa de respect pentru interesul nostru.

Rusia – relatia pragmatica, traditionala si nevoia de a creste nivelul de incredere intre cele doua tari este deosebita. Au existat si niste incidente diplomatice in ultima perioada, dar noi nu le consideram specifice relatiei romano-ruse si ne dorim un parteneriat de pe pozitii de egalitate cu Federatia Rusa, nu de egalitate ca forta economica, nu de egalitate ca forta militara, nu de egalitate ca influenta in lume, dar relatiile noastre trebuie sa fie bazate pe respectul interesului celuilalt si noi suntem gata sa respectam interesele Federatiei Ruse cu conditia ca si ale noastre sa fie deplin respectate.

Orice ar fi facut Romania, optiunea sa catre Occident dupa caderea comunismului a situat-o pe pozitii antagonice fata de Rusia. Prin urmare, Moscova a sanctionat-o atat politic, cat si economic. Acum Rusia este interesata economic de Romania, dar, asa cum spun multi analisti, vrea sa intre in Romania pe usa din fata, punand conditii si aratand ca face un gest de marinimie fata de Romania. Romania trebuie sa fie pregatita sa ceara ceva in schimbul deschiderii economice, poate sprijinul in a deveni un actor regional important.