Banii Nostri – superlativul afacerilor

Personalitati de prima marime, bancheri care tin fraiele pe piata bancara, reprezentanti ai autoritatilor publice centrale si locale plini de idei, indrazneti, dar cu o viziune realista asupra aderarii la UE, oameni de afaceri a caror nume sunt sinonime cu succesul sunt doar cativa din invitatii care au

facut din prima editie la Targu Mures a Conferintei Banii Nostri un eveniment reusit.

Au fost doua zile de seminar pigmentate cu controverse, dispute, toate sub bagheta trioului Radu Cosarca, vicepresedinte MediaOn, Catalin Popa, editor general Banii Nostri, si Dan Suciu, editor coordonator la acelasi saptamanal, dar care au adus mai aproape oficialitatile de mediul de afaceri si viceversa.

In Sala de sedinte a Palatului Administrativ din Targu Mures, Radu Cosarca, vicepresedinte al MediaOn, a dat joia trecuta startul Conferintei „Banii Nostri”, al doilea eveniment organizat de saptamanalul de afaceri din Bucuresti in acest an.

Oficiile de gazda i-au revenit lui Catalin Popa, editor general la Banii Nostri, care a vorbit despre industria lemnului si a mobilei, protectia mediului, turismul si managementul public, tot atatea domenii care pot deveni marci ale judetului.

Catalin Popa si-a incheiat discursul exemplificand prin doua branduri care fac furori la Bucuresti, grupurile Romexterra si Benta, mai cunoscute decat judetul Mures.

Prefectul – nemultumit de comunicare

Urmatorii vorbitori au fost prefectul Ciprian Dobre, presedintele Consiliului Judetean, Lokodi Edita Emoke, si viceprimarul Csegzi Sandor, suplinitor al primarului Florea.

Prefectul Ciprian Dobre a subliniat faptul ca evenimentul”instiga la o dezbatere”, mai ales ca una dintre marile probleme detectate in mediul de afaceri este lipsa de comunicare intre oamenii de afaceri.

Prefectul s-a declarat convins ca manifestarea gazduita de Palatul Administrativ va facilita convergenta intereselor comune ale autoritatilor locale si ale businessmen-ilor.

Presedintele CJ, Lokodi Edita Emoke a pus accentul pe intentiile conducerii CJ de a atrage investitori si de a face cunoscut judetul Mures, inclusiv prin adoptarea unei propuneri venite de la organizatori de a invita jurnalisti din presa centrala la sejururi profesionale de cateva zile, timp in care sa le fie prezentat judetul cu problemele si

realizarile sale.

Şirul discursurilor oficialitatilor locale a fost incheiat de viceprimarul Csegzi Sandor, care a vorbit de nevoia de strategii pentru a promova municipiul si a incheiat oarecum hazliu cu „trebuie sa vedem cum facem legatura intre banii dumneavoastra si bugetul nostru”.

Vosganian – „respectati leul!”

Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget, Finante din Senat, a vorbit despre problemele cu care se confrunta guvernarea actuala si criza banilor multi pe care piata nu poate sa-i absoarba.

Senatorul a conchis ca asupra pietei se exercita o presiune fantastica, prin cele 12-15 miliarde de euro intrati in tara, care au determinat aprecierea leului, explicand si de ce euro nu va mai ajunge la un curs de 41.000 lei, care era dupa parerea sa o forma de subventionare.

Finalul discursului a fost oarecum poetic: „leul se va intoarce printre reperele, simbolurile nationale. Asa ca respectati leul”.

„Leul e condamnat sa se intareasca”

„Vin cu sfiala regateanului in judetul dumneavoastra”, au fost primele cuvinte ale consultantului financiar Bogdan Balthazar, un greu al pietei bancare din Romania.

Dupa o introducere de efect, seducatoare, Bogdan Baltazar a purtat auditoriul spre probleme mult mai concrete, legate de aprecierea leului, finantarile municipale si judetene si o sugestie pentru parlamentari de a elimina impozitul pe dobanda la obligatiunile municipale.

In opinia sa, aprecierea leului era inevitabila, iar la intrarea in UE se mizeaza pe o intarire a monedei nationale, „condamnata sa se intareasca”. Pragul minim pana la care va ajunge paritatea leu-euro va fi de 33-34.000 lei la un euro, in viziunea lui Bogdan Baltazar.

Bineinteles, in conditiile in care BNR nu va intra in jocuri, iar Guvernul va duce o politica inteleapta si nu va face experimente care vor alunga investitorii.

Riscurile trebuie gestionate. Prin consultanta

Urmatorul vorbitor a fost presedintele Romexterra Bank, Adrian Radu, care nu a uitat sa remarce ca Targu Mures este orasul de unde grupul Romexterra a mijit si a inceput sa se dezvolte.

Discursul sau s-a axat pe o prezentare tehnica a situatiei de pe piata bancara, dar a oferit oamenilor de afaceri si cateva sfaturi demne de urmat: organizarea in cadrul companiilor a unei activitati de trezorerie, angajarea unor firme de consultanta care sa-i ajute sa-si gestioneze riscurile etc.

Adrian Radu a punctat si impotriva BNR, care, in opinia sa, nu este unicul detinator al adevarului.

