Fanatism si basescofobie in mass-media romaneasca

Orchestrata de oligarhi notorii, televiziuni subjugate si alte canale de presa, campania antiprezidentiala a inceput. Cornel Nistorescu taie si spanzura, cu pixul. Un text programatic din „Ziua” declanseaza fatis gherila „anti-Basescu”, in timp ce Clubul Roman de Presa mimeaza in continuare virginitatea. Trustul Realitatea-Catavencu curteaza virtutile adulterine ale Zoei Trahanache iar un politician liberal vorbeste despre „Basescu versus Ginghis-Han”, resuscitand fantasmele privind „pericolul mongol.” La fel de rizibil si, mai ales, previzibil, Emil Constantinescu vede in Traian Basescu un climax al negativitatii: „mai rau decat atat nu se poate”. De ce, totusi, atata patima si incrancenare?

Starea de fapt

A fi „pro” sau „contra” unui presedinte n-ar trebui sa ne consume intreaga existenta. Optiunile politice reflecta indeobste doar o convingere doctrinara, sensibilitati de ordin personal si un calcul economic privind viitorul familiilor noastre. Social-democratii cred mai mult in redistributie pe cand liberalii clasici recunosc preeminenta libertatii si a meritului individual. Conservatorii apreciaza moravurile traditionale iar socialistii idolatrizeaza progresul.

Cu totii avem interese de scurta sau lunga durata. In sfera sociala, in cadrul profesional, prin arta sau in domeniul vietii private, fiecare dintre noi exprima o anumita performanta intelectuala, preferinte de gust si o eventuala tarie de caracter. Stiind acest lucru, ne putem respecta unii pe altii, facand loc pentru ironii amicale, dezacorduri de principiu si glume terapeutice.

Nu si in Romania, se pare, unde sfera publica e traversata de patologia partizanatului extrem. Sindromul basescofobiei a ajuns o religie sezoniera. Cand numele unui singur om ajunge sa fie pronuntat, unii intra in transa, altii fac apoplexie. Inversunarea bruta si patetismul decerebrat mobilizeaza fosti presedinti, actori de provincie, altete regale, trompete jurnalistice, universitari dubiosi si alte nulitati entuziaste intr-o campanie fatisa anti-Basescu.

Evident, sunt destule motive ca presa sa nu ridice mingea la fileu in fata unui presedinte abil si inteligent. Traian Basescu a comis erori, a ezitat, a facut pasi inapoi. Dar criticii sai de profesie nu ajung niciodata la fondul problemei, fiind lipsiti de buna credinta in demersul lor mai curand destructiv, decat critic. Campionii retoricii apocaliptice se considera scutiti de raspunsul la aceste intrebari: „de ce?”, „cum se explica popularitatea sa?”, „cu care argumente?”, „in locul cui?”

Santinela calomniei

Pentru detractorii de profesie, fidelitatea fata de proiectul politic coordonat de Traian Basescu se naste dintr-un gest impur si o logica oarba. Diferiti intelectuali publici sunt acuzati de oportunism, perfidie sau, in cel mai bun caz, naivitate, doar pentru ca nu si-au descarcat munitia letala impotriva actualului presedinte.

Ciutacu, Badea, Nistorescu, Rosca-Stanescu, Ciuvica sau doamna Firea? Acestea ar fi spiritele fine si elevate ale natiunii romane, condeie scolite in cultura discernamantului si arta libertatii de expresie. In schimb, Gabriel Liiceanu, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismaneanu sau Mircea Mihaies?! Ei sunt, pesemne, doar niste marginiti in gandire, suspecti de fronda patimasa si discernamant carent.

Ai simpatii portocalii? Esti dubios si trebuie sa te explici. E suficent sa nu-l ataci pe Traian Basescu pentru a deveni suspect. Apologia deschisa in favoarea politicianului dobrogean suna jenant, bizar si oarecum passé. Procesele de intentie si apropoul tendentios iau loc oricarei analize.

Profitand de bunul-simt si timiditatea ziaristilor care inca mai vorbesc din convingere, coalitia care a complotat suspendarea lui Traian Basescu in luna aprilie 2007 se regrupeaza furibund, imbatata de miasmele urii si utilizand deficitul de rusine al unei intregi secte de „analisti politici.” Vituperatia celor din urma se combina cu pesimismul prognozelor economice si starea de fireasca neliniste a populatiei. De ce nu s-ar inventa atunci un tap ispasitor in dealul Cotroceni?

Conversatii inflamate prin redactii de ziare, sedii de campanie sau restaurante de lux cauta alternativa plauzibila la Traian Basescu. Se mai vaneaza posibili candidati-surpriza, se cer sloganuri proaspete, sunt reinventate biografii si noi strategii de atac. Romania fara Basescu ar fi adevarata sansa oferita patriei, drumul rectiliniu catre fericire, temelia linistii noastre!

