Alcom SA Cluj, latifundiar pe spinarea expropriatilor

Alcom SA este o controversata afacere imobiliara, pe zeci de spatii si terenuri in parte expropriate, primite prin preluarea activelor fostei Intreprinderi Comerciale de Stat Alimentara Cluj, de la FPS si FPP.

Dupa privatizarea fostei Intreprinderi Comerciale de Stat si fostei ICRA, bunurile mobiliare si imobiliare ale acestora au ajuns in mainile directorilor din anii comunismului, care le controleaza in calitate de actionari.

Acestia castiga cele mai mari incasari, din inchirierea spatiilor, activitatea comerciala fiind din ce in ce mai redusa.

In pofida succesului afisat in afacere, ALCOM SA face obiectul unui mare numar de procese pentru recalcularea debitelor la spatiile comerciale si cu deosebire la restituirea in natura a patrimoniului imobiliar obtinut de fosta ICS, prin exproprierea proprietarilor in drept.

Cei din urma sunt in cea mai mare parte oameni fara studii care n-au stiut la ce usi sa bata, sau au intrat pe mana unor functionari supusi greselilor ce le-au ratacit, cel mai adesea cu intentie, actele.

La data de 26 februarie 1968, un grup de clujeni in frunte cu Vasile Molnar si Gheorghe Dragos din zona Someseni au fost „invitati’‘ la Consiliul Popular Provizoriu Cluj, camera 18 unde activistii comunisti (condusi de presedintele Aurel Duca si secretarul Aurel Vasilescu), in prezenta delegatului ICS Alimentara Cluj, Janos Albon, le-au cerut in mod imperios sa isi dea consimtamantul „pentru exproprierea pentru utilitate publica’‘ a terenurilor aflate in proprietatea lor.

Din procesul verbal incheiat de activisti rezulta ca „Pusi in cunostinta de cauza asupra intentiei, au declarat verbal, refuzind sa dea sau sa semneze o declaratie scrisa, ca nu sunt dispusi sa-si dea consimtamantul decit numai conditionat de acordarea cu anticipatie a altor terenuri in schimb, in orice caz daca li se vor plati la pretul de circulatie libera’‘.

Prin Decretul Consilului de Stat al Republicii Socialiste Romania nr. 641 din 18 septembrie 1969 semnat personal de Nicolae Ceausescu, s-a ordonat exproprierea si trecerea in proprietatea statului a unor imobile si scoaterea din productia agricola a unor terenuri.

La articolul 15 s-a stipulat ca :„ In scopul construirii unui depozit central alimentar in municipiul Cluj, se expropriaza si se trec in proprietatea statului, dandu-se in administrarea Intreprinderii Comerciale de Stat Alimentara Cluj, de sub indrumarea si controlul Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judetului Cluj, terenurile in suprafata de 9732 mp situate in municipiul Cluj, judetul Cluj, identificate potrivit planului de situatie nr. 21 anexat, proprietea celor prevazuti in tabelul anexa nr. 11, care face parte integranta din prezentul decret’‘.

In „planul de situatie’‘ figureaza mai multe persoane carora li se furau abuziv terenurile in suprafete variind intre 875 mp si 1187 mp, printre care Vasile Molnar cu terenul in strada Traian Vuia nr. 226A, Gheorghe Dragos in strada Traian Vuia nr. 226, Emil Deusan, in strada Traian Vuia nr. 224, Vasile Berbecut (cu domiciliul in strada Ariesului nr. 4) si stefan Cernean (cu domiciliul in strada Unirii nr.23) cu terenuri pe strada Cantonului, Gheorghe Oltean, Adam Motrocean, Gligor Mondi, Vasile Costea, proprietari tabulari cu terenuri inscrise in CAP Someseni, strada Traian Vuia nr. 35.

Imediat dupa aparitia decretului, Aurel Duca si Aurel Vasilescu intocmesc si semneaza un „tabel privind identificarea proprietarilor terenurilor situate in municipiul Cluj, care se expropriaza si trec in proprietatea statului si in administrarea operativa a I.C.S. ALIMENTARA Cluj ‘‘, dupa care ordona constituirea unei comisii de evaluare judeteana, care trece la fapte.

Din procesul verbal incheiat la 13 octombrie 1969 de membrii comisiei de evaluare (Aurel Ianceu, vicepresedinte Consiliu Popular Judetean, Ioan Prodan, director la Directia Agricola, Eugen Ungur, director la Administratia Financiara, Liviu Indrei, director la Directia de Gospodarire Comunala si Locativa, Iordache Barascu, director

Directia Tehnica Judeteana) rezulta ca acestia au intocmit o documentie tehnica prin care s-au stabilit categoriile, suprafetele si valorile de evaluare a terenurilor, la preturi variind intre 1928-2590 lei.

