Rețeaua drogurilor din licee din București: Membrii grupării, elevi, preocupați permanent să nu fie prinși. Conflicte cu concurenţa şi alte infracţiuni săvârşite sub influenţa drogurilor

Gruparea care aproviziona cu droguri mai multe licee, formată în mare parte din elevi care provin din familii cu o condiţie socială bună, a acționat coordonat pe tot parcursul anului 2022, fiind precupată în permanență să nu fie prinsă. Sub stricta coordonare a liderului, membrii rețelei aveau roluri bine stabilite. Unii dintre ei, sub efectul drogurilor, au săvârşit şi alte infracţiuni, precum distrugere de maşini, fiind cercetaţi și în alte dosare penale, conform DIICOT.

Procurorii mai spun în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor șapte tineri reținuți în dosarul drogurilor vândute în liceele din Bucureşti că membrii rețelei au avut frecvent conflicte cu alte grupări care vând droguri în Capitală.

Gruparea a acționat coordonat pe tot parcursul anului 2022

Procurorii DIICOT spun că unii dintre inculpaţi sunt elevi, cunoscuţi ca importanţi distribuitori de droguri atât în rândul elevilor liceului pe care îl frecventează, cât şi în zonele Herăstrău, Aviaţiei, Băneasa şi altele din Sectorul 1, conform News.ro. Din grupare făcea parte şi un alt inclupat, despre care anchetatorii afirmă că era „cunoscut în mediile infracţionale ca un important traficant de cannabis” în Sectorul 1 al Capitalei, în zona cartierelor Dămăroaia, Băneasa, Aviaţiei, Herăstrău şi Pajura. Alţii aveau rolul de a transporta drogurile, mulţi dintre ei împlicându-şi şi iubitele.

„Grupul infracţional organizat a acţionat coordonat de la începutul anului 2022”, spun procurorii, conform cărora liderul avea „un ascendent considerabil – coordona vânzările de droguri către diferiţi clienţi, controla activităţile celorlalţi membri ai grupului şi asigura aprovizionarea din diferite surse.

• „Activităţile de trafic de droguri de risc şi mare risc au continuat pe toată durata anului trecut până în prezent, iar pe parcurs grupul infracţional organizat a cooptat o serie de alte persoane”, arată DIICOT.

Conflicte cu alți traficanți de droguri

Conform procurorilor, membrii grupării erau în permanență preocupați să își asigure „protecţia faţă de posibila depistare a activităţilor ilicite de către poliţie, precum şi dorinţa de a-şi asigura continuitatea lanţului de aprovizionare cu droguri în scopul vânzării”.

• „Periodic, au fost angrenaţi în diferite conflicte cu alte persoane cu preocupări similare, ce reprezentau concurenţa (…)
• Între membrii grupului infracţional organizat a existat o comunicare şi o coordonare reciprocă permanentă.
• Deşi de regulă tranzacţiile cu droguri au fost perfectate doar de unii membri ai grupului, de cele mai multe ori ceilalţi erau de faţă şi asistau, acesta fiind în fapt modul lor de operare”, mai arată DIICOT.

Alte infracţiuni săvârşite sub influenţa drogurilor

Procurorii mai spun că, „deși aflaţi la vârste tinere, membrii grupului au ales să îşi câştige existenţa comiţând infracţiuni grave şi să lărgească cercul infracţional antrenând în săvârşirea acestora și alte persoane din anturajul lor”.

Pe fondul consumului de droguri, unii dintre ei au comis și alte infracțiuni și „reprezintă un pericol pentru ordinea publică”.

DIICOT exemplifică cu un incident din Sectorul 1, când Poliția a fost anunțată prin 112 că doi tineri distrug mașini parcate în zonă. La sosirea poliţiştilor, ei au încercat să fugă. Au fost urmăriți, imobilizați și încătușați „întrucât manifestau un comportament violent, atât fizic, cât şi verbal”. Ulterior, ei au fost identificați, stabilindu-se că au avariat plafoanele și capotele a șapte autoturisme parcate în zonă și că se aflau sub influenţa drogurilor. Astfel, cei doi – care fac parte din gruparea ce aproviziona cu droguri mai multe licee – sunt cercetați și în alt dosar penal.

