Ciobanitul pe moarte: vreti doar branza in tipla sau si in butoi de stejar?

Geambasii le iau laptele, branza, carnea, lana pe mai nimic, pun adaosuri de 100% si fac averi pe munca lor. Invazia supermarketurilor, vanzarile in scadere din piata traditionala au dus ciobanitul spre moarte. Despre asta vorbesc ciobanii din Marginime, cei obisnuiti sa taca: „Eu sunt batran, dar va intreb, vreti doar branza in tipla sau vreti si o branza in butoi de stejar?”. Tiliscanul crede ca ar fi bine sa fie amandoua pe masa, sa fie o competitie intre ce ofera ei si ce ofera productia industriala, competitie din care ce-i mai bun va castiga.

„Se nimicesc turmele, asta se intampla. De ani buni, dar mai tare de un an incoace, se alege praful. Se taie pe capete. Am oierit de 60 de ani, a fost o traditie din tata in fiu la noi. Acum fiul meu e cioban, are turma si incearca sa se descurce din asta. Pentru ca i-a placut la oi. Venea cu mine la stana cand era mic. Stie multe despre animale, a fost si in Franta intr-un schimb de experienta. A zis ca si acolo oile se cresc in toate felurile. Sunt si conditii moderne, dar si ca la noi”, spune Stanca Dumitru din Tilisca.

Dar nu asta este important. Nu chiuveta sau faianta face din meseria lui ceva ca lumea, ci dragostea de animal. Sa stai zi si noapte cu oile tale departe de lume, toata viata in pustiul muntilor, departe de familie. De ce n-ar fi ei buni pentru Europa in meseria pe care o fac de mii de ani? Cam asta este logica ciobanului care le cere guvernantilor sa nu impuna reguli prin care sa le taie capul dintr-o data. Sa-i mai lase pana s-or ridica la nivelul cerut. ”Ca nici Europa nu s-o facut intr-un an sau in doua zile!?” replica Dumitru Stanca.

Stana cu gresie si inox

Regulile impuse de aderarea Romaniei la UE au creat panica la inceputul anului 2007. Limba de lemn a noii Europe n-a putut fi tradusa cu prea multa acuratete. Cu greu s-au mai lamurit lucrurile dupa ce s-a spus ca transhumanta este acceptata, ca branza poate fi vanduta oriunde in Romania pentru ca toata tara este considerata „piata locala” raportand la Europa. Insa, niste reguli au ramas valabile. Ca sa poti desface marfa, stanele trebuie autorizate si sa prezinte conditii de igiena: faianta, gresie, apa curenta, vase de inox, curent electric. Ciobanii au improvizat cateva placi de faianta in stanele lor, si ele provizorii, si au oale de inox pe care le folosesc la transportat laptele sau branza.

Lana de aur s-a coclit

Aici au intervenit intermediarii sau colectorii, cum le spun ciobanii. Ei au simtit momentul, au inchiriat pietele sau au contractat livrari pentru supermarketuri, iau branza en-gros de la ciobani cu 8-10 lei, o ambaleaza frumos si o vand cu 16-19 lei. Turcii iau lana cu 1 leu kilogramul, rareori cu doi sau trei lei, daca e spalata si de calitate. Incarca tirurile si pleaca in tara lor. „Dar nu totdeauna ai norocul sa dai de turc sa-ti ia lana si atunci o lasi pe camp. Alta data am adunat lana cativa ani si cand am vandut-o am cumparat cu banii aia casa baiatului, cea mai mandra din sat. Acum nu mai iei o casa nici cu lana de pe toate oile din Ardeal”, spune ciobanul Dumitru.

O poveste imposibila

Cum sa duci curent electric in varful muntelui? Cum sa duci apa curenta daca n-ai curent? Cum sa construiesti stana de zid cu faianta si gresie cand tu te muti in fiecare an ca pamantul de sub stana e inchiriat, nu e al tau?! Cum sa iei stana cu tine? Sunt lucruri imposibile. Asa s-a ajuns ca ciobanii batrani fara putere financiara, care au 7-800 de oi, sa nu mai faca fata. Se descurca si negustoresc cei cu turme de peste 2000 de oi. Cei care au prins cheag si fac ferme mari, primesc subventii care, la numarul acela de oi, sunt substantiale.

