Sase judecatori cu functii importante iau bani de la FRF ca sa judece faulturile fotbalistilor

Sase magistrati romani cu functii importante desfasoara activitati incompatibile cu calitatea de magistrat. Domeniul nu are nici o legatura cu Justitia decat atunci cand, accidental, se ajunge pe rolul instantei de judecata cu vreo pricina, civila ori penala, pentru ca cei sase se ocupa de sport.

Astfel, la FRF, in componenta comisiilor de apel si de recurs pentru actele de indisciplina ale sportivilor se regasesc magistratii: Camenita Victor Pasca – judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), vicepresedinte al Biroului Electoral Central, Anton Pandrea – presedintele Sectiei penale a ICCJ si membru al CSM, Gheorghe Bucur – membru CSM si judecator al Inaltei

Curti, Ghiciu Pascu – judecator la aceeasi instanta, precum si doi magistrati de la Curtea de Apel Bucuresti – Constantin Branzan si Iulian Dragomir.

Acesta din urma este chiar vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, actualmente sef prin detasare al Oficiului National pentru Prevenirea Spalarii Banilor.

Daca Anton Pandrea este presedinte al comisiilor de apel pentru cauzele disciplinare de la campionatul national Divizia A si de la celelalte campionate nationale de fotbal, ceilalti cinci fac parte din comisia de recurs federala, Ghiciu si Pasca fiind presedinte si, respectiv, vicepresedinte, iar ceilalti doar membri.

Potrivit Legii privind statutul magistratilor, art. 6, „functiile de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, in conditiile legii”.

Mai mult, potrivit art. 7, alin. 1, lit. b din aceeasi lege, magistratilor le este interzis sa desfasoara activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura. Legea enumera celelalte incompatibilitati si interdictii, in final prevazand in mod expres si limitativ care sunt exceptiile permise.

Astfel, magistratii pot fi: membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau al Parchetului, membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai asociatiilor sau fundatiilor care au scop stiintific sau profesional.

De asemenea, magistratii pot colabora cu publicatiile de specialitate. Cum calitatea de membri ori de presedinti ai comisiilor de disciplina din cadrul FRF nu se inscrie in nici una dintre categoriile enumerate mai sus, pe cale de consecinta, cei sase de magistrati de la cele mai importante instante din Romania se afla in incompatibilitate.

„Majoritatea membrilor acestor comisii sunt magistrati”, ne-a declarat Ovidiu Ioanitoaia, directorul „Gazetei sporturilor”. „Toate comisiile sunt platite pentru fiecare sedinta printr-o conventie aprobata de adunarea generala a actionarilor. Pentru un membru simplu, suma pe sedinta este de 1 milion, iar pentru un presedinte este de 3-4 milioane de lei, cu aproximatie.

In timpul campionatului, comisiile se intrunesc saptamanal in fiecare joi, iar in restul anului mai rar, cam o data la o luna si jumatate”, a aratat Ovidiu Ioanitoaia. Asupra sumelor in discutie exista si alte pareri, magistratul Anton Pandrea aratand ca nu a primit mai mult de 600-700.000 de lei pentru o sedinta, in calitate de presedinte.

Chiar daca activitatea din cadrul acestor comisii nu ar fi remunerata, incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind magistratii subzista, astfel ca ori cutuma trebuie desfiintata, ori legea modificata.

„Eram avizat ca voi fi atacat pe aceasta problema, dar va spun ca textul este interpretabil”, ne-a declarat, ieri, magistratul Anton Pandrea, aratand ca a intrat in astfel de comisii inca din anul 1992. „Si inainte de ’89, si dupa revolutie, aceste comisii au fost conduse de magistrati, la un moment dat chiar si de un procuror general adjunct. Este o practica.

Toate comisiile acestea sunt infiintate dupa un regulament si sunt compuse din oameni din afara sistemului fotbalistic. Este o obligatie asumata fata de FIFA si UEFA de fiecare federatie nationala”, a mai spus magistratul citat. „Noi judecam ce se intampla pe un teren de fotbal. Atata tot. Este o activitate paralela cu Justitia.

M-am consultat chiar si cu Schlaffen, specialistul german care a asistat CSM-ul, care mi-a zis ca nu are nimic impotriva. Eu nu am ascuns nimic despre acest lucru, am spus-o chiar in declaratia de interese”, a aratat Anton Pandrea, subliniind ca, de principiu, problema a fost discutata mai demult in CSM, dar ca nu s-a dat nici o hotarare.

Celalalt membru al CSM, Gheorghe Bucur, auzind despre ce subiect este vorba, a refuzat sa-si spuna punctul de vedere, incheind conversatia cu „Bine, la revedere!” Secretarul general al CSM, Dan Lupascu, a recunoscut, ieri, ca problema a mai fost discutata in CSM, dar niciodata oficial, pe ordinea de zi. „La fiecare instanta s-au facut verificari daca exista incompatibilitati.

Conducerea Curtii Supreme, la vremea respectiva dl. Paul Florea, trebuia sa faca aceste verificari”, ne-a declarat Dan Lupascu, aratand ca, la solicitarea d-lui Pandrea, cazul va fi discutat in plenul CSM, in sedinta de marti.