VIDEO Ioan Mircea Pascu regreta desfiintarea firului rosu cu Moscova, vorbeste despre misiunea sa cand Ion Iliescu a semnat tratatul cu URSS si pledeaza pentru relatii economice cu Rusia

Dezvaluri inedite despre relatiile Bucuresti-Moscova din epoca Iliescu. Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pascu povesteste, la o dezbatere HotNews.ro-BBC, cum fosta URSS si-ar fi incalcat o promisiune facuta Romaniei dupa semnarea tratatului in 1991. Pascu sustine ca a avut misiunea de a explica Ambasadei Rusiei la Bucuresti de ce Bucurestiul nu va ratifica tratatul. El spune ca asa numitul scandal fir rosu, de la sfarsitul anilor 90, cand Ion Iliescu era acuzat ca a mentinut si ca dorit sa modernizeze caile de comunicare criptate cu Moscova, a fost o tema artificiala. Fostul ministru al apararii crede ca mentinerea “firului rosu” la Cotroceni putea fi astazi in beneficiul Romaniei. Pascu pledeaza pentru intarirea relatiilor economice dintre Romania si Rusia si crede ca Vladimir Putin va fi viiorul premier al Rusiei.

• Pascu: fire rosii au avut, sa stiti, toate tarile care au fost membre ale Tratatului de la Varsovia au avut asemena fire pentru ca era sistemul, deci n-avu avut asemena apasari, n-au avut asemenea acuzatii, au incheiat tratate cu mult inaintea noastra. Au beneficiat de relatii privilegiate cu Rusia, nu si-au distrus oamenii care cunosteau Rusia, mai ales sub raport comercial si sub raport economic, si astazi iata, cand liderii rusi viziteaza Europa se duc la Sofia, se duc la Budapesta, se duc la Viena, se duc in alta parte, iar Bucurestiul este ocolit.

• Pascu: “Ulterior, dupa incheierea tratatului cu URSS, in vara lui 1991, dupa incheiere, s-a primit informatia ca de fapt tratatele celorlalte state nu seamana cu cel al nostru, inclusiv pe aceasta fraza.”

•  Pascu: “Ce sprijin putem sa primim de la Uniunea Europeana cand, iata, ca principalii participanti la Nabucco sunt cei care practic merg pe mana Rusiei. Deci, din punctul asta de vedere, asteptarea noastra, ca Uniunea Europeana sa echilibreze raporturile cu Rusia venind in talgerul nostru, s-a dovedit o copilarie”

Rep: Ioan Mircea Pascu, europarlamentar PSD, fost ministru al apararii. In discutie relatiile Romaniei cu Rusia. Alegeri fara emotii, spun unii, domnule Pascu, Dimitri Medvedev va fi probabil viitorul presedinte. Va fi, domnule Pascu, Vladimir Putin viitorul premier?

IMP: Am avut anumite ezitari pana in momentul in care a luat ultimele masuri de intarire a functiei premierului, mai ales in zona economica si din acest punct de vedere cred ca sansele cele mai mari sunt ca sa ocupe acest post.

Rep: Deci, da.

IMP: Am incercat sa speculez un pic si m-am jucat cu ideea ca o functie cu mai mare libertate de actiune, dar totusi foarte puternica ar fi fost sa ia locul lui Medvedev la Gazprom.

EH: N-a avut curajul lui Gerhard Schroeder, sa ajunga sef la Gazprom indata dupa o functie de stat.

Rep: Dar pana ala urma domnule Hurezeanu, discutia e aici despre ceea ce presa occidentala a zugravit la un moment dat si anume: o Matrioska cu chipul lui Medvedev din care iesea totusi cealalta papusa cu fata lui Putin. Se schimba ceva radical in sistem, in politica Rusiei, dupa alegerile de duminica?

EH: Greu de crezut. Rusia isi pregateste aceasta configuratie de putere de mai multa vreme, de mai multi ani. Anul 2007, in care intamplator Putin a iesit si omul anului pe coperta principala a revistei americane Time, a fost anul deplinei consolidari a sistemului de putere Putin. Asta inseamna, ca sa-l amintim acum pe Kissinger, care se pricepe la oameni politici si la rusi indeosebi, acest aliaj intre nationalismul rus pur-sange, viziunea strategica, o anumita rezerva, daca nu chiar raceala in relatiile cu occidentalii, o atitudine noua legata de rolul Rusiei in lume. Cu o pusculita, ca sa zic asa, a statului care s-a umplut intre timp cu vreo 500 de miliarde de dolari datorita cresterilor mari ale pretului petrolului in ultimii ani.

Rep: Acum ati descris era Putin, ca sa zic asa.

EH: Da, deci cand o apare o astfel de era, cand o astfel de era se profileaza, isi inchide conturul, e foarte greu de crezut ca ea se va mai schimba doar printr-o miscare de personaje.