Tipologia inversunarii

Exista, fireste, si categoria celor care in mod sincer sunt sceptici sau indiferenti la discursul si actiunile actualului presedinte. Ratiunile difera si pot fi invocate aici gustul, preferinta stilistica sau convingerea doctrinara. Sunt oameni decenti si onesti care, pentru a da un singur exemplu, nu accepta mediocritatea unor foste si actuale figuri ministeriale din guvernul de coalitie PDL-PSD.

Gafe face orice politician si, deci, presedintele Basescu nu poate fi scutit de critici pertinente sau legitime amenzi verbale. Dar din nou: cu argumente, logica si buna credinta, care fac esenta jurnalismului de calitate.

Cand vom muta discutia dincolo de perceptia lui Traian Basescu drept Greuceanu salvator sau, cum se intampla mai des, prezentarea lui ca o Muma-Padurii dezlantuita la adresa statului de drept? De unde vine inversunarea morbida, situata sub nivelul urbanitatii? Raspunsul este simplu: din faptul ca extrema a ocupat centrul iar vocile ponderate fac, la propriu si la figurat, somajul. Dialogul rabdator, atent la nuante, politici si substanta, a fost inlocuit cu interjectia guturala, palpitul necontrolat si detaliul tabloid.

In sfarsit, pentru a intelege mai bine fanatismul anti-Basescu, as sugera urmatoarea tipologie a zelotilor.

Zona de prim plan grupeaza persoane care fie au dosare la DNA, fie sunt in legatura cu cercurile „baietilor destepti” ai tranzitiei: de la politicieni care nu-si vor pierdute privilegiile nemeritate (case de protocol, afaceri cu statul, pensii astronomice, luxul unui statut parlamentar fara a fi castigatori de circumscriptie electorala) sau fosti securisti ori ex-nomenclaturisti iritati de condamnarea comunismului si loviti de decizia mutarii dosarelor catre CNSAS, trecand prin categoria istetilor care au dat mari lovituri in industria energetica si minoritatea celor rasfatati cu enorme finantari de stat in educatia universitara, pentru a ajunge la ziaristii specializati in sifonari bugetare pe tronsonul mass-media / sponsorizare / buget public si retur. Pentru acestia, Traian Basescu apare ca dusman personal. O importanta sectiune din aceasta calota e compusa din canalii ascunse prin canalele TV. Sprijinit de amicitii cu miros arghirofil si de aliante impotriva justitiei independente, esalonul intai al basescofobiei da tonul intoxicarilor.

Partitura este preluata apoi de etajul secund, compus din oameni nelipsiti cu totul de agerime, umor sau chiar verb literar. Talentul lor principal este, totusi, maimutareala repetitiva si fixatia maniacala pe trasaturile unui singur personaj. Spuneti-i „Giga Contra”, cu sau fara laptop. Fara sa paraziteze o biografie publica, el n-are alt scop in viata. Este cazul gazetarilor prostituati, al forumistilor platiti la comanda, dar si al unor intelectuali cu agenda culturala inconsistenta, epuizati in gesticulatia televizuala si fara un proiect academic de profunzime si durata. Speculatiile conspiratiste si eternele schite de portret psihologic in jurul personajului Traian Basescu devin atunci pretextul ideal pentru amanarea confruntarii cu propriul lor vid profesional. Ore in sir se bate apa in piua pe marginea acelorasi cuvinte, acelorasi imagini, acelorasi barfe, fiind evitate discutia politicilor propuse de Palatul Cotroceni pe termen lung (fie ca vorbim despre reforma administratiei, educatie, justitie, aparare, politica externa sau economie).

In fine, exista si consumatorul de duzina al basescofobiei distilate in laboratoarele „de elita” ale presei-tonomat. Sunt exploatate aici instinctele resentimentare ale multimii aflate la ananghie. Cati isi vor aminti de barna din propriul ochi atunci cand paiul aproapelui e la indemana? Cand ti-e foarte greu sau te compatimesti peste masura, cauti explicatii simple. Pentru gunoaiele din Berceni sau gropile din Muntii Trascaului, inundatiile din Moldova, mizeria din fata blocului ori violenta din scoli, „omul revoltat” al cartierelor noastre cauta o mutra de vinovat. Indignarea nu cere explicatii, ci doar tapi ispasitori. Comentatorii de la „Antena 3” vor sari atunci in ajutor, explicand faptul ca presedintele Romaniei are o legatura si o raspundere directa cu tot ce inseamna „raul, ramul.”

Concluzie

Orice critica argumentata intareste democratia si corecteaza deciziile persoanelor cu mare raspundere: presedinte, prim ministru, liderii corpului legislativ, procurorul general, s.a.m.d. Atat obiectia taioasa, cat si apologia inteligenta fac parte dintr-o dezbatere sanatoasa. Dupa cinci ani de mandat, este normal ca palmaresul lui Traian Basescu sa includa greseli punctuale, dar si victorii. O discutie rece in termeni „pro” sau „contra” intarzie doar pentru ca fanatismul a ocupat centrul. Sub ochii nostri sunt abandonate standardele minime de rationalitate si obiectivitate. Cu o presa aservita si un spatiu public isterizat, alegerile noastre nu pot arata decat foarte stramb.

Fanatism si basescofobie in mass-media romaneasca

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”