„Au ales să transforme consumul şi traficul de droguri într-un mod de viaţă”

În referatul cu propunerea de arestare citat de News.ro, procurorii mai spun că membrii grupării, care provin din familii cu o condiție socială bună, „au ales să transforme consumul şi traficul de droguri într-un mod de viaţă”:

• „În cauză subzistă un pericol social deosebit de ridicat generat de faptele presupus a fi săvârşite de către aceşti inculpaţi care, având un caracter de repetabilitate, demonstrează perseverenţa acestuia în comportamentul infracţional şi periculozitatea lor.
• Inculpaţii, deşi provin din familii de bună condiţie socială şi au posibilităţi materiale rezonabile, au ales să adopte un comportament de sfidare a normelor legale şi de convieţuire socială şi să transforme consumul şi traficul de droguri într-un mod de viaţă.
• De asemenea, analizând structura grupului infracţional organizat investigat se constată propagarea unei mentalităţi în virtutea căreia acceptarea socială în anturaj este condiţionată de apetenţa şi disponibilitatea de a comite infracţiuni la regimul drogurilor şi de a intra într-o anumită stare de spirit pe fondul consumului de droguri.
• Acest fapt a fost posibil prin stabilirea unei ierarhii în cadrul grupului, în baza căreia unul dintre ei, indicat de toţi ceilalţi ca lider, decidea cine face parte sau nu din grup şi care le este rangul în ierarhie, precum şi cărora dintre membrii grupului li se permitea să vândă droguri şi la ce scară”.

Notorietate în rândul adolescenților consumatori de droguri

Potrivit procurorilor, desfăşurându-şi activitatea în mod constant, membrii grupării au ajuns să capete notorietate în rândul adolescenților consumatori de droguri, „ceea ce le aducea, pe lângă o validare socială în mediul lor, şi posibilitatea unor venituri consistente”.

DIICOT mai arată că fenomenul traficului de droguri de risc şi mare risc pe piaţa internă se menţine într-un trend crescător, inclusiv în rândul copiilor de vârstă şcolară şi a tinerilor.

• „Aceasta arată faptul că reacţia de apărare a statului în sensul combaterii fenomenului trebuie adecvată, inclusiv prin adoptarea de măsuri ferme, în registrul cărora se înscriu şi cele privative de libertate”, mai arată procurorii.

Conform acestora, pedeapsa prevazută de lege pentru infracţiunile aduse membrilor grupării -constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi mare risc – este închisoare depese 5 ani.

În acest dosar, procurorii au reținut 7 tineri, dar instanța a admis propunerea de arestare doar în cazul a doi dintre ei. Unul a fost plasat în arest la domiciliu, iar patru sunt cercetaţi sub control judiciar.

Directoarea Colegiului „Caragiale”: „Am chemat Poliția și lucrurile au rămas la fel” / „Părinții au reacții violente”

Unul dintre liuceele în care gruparea distribuia droguri este Colegiul Național „I.L Caragiale” din București.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L Caragiale”, spune că a semnalat inclusiv Poliției că unii elevi consumă stupefiante, dar că s-a confruntat cu „reacții violente și agresive” din partea părinților, care ar fi amenințat-o că o vor da în judecată.

• „Nu numai că avem cunoștință, am transmis și părinților. Am transmis peste tot.
• Nu sunt de acord neapărat cu ideea că directorii știau. Mă doare și pe mine personal. Este o școală la imaginea căreia am muncit foarte mult.
• Realitatea este că a crescut îngrijorător consumul de substanțe interzise în școli, în toate școlile.
• Eu i-am informat pe părinți atunci când am știut. Părinții sunt cei care, cel puțin din experiența mea, au reacții violente și agresive la adresa mea, pentru că cer dovezi.
• Vă dați seama că nu pot să intru în grupurile sanitare dacă am o suspiciune sau un elev mi-a transmis că se petrece un lucru. Stau afară. Părinții vin când sunt chemați la școală și îmi spun: „vă dau în judecată! Ce aveți cu copilul meu? Eu vreau dovada”, a afirmat prof. Bodea, la Euronews România.

„Am chemat Poliția și lucrurile au rămas tot așa”

Ea a mai spus că, în calitate de director, nu poate căuta în ghiozdanele elevilor, fiind nevoită să apeleze la Poliție atunci când află că în toaletele liceului s-ar consuma droguri.

• „Nu cred că e vreun director care să aibă vreo dovadă. Noi nu avem voie când avem o suspiciune să-i căutăm în ghiozdane. Exclus să-i percheziționăm, nici nu poate fi vorba.
• Am chemat Poliția, am chemat Salvarea și lucrurile au rămas tot așa. (…)
• Am sesizat părinții, ceea ce mi se pare normal. Nu e ca și cum lucrurile ar fi fost ascunse sub preș”, a mai afirmat directoarea Colegiului „I.L Caragiale”.

Ce arată cele mai recente date privind consumul de droguri în România

Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) și publicat în luna februarie, incluzând date din 2021, arată că cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani).

Principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).

Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.

La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.

Decese și urgențe medicale din cauza consumului de droguri

Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluție descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puțin față de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive. La fel ca și în anii anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.

În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.

În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 cazuri de urgenţe medicale, în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, arată raportul ANA.