Rep: Dar iata, de la imaginea fostului ofiter KGB, dura, inflexibila, rece, Vladimir Putin, da, trecem la o imagine ceva mai umana, Dimitri Medvedev vine din lumea afacerilor, a condus gigantul Gazprom, asculta, iata, Deep Purple…

EH: Ca Andropov. Andropov era mai sofisticat, asculta jazz, dar, ma rog, oamenii se schimba..

Rep: Pare mai uman Medvedev, dar va avea si Rusia o fata mai umana, in termeni de imblanzire a autocratiei? Va avea mai multa democratie, mai mult respect pentru opozitie, pentru societate civila, pentru presa?

EH: Umanitatea prezumata a noului om puternic al Moscovei, a noului presedinte, e mai mult ca sigur, asa cum a aratat campania electorala si cum arata sistemul de care vorbeam, el va fi noul presedinte la sfarsitul acestei zile, consta in non-apartenenta lui la KGB pana una, alta, altceva nu stim, Stim ca are un interes…

Rep: Dar asta o stim sigur?

EH: Nu a facut parte din structurile serviciilor secrete, a recunoscut-o el, l-a cunoscut pe Putin in administratia Sankt Petersburg-ului, nu poti sa stii niciodata. Dar rusii nu au complexele romanilor si cand fac parte din KGB recunosc, isi asuma asta, pentru ca pentru ei KGB-ul este un continuum. Mergeti la Sankt Petersburg pe malul Nevei si veti vedea Muzeul Politiei politice, pe care eu l-am vizitat acum cativa ani, si care nu e de fapt decat o exaltare a rolului politiei politice de la tar pana astazi, fara intrerupere.

Ioan Mircea Pascu: Gazprom este Compania Indiilor Orientale de la 1600 a Angliei

Rep: Sa vedem ce spune domnul Pascu. Sunt cele doua figuri, Medvedev, Putin, domnule Pascu, fete ale aceluiasi sistem de fapt?

IMP: Tind sa fiu de acord cu ce a spus domnul Hurezeanu. As spune insa ca in timp ce Putin prin meseria anterioara a fost conectat deciziei politice la nivel inalt, nu stiu daca din primele faze, dar in orice caz a facut parte din sistem, nu cred ca acelasi lucru se poate spune despre domnul Medvedev. Domnul Medvedev vine cu o experienta recenta, diplomatia Gazprom, de fapt Gazprom-ul astazi este Compania Indiilor Orientale de la 1600 a Angliei. Si domnia sa are cunostinte sau legaturi cu domeniul diplomatic, cu ce inseamna sa conduci Rusia in lumea de astazi, mijlocit si relativ recent prin intermediul energiei. Din acest punct de vedere cred ca este o diferenta intre cei doi. Ramane de vazut in momentul de fata daca la pupitrul de comanda ramane in continuare Putin sau cat din pupitrul de comanda va ramane totusi la dispozitia noului presedinte.

Rep: Cu ce ne-ar putea afecta pe noi faptul ca in loc de Putin vine Putin 2, sau Medvedev daca vreti?

IMP: Nu cred ca ne afecteaza cu nimic pentru ca fraiele economice raman in continuare in mana domnului Putin, dansul si le-a intarit recent si atunci daca vom avea ceva de negociat nu cred ca vom negocia cu domnul Medvedev, vom negocia cu primul ministru, cu domnul Putin. Si negocierile probabil ca nu vor diferi mult de ceea ce credem noi sau numim noi, sau ne place sa numim ca am fi negociat pana acum.

Rep: Bun, dar asta e foarte interesant. PSD, domnule Pascu, impreuna cu Partidul Conservator, cu domnul Voiculescu, sa fiu mai exact, a cerut guvernului sa initieze negocieri reale cu Federatia Rusa pentru stoparea cresterii pretului la gaze naturale, carbune si pacura importante. Adica, ce poate negocia?

IMP: Adica sa eliminam intermediarii.

Rep: Cum?

IMP: Din cate stiu eu e o firma germana prin intermediul careia…

EH: Wintershal, da.

IMP: Cumparam noi gazul de la rusi.

Rep: Asta trebuie negociata?

IMP: Trebuie negociata. Vedeti ca a fost o discutie la Ucraina si Ucraina a scapat de intermediari.

EH: Are o problema cu plata datoriilor. Dar a scapat de intermediari, dar vedeti si Ucraina dupa cati ani si ce greu scapa de intermediari.

Rep: Domnule Hurezeanu, se poate negocia in termeni reali cu Rusia sau asta e o utopie pe care din opozitie poti s-o spui uneori?

EH: Nu stiu, eu fac parte dintr-un offiside total cand e vorba de situatia negocierilor cu Rusia. Domnul Pascu a fost mult mai aproape de acest topos ale negocierilor cu Rusia pentru ca a facut parte dintr-un guvern care prin reprezentantii lui, ca sa spun asa, s-a apropiat in mai multe randuri, periculos de mult de Moscova…

Hurezeanu: au disparut expertii in relatiile cu Rusia

Rep: Adica?

