Privatizare analizata penal

In urma cu mai bine de sase ani, cea mai mare unitate de panificatie

din Bihor, SC Pamora SA, isi dadea obstescul sfarsit. Modul in care

s-a produs colapsul le-a pus pe autoritati pe ganduri, facandu-le sa

intuiasca o posibila inginerie economico-financiara, de natura sa

pagubeasca vistieria statului roman cu sume enorme, strecurate,

abil, in buzunarele largi ale unei firme din Ungaria. Pana sa se

dezmeticeasca institutiile statului, din societate n-a mai ramas

decat praful. Acum, dosarul privind implicatiile penale ale persoanelor

care au “ajutat” la privatizare asteapta o solutie din partea Directiei

pentru combaterea Crimei Organizate si Antidrog.

Un mecanism ingenios

La sfarsitul anului 1998, Hajdusagi Sutodek KT, o societate comerciala

din Ungaria devenea, in baza unui contract, proprietara a 68,18% din

totalul actiunilor SC Pamora SA, dupa ce a participat la licitatia organizata

in acest scop la sediul central al Fondului Proprietatii de Stat.Prin contract,

firma maghiara se angaja sa pastreze obiectul de activitate al societatii,

respectiv productia de paine, trebuind sa investeasca, in acest scop, 500.

000 de dolari. De asemenea, actionarul majoritar se angaja sa nu instraineze

spatiile Pamorei, interdictia fiind valabila pana in anul in curs. Şi nu erau putine,

spatiile comerciale fiind raspandite in tot Bihorul. In loc sa inceapa investitiile,

reprezentantul firmei maghiare, Tamas Szakacs, consiliat de avocatul oradean

Ovidiu Bot, a inceput sa infiinteze societati comerciale cu raspundere limitata,

al caror sediu social a fost stabilit la fostele puncte de lucru ale Pamorei. De

mentionat ca administratorul acestor societati comerciale era, de fiecare

data, Hajdusagi Sutodek KT, iar printre asociati figura si avocatul oradean.

17 imobile apartinand SC Pamora SA au intrat intr-un mod ingenios in

patrimoniul unor firme straine, fara legatura cu obiectul de activitate initial:

SC Pamora devine asociat in alte societati comerciale romanesti care, la

randul lor, sunt cumparate de societati comerciale din tara vecina, actiunile

fiind cesionate de partea romana catre noii asociati. In consecinta,

patrimoniul defunctei Pamora ajunge, cu titlu de aport social, in patrimoniul

unor societati comerciale din tara vecina (infiintate in primavara lui 1999,

cand exista interdictia de instrainare a activelor SC Pamora). La randul lor,

firmele din Ungaria cesioneaza o parte a activelor, respectiv spatiile SC

Pamora, catre diverse firme, dornice sa investeasca in Romania, cum

este cazul unei firme italiene, producatoare de incaltaminte, care devine

posesoarea unui spatiu apartinand fostei fabrici de paine bihorene.

Acesta este doar unul dintre modurile in care s-a facut “privatizarea

” SC Pamora, singurul prejudiciat fiind statul roman, iar castigatorii

– cei implicati in tranzactii.

De la Bucuresti la Oradea si inapoi

Intelegand, in cele din urma, ca afacerea SC Pamora a fost paguboasa

pentru statul roman, organele de control din tara au inceput sa caute

posibilii vinovati. Pe numele celor implicati au fost alcatuite dosare

premergatoare inceperii urmaririi penale, care au fost trimise de

Inspectoratul General al Politiei Romane spre completare, in Bihor.

Aici, s-au efectuat cercetari penale sub supravegherea unui procuror

de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, finalizate cu

propunere de trimitere in judecata.Numai ca, dupa cum ne-a

declarat proc. Adina Dumitrescu, purtator de cuvant al Parchetului

Oradea, unitatea din care face parte si-a declinat competenta de

solutionare a dosarului catre Directia Generala de Combatere

a Crimei Organizate si Antidrog, infiintata, in urma cu doua luni,

prin reorganizarea unei parti a procurorilor in noua structura

care trebuie sa investigheze doar astfel de cauze. Şi cum, potrivit

legii, aceasta este competenta sa analizeze dosare de genul

“Pamora”, competenta a fost declinata, statul roman fiind in

asteptarea solutiei date de procurorii de acolo in privinta vinovatiei

celor implicati in tranzactii.