VIDEO Proteste uriașe în Franța față de reforma pensiilor: Peste 1,2 milioane de manifestanți, potrivit poliției, în timp ce sindicaliștii spun că au fost 2,8 milioane
Peste 1,27 milioane de persoane au participat marți la nivel național la protestele din Franța față de planurile de reformare a sistemului de pensii al țării, a anunțat Ministerul de Interne francez într-un comunicat, relatează Reuters și AFP.
Scène tendue ici, du gaz lacrymogène utilisé par les FDO qui recevaient des projectiles.#greve31janvier pic.twitter.com/nG05ziI976
— Wladimir Garcin-Berson (@vladogb) January 31, 2023
Ministerul a adăugat că 87.000 de persoane au participat la demonstrația de la Paris, față de 80.000 pe 19 ianuarie, potrivit raportului ministerului.
Potrivit sindicatului CGT, numărul protestatarilor la nivel național ar fi fost de 2,8 milioane de oameni.
Proteste masive în Franța / FOTO: Veuillet Quentin/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Premierul Franței, Elisabeth Borne, a asigurat marți că va asculta „întrebările” și „îndoielile” stârnite de reforma pensiilor, asigurând totodată că vrea să-și mențină „cursul”, în seara unei noi mobilizări masive împotriva proiectului.
„Reforma pensiilor ridică întrebări și îndoieli. Le auzim. Se deschide dezbaterea parlamentară. Va face posibilă, în transparență, să ne îmbogățim proiectul cu un scop: să asigurăm viitorul sistemului nostru de repartizare. „Este responsabilitatea noastră!”, a postat pe Twitter premierul, în prima reacție guvernamentală la a doua zi de greve și demonstrații, chiar mai masive decât în prima zi.
More protests in France against President Emmanuel Macron’s pension reform plan pic.twitter.com/cazBTgwfge
— TRT World Now (@TRTWorldNow) January 31, 2023
Doar o treime dintre trenurile de mare viteză (TGV) și chiar mai puţine trenuri locale şi regionale au funcţionat. Metroul din Paris a fost, de asemenea, grav perturbat, platformele fiind aglomerate, în timp ce navetiştii se înghesuiau să prindă puţinele garnituri disponibile.
Compania de de utilități de stat EDF EDF.PA a declarat că 40,3% dintre lucrători au fost marți în grevă, iar Ministerul Educației a mai spus că mai puțini profesori și-au părăsit locul de muncă.
À Lyon la manifestation touche à sa fin:
– Mobilisation en hausse (entre 25.000 et 45.000 personnes)
– Cortège intersyndical avec salariés privé et public, aussi qqs gilets jaunes et antifas.
– Brefs heurts avec les forces de l’ordre
– Drapeau \uD83C\uDDEB\uD83C\uDDF7 et \uD83C\uDDEA\uD83C\uDDFA brûlés par qqs individus pic.twitter.com/5r0zEYsCG0— Antoine Sillières (@ASillieres) January 31, 2023
Sindicatele au anunțat noi proteste
Cele opt principale sindicate franceze au convocat marți noi zile de greve și demonstrații, marți, 7 februarie și sâmbătă, 11 februarie.
„Guvernul trebuie să audă respingerea masivă a acestui proiect și să-l retragă”, a declarat Patricia Drevon, secretarul confederal al Force Ouvrière, în timpul unei conferințe de presă intersindicală (CFDT, CGT, FO, CFE-CGC, CFTC, Unsa, Solidaires, FSU).
De ce sunt nemulțumiți francezii de reforma pensiilor
Sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor, deja supăraţi din cauza unei crize a costului vieţii alimentate de inflaţia ridicată, se opun reformei, dar preşedintele Emmanuel Macron intenţionează să rămână pe poziţie. Reforma este „vitală” pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii, a declarat el luni.
Planurile guvernului prevăd creşterea vârstei de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani şi, de asemenea, amânarea vârstei de eligibilitate pentru o pensie completă. Aceste măsuri ar aduce un plus de 17,7 miliarde de euro la contribuţiile anuale la pensii, potrivit estimărilor Ministerului Muncii.
Sindicatele spun că există şi alte modalităţi de a creşte veniturile, cum ar fi impozitarea celor foarte bogaţi sau solicitarea angajatorilor sau a pensionarilor înstăriţi să contribuie mai mult.
Sindicatele sperau să repete participarea numeroasă din prima zi de grevă naţională, care a avut loc la 19 ianuarie, când peste un milion de persoane au ieşit în stradă în toată Franţa.
Guvernul a făcut unele concesii în proiectul de lege, cum ar fi stabilirea noii vârste de pensionare la 64 de ani, în loc de 65 de ani, promisiunea din campanie a lui Macron, şi acceptarea unei pensii minime de 1.200 de euro pe lună pentru toţi.
Prim-ministrul Elisabeth Borne a declarat că pragul de 64 de ani este „nenegociabil”, dar guvernul explorează modalităţi de a compensa o parte din impact, în special asupra femeilor.