EH: Chiar daca domnul Iliescu in calitate de presedinte a semnat cu Putin tratatul in 2003, totusi si Nastase fost acolo, si Kasianov a fost la Bucuresti. La un moment dat chiar s-a anuntat ca Romania si Rusia sunt pe cale de a renunta la intermediar si apar firmele directe ruso-romane, nu s-a mai ajuns aici. E foarte greu de spus daca se poate negocia cu Rusia sau nu, atata timp cat nu se negociaza cu Rusia. Or aici este vorba probabil de vointa politica a sistemului nostru, a rusilor, de a deschide negocierile, de crearea unor echipe de specialisti in problemele celeilalte tari si in problemele bilaterale. Aud de la diversi reprezentanti ai Ministerului de Externe, si chiar din seraiul puterii supreme din deal, ca in ultimii ani a disparut aceasta specie. Oameni care ani de zile, pana in 1989 si putin dupa, aveau o expertiza consolidata a evolutiei rusesti, oameni care vorbeau ruseste, care se pricepeau la dosare, au disparut in mod natural.

IMP: E adevarat, sa stiti ca si in armata cu greu mai gasim oameni care sa poata sa mearga ca atasati militari in zona respectiva, nu numai acolo, vorbesc de Ucraina, de Bielorusia, sau in alte zone unde ar fi nevoie, sa spunem asa, de o minima reprezentare. Dar trebuie sa privim aceste lucruri, domnule Hurezeanu, de la bun inceput. Sa nu uitam ca imediat dupa anii ’90, Romania a fost pusa la zid ori de cate ori s-a incercat sa se apropie de Rusia. Tot timpul banuielile cele mai mari erau ca Romania si Rusia, ca PSD-ul si Rusia, ca Iliescu si Rusia, samd.

Pascu: Degeratu a lasat firul rosu sa functioneze

Rep: Pai va aduc aminte documentele prezentate de domnul Degeratu prin 2000 la CST prin care am aflat….

IMP:…da, inclusiv aceasta chestiune. Dar eu vreau sa va spun ca domnul Degeratu lasa firul rosu sa functioneze in continuare desi putea sa-l taie dumnealui in momentul in care facea mare scandal cu privire la acele chestiuni.

EH: Cel putin daca ar fi functionat in interesul ambelor tari.

IMP: Le-a lasat.

Rep: Ca sa explicam aici, pentru ca altfel ascultatorii n-o inteleaga, sunt zece ani de atunci, e vorba de acele legaturi criptate, negociate in ’95…

IMP: Nu, erau lucrurile ramase de pe vremea Tratatului de la Varsovia. Nu erau lucruri noi, stabilite atunci.

Rep: Dar se vorbea si de modernizarea acestor legaturi.

IMP: Daca era nevoie. Astazi, va intreb, daca aveam asemenea legaturi…

Rep: La ce foloseau?

IMP: pai asta va intreb si eu… foloseau sau nu foloseau?

Rep: Pai dvs ati fost ministru, dvs, stiti mai bine.

IMP: Nu, ca nu am raspuns eu de acest domeniu sin u am venit aici sa fiu acuzat de toate pacatele guvernului din care am facut parte.

Rep: E adevarat, dar discutia a ajuns aici.

IMP: Ideea este, si vreau sa mi-o termin… idea este urmatoarea: noi am fost tintiti si acuzati de la bun inceput pentru relatiile asa zis foarte stranse cu Rusia. Ceea ce a produs o inchidere a tuturor in societatea romaneasca fata de Rusia. Si in felul acesta ceilalti, care nu au avut acest handicap si care n-au avut aceste apasari….

Pascu: Ratiu mi-a spus in 97 ca poate era mai bine sa semnam tratatul cu Rusia

Rep: Fire rosii….

