Ziua: Diversiunea „Cod Penal”

Ministerul Justitiei este pe cale sa initieze o masura legislativa hazardata, care sa amane intrarea in vigoare a noului Cod Penal, masura care risca sa produca reactii virulente in societate, cu efecte neprevazute mai ales in randul detinutilor.

Nemultumirile vor fi cu atat mai mari cu cat UE a apreciat pozitiv noul Cod penal si multi cetateni asteapta intrarea lui in vigoare pentru a se limita posibilitatea de arbitrariu in actul de justitie, dar si pentru a se decongestiona puscariile de infractori marunti, pentru care se platesc sume enorme de la buget si pentru care se prevad forme de reeducare mult mai eficiente decat privarea de li

bertate.

Graba cu care Ministerul Justitiei s-a trezit, cu o luna inainte de intrarea in vigoare a noului Cod Penal, stabilita prin lege pentru 29 iunie 2005, este urmarea dezbaterilor publice din ultima perioada, cand s-a cerut si parerea unor instante despre noul act normativ.

Profitand de aceasta deschidere, magistrati cu vechime, care au lucrat si pe timpul Justitiei comuniste, de la varful curtilor de apel, forteaza in prezent mana ministerului, pentru a declansa amanarea intrarii in vigoare a noului cod, care ar reforma din temelii procesele penale si ar pune probleme magistratilor care s-au invatat sa judece pe vechile metode in care fiecare interpreta legea cum d

orea.

La conferinta de ieri organizata la sediul Ministerului Justitiei de catre secretarul de stat pentru relatia cu Parlamentul, Mihai Eftimescu, acesta a anuntat ca exista mai multe planuri („a, b si c”) care vizeaza emiterea unei ordonante de urgenta care sa amane punerea in aplicare a noului Cod Penal, cu variante de rezerva privind intrarea in vigoare partiala a unor articole sau fara unele ar

ticole considerate nepotrivite. De fapt, vechea garda din magistratura, judecatori si procurori, va fi obligata de noul Cod Penal sa interpreteze strict si precis legea, mai ales in ceea ce priveste faptele de coruptie. Aceasta obligatie nu le va mai lasa posibilitatea sa-i faca scapati pe marii corupti.

UE nu a criticat noul Cod Penal, ba dimpotriva

Secretarul de stat Eftimescu a inceput conferinta prin a desfiinta noul Cod penal, intr-o maniera in care lasa sa se inteleaga ca acest act ar fi gresit de la un cap la altul. S-a dat ca exemplu art.

108 si 126, care prevad ca infractorii aflati la prima abatere pot sa nu fie pedepsiti, daca acopera prejudiciul cauzat, sustinandu-se ca articolul ar fi „neconstitutional”, deoarece ar produce discriminare intre saraci si bogati, ultimii avand resurse financiare pentru a nu face puscarie.

Argumentele nu ne-au convins tocmai pentru ca in sistemul actual penal nu se obisnuieste sa se recupereze banii furati, desi aceasta ar fi trebuit sa fie o prioritate mai ales in cazurile de devalizari de banci si fonduri de investitii, fiind mult mai important pentru victime sa-si recupereze prejudiciile, decat sa-i vada pe infractori dupa gratii.

Minunea conferintei a venit abia cand s-au impartit ziaristilor liste cu persoanele care se opun noului cod, liste care enumerau in fapt o serie de parchete si instante care au cerut amanarea noului Cod Penal, precum si motivele invocate de magistrati in acest sens.

De pe liste reiesea ca opozantii nu erau din sfera societatii civile, ci sefii a 11 curti de apel si 12 parchete de pe langa curtile de apel – adica locurile unde activeaza magistratii cu vechime in functie, si nu cei tineri. Nici o judecatorie sau tribunal din tara nu figura pe lista opozantilor.