Oierit industrial

In fermele mari animalele cresc ”industrial”, nu ca pe campurile lor, carcotesc cei care au ramas de caruta. „ Vedeti, e ca si cu un fruct. Ia dumneata o para din gradina mea si mananca din ea, vezi ce gust are. Nu e ca cea din magazin, care e frumoasa, dar degeaba, nu simti nimic cand o mananci. Bea apa din izvor si bea apa de la robinet, venita pe tevi. Vezi care e buna. Tot asa e si cu oile. Eu sunt batran, dar va intreb, vreti doar branza in tipla sau vreti si o branza in butoi de stejar?”. Tiliscanul crede ca ar fi bine sa fie amandoua pe masa, sa fie o competitie intre ce ofera ei si ce ofera productia industriala, competitie din care ce-i mai bun va castiga.

Supravietuitorii

Ai lui Mesteacan din Poiana Sibiului sunt cei mai bogati ciobani de pe vale. Asa cred ei si asa se spune. Au „megacase” la centru, cam 8000 de oi amandoi fratii la un loc si vor sa faca 10 mii la anul. La fel ca alti 50-70 de poieneni si-au cumparat cu banii adunati pamanturi in zone mai varatice, la Satu Mare sau in Banat, 2-300 de hectare, isi fac ferme moderne si trec la alt nivel. La o alta afacere: zootehnia moderna. „Pentru oieritul traditional, cum ar veni, nu mai ai conditii si nu mai ai oameni. Ajunsesem sa lucram numai cu tiganii. O luase dracu de oierie, ca era tiganie. Oamenii ca lumea au plecat la carte sau la munca in Spania. Suntem gata. Nu mai avem cu cine lucra. Asta vara am muls oile cu copiii mei de 9 si de 10 ani”, spune Ion al lui Mesteacan din Poiana.

Tiganie fara academie

Piata din Salistea Sibiului e plina de tigani, mici si marfa turceasca. De chinezarii, paturi sintetice cu nunta din serai, slapi de plastic, haine de fas, fulare roz, manusi din melana si jucarioare cu sclipici. Casetofoane din care razbat manelele de targ. Intr-un colt, razleti, stau doi silisteni cu marfa autohtona.

Unul vinde caciuli de blana, mocanesti, altul ciorapi de lana impletita. Se vand binisor. Caciula de la 40 la 100 de lei, iar ciorapii cu 6 lei bucata: „tin toata iarna, poate si la anu’. Sunt din lana noastra, cu fir bun, de turcana… Am vandut cateva, dar cine mai umbla azi cu ciorapi de lana…?”, spune resemnata femeia. Piata de alimente este aproape pustie. Doua femei vand branza. Au locurile inchiriate, niste boxe cu faianta si geamuri de sticla, cu chiuvete. Altfel, aceeasi branza.

21 de euro, prima de oaie

In Uniunea Europeana, primele pentru ovine si caprine se acorda astfel: prima pentru intretinerea oilor se acorda unui producator care detine oi pe exploatatii, cuantumului ei fiind de 21 euro. Pentru producatorii care comercializeaza lapte de oaie si produse din lapte, prima este de 16,8 euro.

La noi, prima pentru o oaie fatatoare a fost, in promisiunile initiale ale Guvernului, de 40 de lei, pentru ca apoi sa se reduca la 35 de lei, platiti in doua transe. Si aici, turmele mari sunt avantajate: pentru cele sub o mie de oi suma nu reprezinta un sprijin real. Chiar si pentru aceste subventii, oierii din Marginimea Sibiului promit ca daca nu vor primi toata suma pana la primavara, vor merge la Bucuresti.

Ciobanitul pe moarte: vreti doar branza in tipla sau si in butoi de stejar?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”