IMP:…nu numai, ca fire rosii au avut, sa stiti, toate tarile care au fost membre ale Tratatului de la Varsovia au avut asemena fire pentru ca era sistemul, deci n-avu avut asemena apasari, n-au avut asemenea acuzatii, au incheiat tratate cu mult inaintea noastra. Au beneficiat de relatii privilegiate cu Rusia, nu si-au distrus oamenii care cunosteau Rusia, mai ales sub raport commercial si sub raport economic, si astazi iata, cand liderii rusi viziteaza Europa se duc la Sofia, se duc la Budapesta, se duc la Viena, se duc in alta parte, iar Bucurestiul este ocolit. Si va mai spun un lucru acum, legat de domnul Ratiu, iertat fie domnul Ratiu. Domnul Ratiu a fost unul dintre cei mai vehementi critici si opozanti ai incheierii Tratatului cu Rusia in 1995 sau ‘96 cand Primakov a venit la Bucuresti. Deci Primakov a venit la Bucuresti, trebuia sa fie initializat, cu alte cuvinte fiecare pagina a tratatului trebuia sa fie semnata si n-a reusit sa faca acest lucru. Pentru ca domnul Melescanu a avut ideea sa convoace Consiliul Consultativ al ministrului, eu am reprezentat Ministerul Apararii atunci, si acolo toata opozitia, domnul Cunescu mi-aduc aminte, domnul Ratiu, domnul Coposu, toata lumea s-a ridicat impotriva incheierii tratatului cu Rusia. Nu s-a incheiat tratatul. Domnul Melescanu i-a comunicat domnului Primakov: Domnule Primakov ne iertati, v-am chemat degeaba, puteti sa mergeti inapoi la Beijing unde l-ati lasat pe domnul Eltin, sa va intalniti cu dumnealui. Si aceasta chestiune bineinteles ca a contat. Unei mari puteri nu-i faci o asemena chestiune, il chemi aici pe ministrul de externe si-l trimiti cu miinile goale. Las asta la o parte. Un an mai tarziu, impreuna cu domnul Ratiu am mers pentru o misiune legata de NATO, era primavara lui ’97, deci in ’96 s-a intamplat asta, si in ’97 am mers cu domnul Ratiu, si domnul Ratiu atunci, descoperind impreuna ce valoare ar fi avut pentru NATO sa avem rezolvata problema cu Rusia printr-un tratat, cum tarile Visegrad aveau deja, domnul Ratiu atunci mi-a spus urmatorul lucru: domnu’ Pascu cred ca am gresit, poate era mai bine daca v-am fi lasat pe dvs. sa incheiati acest tratat si atunci l-am fi avut incheiat. Dar aici lucrurile trebuie privite intr-o perspectiva mai larga si Romania a fost pusa la zid pentru orice apropiere de Rusia.

EH: Cateva lucruri. S-a creat indata dupa 1990 un climat psihologic foarte nefavorabil relatiilor normale, senine, dintre cele doua tari. S-a ajuns totusi la acea varianta de tratat bilateral, de la inceputul anilor ‘90, 1991 care …

Rep: Care interzicea orice pact…

EH: … nu, care avea un articol, o clauza acolo, un codicil de atarnare cum l-am numit eu, si anume droit de regard cum se spune in limbaj international. Dreptul de veto a oricarei aliante occidentale in cazul Romaniei, dar si in cazul partenerului sovietic. Clauza aceasta a diferentiat tratatele si proiectele de tratat bilateral intre fostele tari membre ale Pactului de la Varosvia si fosta metropola Moscova, dupa 1989, doar in cazul Romaniei a existat o asmenea clauza. Deci asta era o circumstanta de calificare a climatului psihologic nefavora

Pascu despre misiunea pe vremea cand Iliescu a semnat tratatul cu URSS

Rep: Si cu o precizare, Ion Iliescu – daca nu ma insel – cred ca a fost primul sef de stat din Europa de est care s-a grabit sa semneze acest tratat.

IMP: Nu s-a grabit pentru ca actul a fost semnat in aprilie ’91. Ce vreau sa va spun, Rusia avut imediat dupa Revolutia romana, probabil, cred ca Rusia a avut o ambitie, sa incheie cu Romania primul tratat in noile conditii post-razboi rece. De ce cu Romania? Tocmai pentru ca cu Romania avusese cele mai proaste relatii pe vremea razboiului rece. Si atunci, acest lucru a fost comunicat de partea rusa partii romane si partea romana atunci a spus, noi am putea sa luam in considerare o asemena chestiune daca negociem, ca trebuia sa negociem un tratat bilateral nou dup ace s-a intamplat tot ce s-a intamplat, cu conditia ca acelasi tratat, dar absolut acelasi tratat, sa fie incheiat cu toti ceilalti fosti membri ai Tratatului de la Varsovia. Aceasta promisiune a fost obtinuta de la Moscova. Si pe aceasta baza s-a incheiat acel tratat. Chestiunea cu clauza respectiva tinea de raporturile dintre si ea era formulata in felul acesta: nu vor incheia aliante cu puteri ostile sau cu…

EH: Impotriva vointei celeilalte parti…

IMP: Era o chestiune de ostilitate, asta era idfea. Si noi atunci am analizat raporturile dintre Rusia care se deschideau spre Nato care iarasi se deschidea spre Rusia, si aceasta fraza n-ar fi avut acoperire in realitate daca proiectam lucrurile asa cum mergeau spre deschidere.

EH: N-ati considerat ca NATO mai poate fi fi in anii care urmeaza o alianta ostila.

IMP:Nu, n-am considerat ca relatiile dintre Rusia si NATO vor fi aceleasi de pe vremea razboiului rece si ca atare cele doua parti se vor socoti ostile. Deci aceasta a fost interpretarea…

EH: mai ales ca se desfiintase Pactul de la Varsovia. Dar celelalte state au primit acest proiect, similar cu cel romanesc. Si n-au semnat tratatul.

IMP: Nu, nu, au semnat.

EH:…fara clauza respectiva.