De mentionat ca terenurile (gradinile) au fost primite de catre victimele noii exproprieri, in baza legii de reforma agrara nr. 187 din 1945 cu drept de proprietate si titlu de improprietarire.

Ce le-a dat Petru Groza le-a luat Ceausescu

Terenul in suprafata de 950 mp, numit la „Guiu Brati’‘, apartinandu-i lui Vasile Molnar, „situat in perimetrul construibil al orasului Cluj, se incadreaza in anexa I, cap VIII, grupa a I-a, evaluandu-se la 2,25 lei/mp, revine deci suma total imobil 2137 de lei’‘. Sumele sunt ridicole, de valoarea a doua salarii modeste de muncitor, la acea vreme.

Paradoxal, membrii comisiei specifica in procesul verbal ca evaluarea imobilelor expropriate s-a facut in baza H.C.M. nr. 1676 din 1959 si a instructiunilor lui de aplicare, plata despagubirilor urmand a se efectua in numerar, din incasarile de investitii ale beneficiarului, ICS Alimentara Cluj (actuala Alcom SA Cluj).

Prin decretul 659 din 1973 lui Vasile Molnar i se expropriaza fara nici un titlu si casa de locuit cu terenul aferent de 384 mp. Bietul om, ramas pe drumuri incepe sa bata pe la usile maharilor comunisti de la Consiliul Popular al Judetului Cluj. Din adresa nr. 450/A/St.T/ din 23 decembrie 1974 semnata de vicepresedintele de la judet, stefan Tompa, lui Vasile Molnar i se comunica ca problema sa „ a fost analizata de catre conducerea Directiei Comerciale Judetene, stabilindu-se ca terenul si casa proprietatea Dvs. au fost expropriate in vederea construirii depozitului alimentar Someseni.

Demolarea imobilului se va face numai dupa ce se va primi spatiul de locuit. Se mentioneaza ca desi dumneavoastra ati fost invitat in repetate randuri sa ridicati drepturile ce vi se cuvin, nici pana la aceasta data nu v-ati prezentat’‘.

„Drepturile cuvenite’‘ reprezentau un apartament igrasios de bloc, primit in calitate de chirias, nu de proprietar care a cedat o alta proprietate mult mai valoroasa, motiv pentru care expropriatul „nu s-a grabit sa le ridice’‘.

Intrucat activistii au ordonat sa i se demoleze casa, omul s-a mutat, fortat de imprejurari si a devenit chirias la stat.

Vasile Molnar si sotia sa, Iuliana Molnar au decedat chiriasi la bloc in 1985 respectiv 1992 fara sa-si vada visul implinit de a primi casa si pamanturile inapoi, de la ICS Alimentara, actuala Alcom SA.

La inceputul anului 1991, cand s-a pus in aplicare legea 18 (a fondului funciar) sotia lui Vasile, Iuliana Molnar, fiind inca in viata, se adreseaza cu memorii la prefectul judetului Cluj, in vederea restituirii imobilului expropriat (nu si a terenului). Prin adresa nr. 3963, din 29 aprilie 1991, secretarul Titus Olteanu ii comunica constatarea ca exproprierea imobilului s-a facut cu ridicarea despagubirilor acordate, iar „solicitarea formulata va putea fi examinata de organul competent in contextul legal care se va stabili dupa adoptarea noii reglementari privind vanzarea locuintelor trecute in proprietatea statului’‘.

In cautarea dreptatii

Dupa aparitia legii 10 din 2001, fiica lui Vasile si Iuliana Molnar, Mioara Andreies (nascuta Molnar, in prezent vaduva de militar decedat intr-un accident de serviciu, mama a doi copii care lucreaza in calitate de biata femeie de serviciu) reia demersurile incepute de parintii sai defuncti, pentru recuperarea imobilului si terenului preluate abuziv de Alcom SA. De atunci pasii sai au batut holurile instantelor de judecata. Prin sentinta civila nr. 1532/02.02.2005 pronuntata in dosarul nr. 259/2003 al Judecatoriei Cluj-Napoca, s-a admis in parte actiunea sa impotriva paratilor Alcom SA si Consiliul Local Cluj-Napoca, constatandu-se preluarea abuziva, fara titlu, a imobilului situat in Cluj-Napoca, strada Traian Vuia nr. 226/A, compus din casa de locuit si teren in suprafata de 309 mp, inscris in C.F. 1689 Someseni top 702/1/9/1, fiindu-I respinse restul capetelor de cerere, din motive care tin de fosta birocratie comunista.