Lucretia Tudose, directorul Sucursalei Mures, a prezentat BCR ca pe o institutie de avangarda pe piata bancara din Romania, prin capacitatea de adaptare la cerintele in schimbare ale pietei, fiind amintit si sprijinul acordat autoritatilor locale, sub forma imprumuturilor pentru dezvoltarea infrastructurii.

Prima parte a conferintei a fost incheiata de prezentarile presedintelui Romexterra Leasing, axate pe activitatea in domeniu a firmei componenta a grupului Romexterra, de directorul de agentie ASIBAN si de directorul Holcim Romania.

Denominarea – totul se simplifica

A doua runda de discutii din prima zi a seminarului Banii Nostri a demarat cu o dezbatere pe o tema arzatoare si de maxim interes: leul greu.

Din partea BNR a fost prezent consilierul guvernatorului Bancii Nationale, Eugen Radulescu, care a subliniat ca momentul ales pentru denominare este potrivit, caci in Romania procesul de dezinflatie este acum consolidat, invocand si doua exemple pozitive, Bulgaria si Polonia.

De asemenea, Agnes Nagy, invitata tot in cadrul sesiunii pe tema denominarii, a facut o scurta trecere in revista a etapelor denominarii. Concluzia alocutiunii lui Agnas Nagy a fost aceeasi cu cea a BNR: „Nimeni nu pierde. Nimeni nu castiga. Totul se simplifica”.

O alta tema abordata, la fel de interesanta, a fost protectia mediului.

Invitatii celor de la Banii Nostri au fost Yetkin Erman, vicepresedintele CA al Azomures, Lokodi Edita, presedinte al CJ Mures, Angela Filipas din partea Agentiei Nationale de Mediu si Danut Ştefanescu, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Mures.

Discutia s-a concentrat in jurul Combinatului de ingrasaminte Chimice Azomures. Concluzia discutiei a fost ca desi s-au facut investitii in protectia mediului, inca mai sunt multe de facut. Dar exista intelegere si disponibilitate pentru acest lucru.

Am mai retinut intentia CJ Mures de a sustine, alaturi de initiativa privata, proiecte prin care pot fi accesate fonduri europene destinate protectiei mediului.

Politici fiscale pentru integrare

A doua zi a Conferintei a stat sub semnul a trei teme mari: politica fiscala si bugetara, aderare la UE si mari investitii efectuate in judet.

Deputatul Eugen Nicolaescu, vicepresedinte al Comisiei pentru Buget, Finante si Banci, a atins in prezentarea sa puncte sensibile din politica bugetara si fiscala a Romaniei, precum cota unica de impozitare, necesitatea impozitarii veniturilor din tranzactii speculative, piata muncii etc.

Senatorul Frunda Gyorgy s-a referit la necesitatea pregatirii reprezentantilor companiilor romanesti asupra integrarii in UE, remarcand ca oamenii de afaceri nu sunt informati despre oportunitatile si legislatia Uniunii Europene iar integrarea a fost mediatizata populist, fara a se arata costurile.

Vicepremierul Marko Bela a laudat politica monetara dusa de Banca Nationala a Romaniei, subliniind ca „trebuie sa existe o corelare intre BNR si Guvern”.

In de finalul discursului, redevenind politician, Marko Bela si-a tras de urechi si colegii de coalitie, in privinta „amenintarilor” cu alegerile anticipate, apreciind ca „e nevoie de o coalitie solidara, stabila si aceste mesaje periodice nu sunt benefice”.

Ministrul delegat Borbely Laszlo a prezentat succint obiectivele ministerului din care face parte, recunoscand ca in acest an bugetul ministerului va suferi modificari, adica va „pierde” vreo 6.000 de miliarde de lei, dupa rectificarea bugetara, dar reprezentantii ministerului vor incerca sa atraga fonduri din alte resurse.

Borbely a vorbit apoi despre un proiect pilot, in valoare de 150 de miliarde de lei, care se adreseaza constructorilor care au tehnologii noi de constructie, in vederea demararii executiei de locuinte pentru tinerii intelectuali si de locuinte sociale.

Un alt punct atins de ministrul delegat s-a referit la „externalizarea” compartimentului de achizitii publice, prin infiintarea unei agentii publice independente, care sa arbitreze aceasta problema.

Creditul ipotecar – o necesitate

Remus Benta, patronul Contranscom Benta, a deschis a doua parte a seminarului printro prezentare a pietei imobiliare din Targu Mures si a importantei creditului ipotecar, sfatuind muresenii sa inceapa constructia unei case inca de tineri, deoarece sansa de a o plati este mult mai mare, iar posesia unei locuinte le

ofera in primul rand siguranta.

Seminarul a continuat cu discursul lui Dogan Gures, directorul general al Prolemn Reghin, singura companie din Europa de Est care produce fete de usi, care a prezentat investitiile in liniile tehnologice si nu numai facute la Reghin, declarand ca, in ciuda problemelor generate de aprecierea leului, activitatea firmei va continua si se vor cauta

solutii pentru depasirea acesora.

Concluzii

Cea mai importanta concluzie care poate fi trasa in urma celor doua zile de seminar este nevoia stabilirii unei comunicari permanente intre autoritati si mediul de afaceri, inclusiv prin organizarea periodica a unor astfel de intruniri.

A fost un eveniment reusit, pentru ca dincolo de informatiile oferite de vorbitorii invitati, a fost o buna ocazie pentru afaceristi si autoritati de a identifica impreuna problemele de care se lovesc si solutiile acestora.