Pascu: Ulteriror, s-a primit informatia ca, de fapt, tratatele celorlalte state nu seamana cu al nostru

IMP: Deci aceasta chestiune asa a fost facuta, pe aceasta intelegere ca tratatul se aplica tuturor celorlalti. Ulterior, dupa ce am incheiat aceasta chestiune, in vara lui 1991, dupa incheiere, s-a primit informatia ca de fapt tratatele celorlalte state nu seamana cu cel al nostru, inclusiv pe aceasta fraza. Si daca vreti sa va spun si lucrul asta, eu l-am mai facut o data public, il mai fac o data public si probabil ca va mai trebui sa-l mai fac public, am avut o misiune, sa merg sa discut cu partea rusa la ambasada rusa de aici si am mers la ambasada rusa si am transmis aceasta chestiune, acest mesaj: Domnule, dvs, ati venit cu porpunerea ca acest pact, acest tratat este similar cu cel pe care dvs. il negociati si il veti incheia cu toate celelalte tari foste comuniste. Intre timp noi am descoperit, sip e aceasta baza am incheiat tratatul, intre timp noi am descoperit ce: ca dvs. negociati altceva si ca tratatele respective vor fi sensibil diferite de cel pe care l-am incheiat impreuna. In aceste conditii mesajul meu este ca noi nu vom ratifica acest tratat si acest tratat nu va intra in vigoare, atata timp cat intre cele doua tipuri de tratate, al nostru si al celorlalti exista diferentele de care noi am aflat. Si acesta a fost mesaj transmis in vara oficial, in vara anului 1998. Ulterior, in ‘91 stiti foarte bine ca s-a intamplat puciul, in august, deci inainte de august a fost transmis proiectul, prin iulie. S-a intamplta puciul, dupa aceea a urmat descentralizarea, adica evenimentele n-au mai putut fi oprite…

EH: La sfarsitul lui ’91 s-a dizolvat…

IMP: Uniunea Sovietica s-a dizolvat si pactul n-a mai fost ratificat. El n-am mai intrat niciodata in vigoare, dar nu pentru ca s-a desfiintat Uniunea Sovietica si pentru ca se aflase ca el diferea deja de cel pe care Rusia il incheiase, iar toti ceilalti au incheiat tratate si alea au fost foarte bune cand s-a intrat in NATO, pentru ca problema Rusiei era rezolvata.

Rep: Sunt bune explicatiile, domnule Pascu, chiar si dupa 18 ani.

IMP: Pai, ce sa facem…

Rep: Dar nu-mi amintesc ca Romania sa fi denuntat acest lucru asa cum domnul Pascu…

IMP: Da astea nu sunt lucruri care sa fie denuntate public…

EH: Erau lucruri confidentiale, dar ceea ce stim este ca primul ministru de atunci, si el, cu cateva luni inaintea unui puci, Petre Roman, n-a trimis tratatul spre validare in parlament. Nu stiu daca a facut-o, asa cum sustine domnia sa acum, din proprie initiativa, din fronda fata de ceea ce parea sa devina adversarul lui principal, Palatul Cotroceni, sau printr-un acord cu conducerea statului, adica…

IMP: Nu stiu… Asta nu cunosc ce au discutat in vremea respectiva, daca presedintele l-a informat sau nu pe Petre Roman despre aceasta initiativa. Dar aceasta initiativa a existat, eu sunt cel care am fost implicat in ea.

Pascu: Moldova e mai importante chiar decat tarile baltice pentru Rusia

EH: Domnule Tapalaga, domnule Pascu, noi am uitat sa vorbim, dumneavoastra ati fi adus probabil vorba in timpul discutiei, de situatia cea mai importanta dintre Romania si Rusia, care a impiedicat, a limitat dialogul.

Rep: Si anume?

EH: Existenta Republicii Moldova, relatiile dintre Romania si Republica Moldova, razboiul din Transnistria, prezenta militara ruseasca acolo, atata vreme, nu? …din 1992…

alcatuiesc un dosar foarte sensibil. De fapt, intre Romania si Rusia…

Rep: Care se complica dupa Kosovo…

EH: Pai, nu, dar intre Romania si Rusia, nici al doilea razboi mondial si nici Pactul Ribbentrop-Molotov nu au luat sfarsit. E singura situatie de acest gen in Europa.

IMP: Pana la urma, Moldova se pare ca e mai importanta chiar decat Tarile Baltice pentru Rusia, pentru ca Rusia a acceptat ca Tarile Baltice sa fie astazi membre inclusiv in NATO si in Uniunea Europeana.

EH: Da. Cine ar fi crezut, dupa atatea declaratii?

IMP: Pe and Moldova se taraie in continuare in “neighbourhood policy”

EH: Intr-o zona gri desavarsita.

IMP: Categoric. Mai mult neagra decat gri.

Pascu: asteptarea noastra ca UE sa echilibreze raporturile cu Rusia a fost o copilarie

Rep: Domnule Pascu, dumneavoastra pledati acum pentru ce? Pentru reluarea relatiilor cu Rusia…?