Dintre motivele invocate de magistrati, de-a dreptul hilare, reproducem: „data intrarii in vigoare – 29 iunie 2005 – a fost aleasa gresit, avand in vedere ca vacanta judecatoreasca incepe dupa doua zile de la aceasta”; „sistemul judiciar nu este „suficient de pregatit logistic si din punct de vedere al resurselor umane”; magistratii au nevoie de un timp indelungat pentru a studia dispozitiil

e noi” etc. Se remarca ca magistratii cu vechime se opun reformei, sustinerile lor fiind neserioase, intrucat noul cod este publicat de un an in Monitorul Oficial si au avut timp suficient sa-l studieze.

Relevant aici este celebrul caz al judecatorului Marin Carcel, fost vicepresedinte al Tribunalului Bucuresti, care nu aplicase cu ceva timp in urma noile prevederi ale codului de procedura penala in materie de arest preventiv, pe motiv ca posta nu i-a adus la nas Monitoarele Oficiale – fapt ce denota gradul de interes al unora de a se pune la curent cu noile modificari.

Cat priveste argumentul cu vacanta judecatoreasca, e limpede ca pentru unii e mai importanta vacanta decat reforma. Sa te pui la curent cu noile modificari, foarte multe la numar, inseamna sa stai serios cu burta pe carte.

Amanarea codului = amanarea reformei

Prin urmare, a devenit limpede la intalnirea cu presa ca motivele de amanare anuntate au la baza impotrivirile unor magistrati cu vechime din sistem, care nu doresc o reformare in care sa fie obligati sa puna osul la treaba si sa-si schimbe radical modul de a imparti dreptatea.

Intrebat daca stie ca vreun expert UE sa fi adus vreo critica noului Cod Penal, Mihai Eftimescu a incercat sa evite raspunsul.

Intrebat, de asemenea, ca fost director al Penitenciarelor, ce le va spune miilor de detinuti care asteapta ca pe o izbavire intrarea noului Cod Penal si a legii de excutare a pedepselor, care aduce schimbari pozitive majore in domeniu, in caz ca se va reusi boicotarea noului cod, Mihai Eftimescu a admis ca vor fi nemultumiri, cu precizarea: „Noi nu ne vom crampona de intrarea in vigoare a codul

ui penal”. Mihai Eftimescu a admis ca este foarte putin timp pentru a se reusi emiterea unei ordonante de urgenta si ca modificarile la cod pot fi facute si ulterior intrarii lui in vigoare. Pana atunci, la sfarsitul acestei saptamani, CSM si Inalta Curte de Casatie vor primi propunerile ministerului, pentru a-si exprima pozitia oficiala.

Noul cod, laudat de UE si prezentat ca un pas important pe calea reformelor, aduce schimbari majore in bine in multe directii: a delictelor de presa unde apare pentru prima data proba bunei-credinte; a sanctionarii mai stricte a faptelor de coruptie si crima organizata; a eficientizarii regimului de executare a pedepselor (odata cu noul cod va intra in vigoare si Legea 294/2004 privind executare

a pedepselor); a inlocuirii detentiei cu munca in folosul comunitatii pentru delictele marunte si multe altele.

Dorinta pompieristica de a arunca in aer noul Cod Penal, care este infinit mai bun decat cel actual – fara a pune nimic in loc si fara sa stii cand macar o vei putea face – va nemultumi serios justitiabilii. In ceea ce-i priveste pe detinuti, unde noul cod aduce cele mai mari transformari, nu sunt excluse chiar revoltele.

Singurii care vor profita vor fi acei magistrati slab pregatiti profesional, care nu vor reforma si care se tem de orice schimbare care ar putea duce la eliminarea lor din sistem.

Daca actualul ministeriat al Justitiei nu va evita capcana ce i-a fost intinsa de magistratii care se opun reformei, risca sa-si atraga, pe langa oprobiul public si atacul Opozitiei, chiar critici din partea UE, pentru sabotarea reformelor incepute de vechea guvernare