Din Decizia Civila nr.415/A/2005 a Curtii de Apel Cluj, rezulta ca :„ Desi reclamanta, nu a facut dovada ca antecesorul ei Molnar Vasile a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, autorita‘ile de la acea vreme i-au recunoscut aceasta calitate. In actele de punere in aplicare a Decretului nr. 641/1969 mentionandu-se doar suprafata de 950 mp expropriata, s-a apreciat ca diferenta de 309 mp teren si casa existenta pe acesta suprafata, mentionate in actele de expropriere, au fost preluate abuziv, fara titlu.

In prezent, asupra intregului imobil este proprietara tabulara SC Alcom SA, care si-a intabulat dreptul de proprietate in CF 2610 Cluj-Napoca top 702/1/9 in baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate, act pe care reclamanta nu l-a atacat, neputandu-se dispune rectificarea CF, iar pe de alta parte, restituirea in natura se realizeaza in cadrul unei proceduri administrative’‘.

Mioara Andries este trimisa de instanta clujeana pe alte drumuri birocratice „sa ceara obligarea unitattii detinatoare a imobilului in litigiu (Alcom SA) sa emita Dispozitie Motivata in conditiile articolului 23 din legea 10/2001, motiv pentru care respinge celelalte capete de cerere vizand rectificarea de C.F. si restituirea in natura a imobilului, reclamanta avand in continuare deschisa calea producerii reglementate de legea 10/2001 de care va putea uzita in momentul in care i se va comunica modalitatea de solutionare a notificarii’‘.

Deci biata femeie de serviciu, care a depus notificarea in cauza, si nu a primit inca raspuns de la o alta instanta judecatoreasca competenta, poate sa astepte pana la adanci batranete(oricum e in prag de pensie).

SC Alcom SA a contracarat actiunile Mioarei Andries pe toate caile cerand noi si noi expertize privind evalurea imobilului, prevalandu-se de intabularea in C.F. a terenurilor expropriatein favoarea Directiei Comerciale Judetene si faptului ca prin decizia 151 din 30 aprilie 1987 aceste terenuri s-au transmis la ICRA Cluj, in vederea reglementarii juridice a suprafetelor de teren afectate de amplasarea depozitului de produse alimentare. Conducerea Alcom SA ridica din umeri.

Contactat de catre redactorii nostri, directorul Alcom SA, Gheorghe Costin ne-a declarat :„Am preluat activele de la FPS si FPP in 1994. Avem titlu de proprietate pe terenuri. Din moment ce au fost expropriati, sa se indrepte impotriva vanzatorului, adica Statul Roman.

Sunt aspecte care nu ma intereseaza in mod deosebit, instanta va hotari si se va aplica. Nu stiam ca presa se ocupa de procesele mele’‘, a spus Costin. Mentionam ca firma Alcom nu e straina de salile de judecata. Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca are o serie de procese cu societatea Alcom, filiala Cluj.

Firma care detine o serie de magazine alimentare in oras se afla in litigiu cu Primaria incepand de anul trecut, avand deja la activ un numar de sase procese. Astfel, SC Alcom Cluj are deschise urmatoarele dosare: nr. 15294/ 2004 pentru recalcularea debitelor la spatiul din strada Horea nr. 57, dosarul nr. 15298/ 2004 pentru recalcularea debitelor la spatiul din Bulevardul 21 Decembrie nr. 122, cu termen de judecata 24 ianuarie, dosarul nr. 15290/2004 pentru recalcularea debitelor si evacuare pentru spatiul din Calea Dorobanti nr.1, dosar nr. 15296/ 2004 pentru recalcularea debitelor la spatiul din strada Avram Iancu nr. 13-15, dosarul nr. 5/2004 pentru recalcularea debitelor la spatiul din strada Caii Ferate nr. 4 si dosarul nr. 15292/ 2004 pentru recalcularea debitelor la spatiul de pe strada Caragiale nr.10-12, cu termen de judecata 24 ianuarie. Intrebat despre aceste procese Gheorghe Costin ne-a relatat ca „ Procesele sunt pe rol, iar instanta se va pronunta.

Eu consider ca am dreptate. Sunt, intr-adevar niste debite, dar mult mai mici decat sustine Consiliul Local’‘.