IMP: Eu nu pledez pentru nimic. Am incercat sa va raspund la intrbari…

Rep: Incerc sa inteleg pledoaria dumneavoastra pentru…

IMP: Am spus urmatorul lucru: am fost pusi in colt inca de la inceputul anilor ’90. Asta ne-a determinat sa nu avem relatiile pe care toti ceilalti le au cu Rusia, si asta implica… si acum, logic vorbind, implica ca si Romania trebuie sa ajunga la acelasi nivel de relatii pe care le au toti ceilalti cu Rusia. Noi suntem intr-adevar ramasi in urma, din punctul asta de vedere si ne costa toate lucrurile astea sub toate planurile. Ce am asteptat, nu s-a intamplat, mai ales in privinta Uniunii Europene, este ca in negocierile pe care tari, ca a noastra, le duce cu Rusia, Uniunea Europeana sa ne sprijine, dar ce sprijin putem sa primim de la Uniunea Europeana cand, iata, ca principalii participanti la Nabucco sunt cei care practic merg pe mana Rusiei. Deci, din punctul asta de vedere, asteptarea noastra, ca Uniunea Europeana sa echilibreze raporturile cu Rusia venind in talgerul nostru, s-a dovedit o copilarie.

Rep: Dar, vreau sa va intreb a propos de gaze si de pretul gazelor. Credeti ca asta poate fi negociat? E o problema…

IMP: Categoric se poate negocia.

Rep: Adica?

IMP: Daca altii reusesc sa negocieze, nu vad de ce n-am putea noi sa o facem.

Rep: Cum?

IMP: Dar ceilalti negociaza. Uitati, Ucraina si-a scazut preturile. Vedeti cum se vand, ce proiecte de genul acesta sunt cu Serbia, care nu e nici in Uniunea Europeana si nici …

EH: Resursele nturale ale Rusiei au fost transformate de Kremlin in instrumente politice. Pretul nu e intamplator.

IMP: Pretul e politic.

EH: Pretul este politic.

Rep: Este cel mai mare pret din Europa, asta e limpede.

EH: Deci, pretul nostru este un avertisment dat in directia unor relatii foarte proaste.

IMP: Noi am avut o ofensiva ruseasca deschisa sub raport economic si multe privatizari, mai ales din astea mari, au fost facute cu companii rusesti, asta e o chestiune. A doua chestiune: unele companii occidentale au cumparat in Romania, si de fapt nu pentru a le folosi ei in folosul lor, ci a le tine in portofoliul de negociere cu Rusia. Deci, daca OMV-ul, care este astazi in mari tandreturi cu Gazpromul, se hotaraste maine ca in acest deal sa vandaPetromul Gazpromului, ce facem?

EH: Vedeti, daca exista o tara, in afara Romaniei, cu relatii proaste cu Rusia, cronic proaste, cu o demnitate ostentativa in relatiile cu Moscova, aceea este Polonia. Dupa alegeri, noul prim-ministru, Tusk..

IMP: S-a dus acolo.

EH: S-a dus la Moscova si, foarte greu, lucrurile au inceput sa se deblocheze. Polonezii si-au retras vetoul in privinta…

IMP: Chestia cu carnea s-a rezolvat.

EH: Carnea lor se importa iarasi in Rusia si asa mai departe. Urmeaza sa se vorbeasca si de stabilirea unui nou pret la gaze. Deci, se poate.

Pascu: Daca incepen negocierea discutand despre statutul Marii Negre, e clar ca n-am nimerit-o

Rep: Vreau sa va citesc, domnule Pascu, o declarate facuta de Traian Basescu pe 19 februarie la postul public de televiziune. Citez: “Va pot spune ca, in cele patru intalniri pe care le-am avut, patru discutii pe care le-am avut cu presedintele Putin in mandatul meu, in diverse ocazii, relatia personala este foarte buna si deschisa, dar avem de rezolvat probleme care tin de increderea celor doua popoare intre ele, pe de o parte, si mai avem de rezolvat optiunile regionale, optiuni care sunt, cel putin in momentul de fata, in unele zone, diferite. Va dau un exemplu: noi sustinem ca Marea Negra ar putea fi internationalizata la fel cum este Mediterana, lucru pe care Fedeatia Rusa nu il accepta”. Ce e de negociat aici, domnule Pascu, cand Rusia doreste sa ramana la Marea Neagra un lac rusesc, iar noi, cu baze militare NATO la Constanta, baze militare amerciane…

IMP: Si bulgarii au baze de genul acesta si uite ca pe acolo trece South Stream…

EH: Da, au chiar mai multe baze, din cate stiu eu, si au un comandament important.

IMP: Da, deci, din punctul asta de vedere, depinde ce vrem sa negociem. Daca noi vrem sa incepem negocierea foarte frumos, haideti sa discutam despre statutul Marii Negre, sa discutam (…) si sa le propunem asta rusilor… e clar ca n-am nimerit-o.

Rep: Sa zicem ca ajungeti la guvernare, o secunda, de unde incepeti negocierea?

IMP:Eu cred ca aceasta negociere trebuie sa inceapa si sa aiba ca substanta principala raporturile economice. Bineinteles..

Rep: Adica, cum punem carne pe enuntul asta “raporturi economice”?

IMP: Nici un fel de problema. Discutam, domnilor, pretul de la gaze pe care….

EH: Carne pe piata ruseasca.

IMP: O idee.

EH: Mobila pe piata ruseasca.

IMP: Ceea ce dadeam inainte. Deci, o negociere strict economica. Ca aceasta negociere, la un moment dat, ne va duce pe o zona critica…

Rep: Piata decide pana la urma daca paturile sau dulapurile din Romania se vand pe piata ruseasca, domnule Pascu?

IMP: Eu vreau sa va spun urmatorul lucru: daca trenurile care duc paturile de care vorbiti dumneavoastra sunt oprite la granita sub un pretext sau altul, nu mai ajung sa mai testeze piata ruseasca.

EH: Sau daca oamenii de afaceri nu ajung in numar mare…

IMP: Sau daca nu ajung acolo. Pai, noi numai avem un zbor direct cu Moscova? Mai avem?

EH: Stiti ca sunt doua zboruri pe saptamana. Unul il zboara TAROMUL, unul, Aeroflotul, dar…

IMP: Sau, da, doua sunt..

EH: Nu e putin?

IMP: Da, deci, din punctul asta de vedere trebuie sa deschidem o discutie economica, si atunci va trebui sa stim: care sunt problemele? Pai, nu sunt multe, sunt legate de Marea Neagra, sunt legate de aceste baze, pe care vreau sa va spun ca domnul Ivanov, care a fost ministrul apararii al Rusiei, in 2004, la conferinta de la Muenchen, a spus nu e nici o problema cu bazele

EH: Exact. Si a explicat: numai cu Tarile Baltice si cu Polonia.

IMP: Bineinteles. Si vedeti ca tocmai din cauza opozitiei rusesti, acestea nu sunt baze americane. Sunt baze romanesti, unde nici macar americanii nu stationeza decat intermitent.

Rep: Intr-o negociere, domnule Pascu, si va intreb si pe dumneavoastram domnule Hurezeanu, cineva lasa ceva, sa zicem, pretul la gaze, Rusia, iar Romania ofera ceva la schimb. Ce?

IMP: Auziti, daca discutam despre treaba asta, poate ca ii intereseaza un produs romanesc. Eu nu am de unde sa stiu lucrul asta. Noi nu trebuie sa plecam de la idea ca, domnule, ce trebuie sa dam noi in schimb ca rusii sa lase aceasta chestie

Rep: Pai, asta inseamna negociere, poti sa renunti la ceva…

IMP: Nu, haideti sa nu confundam planul celor trei, care ne aflam aici si discutam, cu planul specialistilor care au dosarele raporturilor bilaterale si care lucreaza prin Ministerul Industriilor in zona de comert, prin Ministerul Energiei in nu stiu mai ce… Oamenii astia trebuie sa inceapa negocierile, iar dupa aceea sa fim pregatiti, daca vrem sa calculam aceasta chestiune, sa fim pregatiti cand discutia incepe sa aiba conotatie politica. Si atunci, sa ne intrebam, sa ne facem un plan de actiune: cat suntem dispusi sa mergem? Si asta intra in mandatul de negociere pe care il primesc astia, asa se fac aceste negocieri.

Rep: Domnule Hurezeanu, se poate negocia in termeni realisti cu Rusia ceva in conditiile, sa folosim un cuvant sofisticat, geostrategice de acum? Romania – parte a unor aliante, Romania – la mijloc, la granita din est a Uniunii Europene…

EH: Da, domnule Tapalaga, Rusia este unul dintre marii jucatori globali. L-am auzit pe presedintele Bush Jr., zilele trecute, spunand: “Rusia nu este o amenintare pentru pace”…Da, rusii au relatiile cele mai bune cu toate tarile care au facut parte din imperiul sovietic. Au relatii bune. E adevarat ca sunt relatii dozate potrivit unei agende de interese politice, dar nu-i putem reprosa unei tari ca Rusia jocuri cu propriile interese politice atata vreme cat…

Hurezeanu: daca Romania nu ar mai insista in privinta internationalizarii Marii Negre, rusii ar fi mai linistiti

Rep: Dar la schimb, ce poate oferi Romania la schimb, vorbind de o negociere?

EH: Daca politic, de exemplu, Romania nu ar mai insista, si impotriva intereselor Turciei face asta, nu numai impotriva intereselor Rusiei, ca sa fie singura detinatoare a adevarului in privinta internationalizarii Marii Negre doar bazandu-se pe sprijinul american, ci ar fi intrat intr-un proces de negocieri, cum repetati dumneavoastra, de calibrare a intereselor cu rusii, cu turcii, eu stiu, facand un alt gen de politica pe care noi am facut-o mereu la Marea Neagra, atunci probabil rusii ar fi mai linistiti, iar in interior, depozitele de gaze, lumea stie, specialistii stiu…

Rep: Gazprom stim ca a fost interesat, am aflat asta de curand…

EH: Da, stiu ca cele mai bune depozite de gaze sunt acolo unde au fost zacaminte de gaze or, Romania are o intreaga regiune, centrul Transilvaniei, cu foste si actuale zacaminte de gaze naturale, multe dintre ele epuizate. Rusii au vrut sa achizitioneze astfel de .. si faca un hub aici, un nod chiar…

Rep: Da, dar tot domnul Patriciu, care punea in discutie asta, spunea: “cine are robinetul, are puterea”.

EH: Pai, ar fi avut robinetul impreuna cu romanii, ma rog, ca are robinetul… Asta cu robinetul, stiti cum e? In zilele noastre..

IMP: Daca rusii or sa dea robinetul la altii..

EH: … deschizi robinetul sau il tin pe degete, asa, ca pe o arma alba de lupta. Robinetul se deschide astazi la Washington si pe teava iese in India sau in China sau in Romania povestea. Nu, eu cred totusi ca nu ne-am interesat. Din tot felul de motive. Problema mai mult ne-a speriat decat ne-a provocat.

IMP: Haideti sa privim lucrurile strategic cu adevarat. Deci, noi in momentul de fata am realizat ceea ce ne propusesem: sa intram si in Uniunea Europeana si in NATO.

EH: Deci, un prag mare a fost depasit.

IMP: In momentul de fata, Romania este acoperita de aceste institutii. Din aceasta pozitie, cred ca nu mai trebuie sa avem niciun fel de inhibitie, cum n-au avut ceilalti membri ai acelorasi organizatiilor au fost in aceeasi situatie ca noi si sa deschidem niste negocieri serioase cu Rusia pornind de la chestiunile in primul rand economice. Sa fim pregatiti ca, inevitabil la un moment dat, acestea vor capata conotatii politice, sa fim pregatiti cu pozitii foarte clare pe aceasta chestiune, sa ne armonizam pozitiile noastre, acestea dinainte, impreuna cu ceilalti aliati. Eu nu ma tem ca noi vom strica nu stiu ce aranjamente intre Rusia si Statele Unite, pentru ca relatiile dintre ei sunt la ani lumina de ceea ce avem noi cu rusii, si nu avem cum sa stricam aceste relatii si, din acest punct de vedere, cred ca putem sa scapam de niste angoase nejustificate pe care le mai avem si la care faceati aluzie, domnule Hurezeanu, in mod corrct, si sa ne angajam serios , profesionsit intr-o discutie cu partea rusa.

EH: Culmea, ca cei doi seamana si se pare ca se si simpatizeaza, daca ne luam dupa zvonurile care circula. In ultimele luni s-au vazut de cel putin doua ori, la Zagreb si la Istanbul, si au discutat peste masa, la masa, in prezenta altor lideri, s-au privit lung, si-au zambit la o conferinta energetica si la organizatia de cooperare la Marea Neagra.

Rep: Si pretul la gaze cam tot pe acolo a ramas.

EH: Pretul la gaze nu i-a asteptat pe Putin si pe Basescu sa ramana mare. Noi avem pretul la gaze cel mai mare din Europa de est de pe vremea lui Ceausescu, domnule Tapalaga. Bineinteles si atunci plateam un pret pentru independenta semeata, atunci lipsita de continut, acuma nu, nu e lipsita de continut. Dar independenta asta ancorata occidental trebuie sa isi cunoasca interesele.

Pascu: Poate ca ar trebui sa discutam si despre domnul Scutaru in scandalul firul rosu

Rep: In legatura cu summitul NATO sa fac o observatie de final care, sunt convins ca o sa-l bucure pe domnul Pascu, pentru ca sunt doua momente istorice diferite. Acum 8-9 ani, domnul ministru Teodor Melescanu era in centrul discutiei legat de asa numitul fir rosu si de legaturile cu Moscova, iar astazi organizeaza summit-ul NATO, in calitate de ministru al apararii.

IMP: Poate ca ar trebui sa discutam si de alte persoane, un domn Scutaru de pilda, care e membru al parlamentului, poate si dansul ar putea sa va spuna mai multe amanunte legate de toata aceasta chestiune cu firul rosu.

Rep: De ce domnul Scutaru?

IMP: Asa, nu stiu, intrebati, vedeti, poate ca…

Rep: Dar dvs.ca om politic va spun ceva? Are o relevanta? Au cele doua nume o relevanta?

IMP: Acea chestiune cu firul rosu, care in sine era o chestiune exagerata si jucata politic din moment ce era un sistem care data de pe vremea Pactului si il aveau toate celelalte tari, iar din cate stiu eu domnul Degeratu il tinea inca deschis la momentul scandalului respectiv, pentru ca era o chestiune tehnica, aceasta chestiune ne-a adus astazi, poate ca si ea a contribuit major, ne-a adus in situatia in care abia astazi suntem nevoiti sa ne gandim serios la o relatie cu Rusia.

Pascu despre Firul rosu

Video Pascu 1

Video Pascu 2

Urmariti aici toata inregistrarea interviului